Page 23 - 1898-09

N:. 185 1898 GAZETA TRANSLYANIEI P gina 5.

pului de aci, ne luăm angajamentul solemn nâstre inteligenţe, de a participa la acea Cornelia Petran din Ascileu, Rosalia Şer-
acesta convocă adunarea generală a „Reu-
ca linia, norma nostră de purtare pentru frumâsă petrecere. ban din Fizeş, Forna din Ascileu, Ida To- niunei învăţătorilor rom. gr. or. din protopres-
present şi viitor să nu fiâ decât a urma D-na Silvia Illyes la sosire a fost în­ pan din Cernuc, Szervâczius şi văd. Ha- hiteratid Lipovei pe Joi în 17 (29) Sept.
a
cu sfinţeniă pe acei viteji, a ne iubi ţâra tâmpinată, între urările de „să trăâscă ale lasz Terâz din C.-Gârbău, Ana Illyes din a. c., în comuna Laleşint, la care cu onore
11
cu înfocare, a o apăra contra străinilor, celor presenţl, de v.-preşedintele petrecerei, BebenI, Regina Baldi din Hida, Moldovan învită pe toţi P. T. Domnii membrii ai
astfel, ca să o lăsăm urmaşilor mândră, csre i-a oferit un buchet de flori forte fru­ din Lapu, Pop din Babuţiu, Anastasia Bo­ reuniunei şi pe amicii şi binevoitorii şcolei.
mare şi liberă. mos. La timpul hotărît sala, care era fârte roş din Bezdeda etc.
Programul adunării:
Copii, voi, cari sunteţi speranţa vii­ frumos şi cu gust decorată, era plină în Pe cât de frumos a fost succesul mo­
torului, luaţi pildă dela vitejii, cari s’au înţelesul strict al cuvântului. Petrecerea se ral, tot atât de mulţămitor a fost şi cel Şedinţa I. 1) M erou ii, în 16 (28) Sep.
răsboit şi căcjut aci, şi precum astăcjl am începu eu drăgălaşul joc naţional „Arde­ material. Cu totul au ineurs 188 fi. 55 cr., membrii reuniunei, cari vin cu trenul de
11
împodobit monumentul acesta cu cuuune, leana . Inima ţi-se umplea de bucuria, sim­ din cari substrăgându-se spesele arangiărei 3 6re d. a. de cătră Arad, sunt aşteptaţi
de comitetul de primire la gara dela Câ-
să vă împodobiţi şi voi capetele vâstre şi ţul naţional de superbiă, văcjend cu cât de 78 fi. 84 cr., a rămas un venit curat de
ţâra cu oununele isbânciilor meritate în foc, dor şi pasiune se j6că acest joc plă­ 114 fl. 71 cr., cari s’au predat destina- pruţa, apoi oonduşl la Laleşinţ şi înouar-
tiraţl; er la 7 ore săra, convenire colegială.
lupte pentru patriă, în sciinţe, arte şi res- cut de tineri şi bătrâni, pe când puţinii ţiunei.
boiul contra întunerecului. străini îşi esprimau îndestulirea şi plăoerea, Oferte şi suprasolvirî au ineurs dela 2) Joi, la 7 6re a. m. participarea în oor-
pore la chemarea Duchului sf. în biserica
Dâoă astădl ne-am adunat aci, ca să regretând, că nu au participat şi dânşii în următorii domni şi domne: Victor Illyes,
din Laleşinţ. 3) Deschiderea conferinţei
ne reamintim de faptele gloriose de acum număr mai mare. Dintre jocurile de colonă mare proprietar în R. Cristur 50 fl., Iuliu
422 de ani, 6re cui se datoresce ? Nimănui, „Cadrilul a fost dansat de 70, âr „Ro­ Ancean preot în Surduc 1 fl., Dr. Korneli prin preşedinte; apoi presentarea rapârtelor
11
11
decât patrioţilor oficerl ai regimentului 15 mana de peste 50 părechl. Deneş medio în Surduc 1 fl., Gerasim Do- comitetului, cassariului şi bibliotecarului,
