Page 24 - 1898-09
P. 24
Pagina 6. GAZETA TRANSIVANIEI Nr. 195 1898.
Ilare rte semă. Camfor disolvat în alcool 2 grame, Nu e nici un lucru mare genfurt, Gaining, Huli, Bozen, Ebensee, Stein,
zemă de lâmâe 4 gr. Nici nu te costă parale. Seclcau, Briinn, Stams, Neuberg, St.-Paul,
Selişte, 1 (13) Sept.
Ungerea se repetă în mai multe * ănnsbruck şi Graz; apoi în Fraga din Boe-
La petrecerea tinerimii studiâse din (Iile şi tot-deuna trebue să se cureţe * -1: mia, în biserica Speyer din Bavaria. Iu
Silişte, ţinută. în 15 (27) August, s’au in- cbja din rfiua trecută După fiă-care Cine j6că şi nu strigă, străinătate: Pisa, Veneţia şi Roma (Italia);
cassat 68 fl. 16 cr. din cari subtrăgându-se ungere, se indie capul paserei într’un Face-i-s’ar gura strîmbă. Bazei şi Kdnigsfelden (Elveţia); Granada şi
spesele de 49 fl. 76 cr., au rămas venit
vas cu o soluţiune de Lysol a suta * Escurialul Madridului (Spania); Brou şi
curat 18 fl. 40 cr., care s’a depus la „Fon parte, seu se tnbie tot corpul, decă Briigge (Belgia). In Budapesta este înmor
dul pentru studenţii săraci. 44 Decât c’o ceteră rea,
băla s’a îutins peste tot. mântată a doua şi a treia soţiă a palati
Cu ocasiunea acesta au binevoit a Mai bine cu gura mea.
Decă se arată semne generale nului Iosif, âr prima lui soţiă Alexandra
contribui: D-l Petru Comşa corn. 3 fl., Cetera-i cu patru strune
de bMă, să se întrebuinţeze compo- Pavlovna se află înmormântată în cripta
D-nii N. Roman corn., D. Comşa, T. Işan, Şi mai rele şi mai bune,
sitiunea următbre: Acid fenic 2 gr., din tirom.
N. Calefar med., A. Acileuescu not., V. Gura mea t6te le spune;
Camfor 2 gr., Tinctura de quinquina Dintre femeile, cari zac în cripta Ca
Aldea not., T. Baneiu corn., D-na Torok Cetera mai şi greşesce,
20 gr., aoă ordinară 50 gr. Cam pucinilor din Yiena, cea mai veche este
câte 2 fl.; D-nii C. Herţa comt., D. Cunţati Gura mea le poţrivesce!
forul se disoivă în unctură, apoi se Ana, soţia regelui Matia, fiica archiducelui
prof. şi D. Baneiu farm. câte 1 fl. 50 cr. *
adaugă acidul fenic. Din acestă pre- Ferdinand de Tirol şi a Caterinei de Aus
D-nii O. Steflea, preţ, A. Măcelar, I.
paraţiune se dă o linguriţă de ca — Audi mândro, ori n’aucjî, tria (1585 — 1618). Acolo se află apoi Ca-
Minoiu, D. Steflea, I. Steflea, I. P. Roşea
fea la o pasăre mică şi o lingură Ori n’ai gură să-mi răspunzi! rolina Augusta, a patra soţiă a împăratului
primar, O. Hăsiganu, N. Apolsan, I. iosof
de supă la o pasăre mare (curcan, — Ba eu aud bade bine, Francisc; Elisăbeta, prima soţiă a împăra
preot., M. Stănilă, N. N., N. Savu prot.,
gâscă) în timp de patru său cinci Dâr nu mi-e voia de tine. tului Francisc; Elisăbeta Cristina, scţia îm
D. B. Comşa com., I. Florian, N. Fleschiu
(Ţii©. Acest tratament a dat resulta- * păratului Carol VI (1691 —1750); Eleonora
not., D-na Bucişan, D-ra Bueişau, D. Poiană, r
tele cele mai bune. a trei soţiă a împăratului Ferdinand III;
D-na Indrieş, I. Comşa, D. Lăpădat director, — Hai mândruţo şi-mi dă gură,
D-na A. I. Baneiu, J. Chirea v.-not., G. Că-ţl dau tot ce am în şură ! Eleonora Magdalena Teresia, a treia soţiă a
J ' i m a prof., A. Borcea preot.. N. Pop, N — Batăr de mi-ai da şi şura ui Leopold, I.
IViuIţămită publică.
Yatâşan, N. Itu preot câte 1 fl.; D-na N. Şi eu tot nu ţi-oiu da gura! Aici