RăsboenI, cari prin acest monument au r^- Costumul naţional, regret, n’a fost re- bocan s.-notar în Crâca 50 cr., Butka L. şi alegerga comisiunei pentru censurarea
scestora. 4) La 8‘/.^ âre a. m. întrunire în
învecînicit memoria eroismului lui Ştefan presentat, decât prin d-ş6rele Aurelia Roşea diurnist în C -Gârbău 1 fl., Vasiliu Pop
şcola d-lui învăţător St. Mihailoviciu, pentru
cel Mare şi a luptătorilor lui din acest loc ; din Sân-Petru şi Gyuriţianu din Unguraş, protopop în Cristolţel 2 fl., văd. Szigethy
ascultarea prelegerei practice din Fisică,
pentru care se cuvine ca să strig: „Trăâscă cari au atras atenţiunea tuturor, ba pote Szigmond propr. în Surduc 1 fl., Roth
oficerii regimentului 15 RăsboenI! şi inima multora. Dâr şi celelalte dornni- Adolf comers. în Jibău 2 fl., Szarka I. mes. cu clasele a V şi a VI; er după prelegere
„Trăâscă tinerimea şcolară! şâre şi-au fi aflat curtesanî şi şi-au petre­ în P. Cseh 1 fl., Pongrâcz B. not. cerc. în conferinţă didactică asupra acestei prelegeri
„Trăâscă România liberă şi indepen­ cut forte bine; dovadă entusiasmul, ce a Gârbău 2 fl., Iuliu Mihâly propr. în Hus­ 5) Incassarea taxelor şi înscrierea mem­
dentă ! cuprins inimile cele tinere şi gingaşe, cari mezeu 1 fl., Titu Trif preot în Csokmâny brilor noi. 6) La 12’/ ore d. am. masă
2
„Trăâscă dinastia!“ nici în revărsatul zorilor nu putură părăsi 3 fi., Paul Roşea protop în Sân-Petru 50 | comună.
Şedinţa II. 7) Refer da comisiunăi
petrecerea, ci abia cătră 5 6re, dâr şi atunci cr., I. Andreiu Domşia preot în Rachiş
asupra raportelor de sub N.-rul 4, şi adu­
cu părere de rău, ducând însă fiâ-oare su- 2 fl., Raoz P. din C.-Gârbău 50 or., Vasiliu
Petrecerea din Ciachi-Gârbău.
venirl plăcute şi dorind a mai conveni la Mureşan cassar în Chechiş 1 fl., Vas. cerea de concluse asupra acelor raporte.
Ciachi-Gârbău, August 1898. astfel de petreceri cât mai adese-orl. Opriş not. cerc. în Bălan 1 fl., Aurel Me­ 8) Ascultarea disertaţiunilor, ce se vor in­
sinua biroului pănă în 16 (28) Sept. 9)
Din marea, frumosa şi gingaşa cunună zei not. cerc. în Surduc 1 fl., Ales. Pop
Inteliginţa română din Ciachi-G-ârbău
şi jur în 7 August a. c. a arangiat o pe­ de D-şore am putut însemna pe următârele : preot în Buduş 1 ti., Balogh actuar în Gâr­ Defigerea timpului şi locului adunării gen.
trecere de vară în folosul nou edificândei Antal din Beiuş, Aurelia Roşea din Sân- bău 50 cr., Uie Şerban preot în Fizeş 1 fl., viitâre. 10) Incheerea adunării generale.
biserici române gr. cat. din loc. Aşteptam, Petru, Gyuriţianu din Unguraş, Ludovica Petru Forna propr. în Ascileu 1 fl., Dr. Din şed. comitetului Reuniunei, ţinută
ca o până mai dibace să raporteze despre Vlaicu din M.-Oşorheiu, Victoria Murăşiau Sim. Tămaş adv. în Gida 4 fl., Tures To- în Lipova la 27 Aug. (8 Sept.) 1898.
decursul acestei petreceri, unice în felul din Chechiş, Iuliana şi Eugenia Cherebeţiu dor jun. propr. în Gârbău 2 fl., N. N. din Voicu Hamsea, loan Lucaciu,
său în aceste părţi estreme ale Transilva­ din S.-Odorheiu, Tinusca Cherebeţiu din Gârbău 50 cr., Const. Căciula compt. în protopop şi preşedinte. notar.
niei ; văcjend însă, că pănă acum n’a ra­ Căţloău, Ana Cudu din Hăsmaş, Amalia B. Huedin 1 fl., Demetriu Suciu dir. eşec.
portat nimenea, voiu îucerca eu să o des­ Budu din Zapîrţiu, Iulia Mezei din Deeş, în Jibău 1 fl., M. Pop preot în Babuţ 50
criu, deşi cam cu sfiâlă, de-ore-oe e lucru Cornelia Opriş din Balan, Veturia Petran or., Dem. Cioncă preot în Popteleo 50 cr., ULTIME SOIRI
greu a face pe voia tuturoi’a. Voiu căuta din Ascileu, Popan din Cernuc, Szervâczius D-na Cherebeţiu protop. în S.-Odorheiu Viena, 16 Septemvre. împăratul
după putinţă a spune purul adevăr. Erzsi, Halâsz Ema din Gârbău, Eugenia I fl., Văd. Racz A. din C. Gârbău 1 fl., Wilhelrn este aşteptat pe mâne la
Cu dor şi nerăbdare aşteptam cjiua Badesou din Gălgău, Suciu din Jibău, Da- Pachomiu Pop preot în Lozna mare 2 fi., I oră aici. El va veni cu o suită de
de 7 Atig., spre a ne mai întâlni fraţi de vid din Bezded, Cornelia Sandor din Gâr­ Grigore Pop propr. în Solona 1 fl., Vasiliu
acelaşi sânge şi principii, a ne saluta îm­ bău, Maria Andreii! din Chichişa, Silvia Sestraşiu preot în Cernuc 1 fl. II persâne şi va descăleca in Hof-
Drăgan din Husmezeu, Pop din Ortelec, burg. Tot în Hofburg va fi primit
prumutat şi spre a vede pulsul filantropic Tuturor marinimoşilor contribuitori le
Măriuţa Boroş din Bezded, Ani ca Coniveş
al inteligenţei nostre, reclamat de împre­ esprimăm mulţămitele cele mai sincere pen­ şi regele Carol al României, regele
jurările timpului, care precum s’a văcjut, din Gârbău, Ciuteanu din BebenI, Maria tru sprijinul dat, rugându-i, ca şi în viitor Serbiei, marele duce Akxis. Ceilalţi
:
de astă-dată s a potenţat. Groza din Fizeş, Veronica Pintea din Tres­ să arate acelaşi interes faţă de atavl con­ ospeţi princiari strein! vor fi găz­
Ora mult dorită sosi. Fiind şi timpul tia, şi alte multe, pe cari nu le-am putut veniri. Deosebită mulţâmită şi recunoscinţă duiţi prin oţele, spre care scop au
însemna, cărora însă le promit, că în viitor
favorabil, o cunună forte frumăsă de in­ se esprimă şi pe acâstă cale stimatei şi gene-
teligenţă din tote clasele societăţii române voiu fi mai precaut şi voiu veghia cu ochi rosei familii Victor Illyes, care atât material- fost închiriate 7 oţele.
s’a întrunit din depărtări destul de mari de Argus, ca să nu le scap din vedere. minte, cât mai vîrtos moralminte a ridicat Viena, 16 Septemvre. Cu ocasia
în centrul acestui cerc curat românesc, aşa Er dintre Domne: Simpatica şi ama­ prestigiul acestei petreceri, fiind convinşi, trecerei cortegiului spre palat, aglo­
bila Silvia Illyes din Rece-Cristur, Pop din
că pe toţi ne-a surprins numărul cel mare că şi în viitor va concurge şi va sprijini meraţia publicului a fost enormă.
al ospeţilor. Adevărat, că petrecerile, ce se Oradea-mare, Iuliana Pop din Cristolţel, cu aceeaşi bunăvoinţă causa şi interesul Fiă-care moment părea, că va aduce
ţin în Ciachi-Gfârbău, sunt de regulă f6rte Vilma Mihalyi din Husmezeu, Aurelia An­ poporului în mijlocul căruia a fost primit
cercetate şi se bucură de un nume bun, dreii! din C.-Gârbău, Trifu din Csokmâny, cu atâta entusiasm şi bucuriă. nenorociri. S’au aucjit în mari de­
dâr un public atât de număros şi ales ea Deac din R.-Cristur, Roşea din Sân-Petru, La revedere în viitor! părtări ţipete şi sbierete de ^femei
şi acuma, nicl-odată nu s’a văcjut. Acesta Măriţi Andreii! Domşa din Rachiş, Veronica Unul din cei mulţi. copii. Mulţi au ameţit în urma îm-
este a-se mulţămi în primul loc prea sti­ Murăşian din Chechiş, Ana Cherebeţiu din bulzelei celei mari. O femoiă a fost
matei familii Victor Illyes, mare proprietar S.-Odorheiii, Veronica Opriş din Bălan, aprăpe de tot strivită.
în Reoe-Cristur, care prin patronarea pe- Elisabeta Mezei din Deeş, Elena Pop din C o n v o c a r e .
trecerei a promovat scopul urmărit de co- C.-Gârbău, Ludovica Mezei din Surduc, Conform decisiului adunării generale
miret şi a dat îndemn aşa cjicend întregei Pop din Budiş, Bologh Kata din C.-Gorbo, din anul trecut, subscrisul comitet prin

Prin grădină prin trifoi Holdele de-or secera Vino pănă te doresc Că mie nu’ml-e de el
Sub părul cu pere moi, Vei veni, nu mi-i afla, N’aştepta să-ţi poruncesc; Cum nu-i lupului de miel.
Ca acolo-i bade de noi. Că m’oiă duce de pe-aicl Că eu când ţi-oiti porunci *
Unde-or fi dilele mici, Nu-ţî poruncesc ca să vii,
* Mândruliţa mea de mândră
Că p’aicl se tot măresc Oi-ţl poruncesc ca să sci, Tot cu ochii stă ’n oglindă
Pentru omul, ce mi-i drag, Cum vrâu nu pot să trăesc. Că nu mi-i mai trebui. Şi gunoiu-i pănă ’n grindă.
Cale n’am şi cale-mi fac; * Pe sub masă, pe sub pat,
Pentru omul, ce-1 iubesc,
Nevastă, nevastă escl De-aşI fi trăit tot aşa De-o lună nu-i măturat.
Cale n’am şi tot pornesc.
Cu bărbatul cum trăescl? Ca ârba m’aşl legăna, Der eu cum mă ’nbărbătai
* Că de concîii o apucai
— Cu bărbatul trăesc bine Ca ârba primăvara
Prin pădurea dâsă ’n jos Cu mâna de păr mă ţine, Când o taie cu cosa; Şi-o purtai din cot în cot
Trece-un tinerel frumos, Face-mi capul Dâr am trăit şi mai bine Măturai gunoiul tot,
Tinăru-i din sat cu mine Ca bumbacul, C’a fost mândra lângă mine. Prinsei boii la tânjâlă
El mă cere, eu n’oiO mere. Şi spinarea * Şi scosei gunoiu-afară.
La ce foc să lăcomesc Ca căldarea. Badt-a lucră, plâia cură *
Le o vatră de cuptor * Frundă verde de bujor
EşI mândruţă şi-i dă gură.
Şi la el că-i beutor, Mândră-i ţâra Moţilor
Vai de mine multe sciu — Ei guriţă, vai, ’i-aşl da,
N’are boi cu corne lungi Şi umbrâsă şi bogată
Şi mă mir unde le ţiu: Dâr mă tem, că m’a muşca
Numai pipă ’n patru dungi. Pe munţi nalţi împrăsciată ;
In poiană Şi măicuţa m’a ’ntreba :
* Sub lopată, — Hei, fe iţă, draga mea Vâile-i sunt scufundate
Şi scot una câte-odată, Avut’ai gură, ori ba? Şi fetiţele-i cresc nalte,
Fruncjă verde măr şi prun
Câte-odată când şi când — Am avut, măicuţă, hăi Nalte, mari şi subţirele
Haida mândră pană ’n drum,
Când îmi vine mândra ’n gând. Da am dat’o la flăcăi. Să te tot fâlescl cu ele.
Fruncjă ’n fag, fruncjă sub fag,
* * Ilendorf. Uie Serbu.
Vino, mândră, pănă ’n
Holdele de-or gălbeni Du-te, bade, şi âr vină Cucuie de pe pârău
Vei veni, nu mi-i găsi, De trei-orl până la cină, Spune la drăguţul meu,

Singurul mijloc purga­ apa amară „Franz Iosef“, care mai mult de două-cjecl de ani se bucură de neasămănată popularitate. Efectul ei
u
tiv uşo r de luat este disolubil este durabil, Apa a m ar ă „FRANZ J0SEF să nu lipsâscă din nici o casă.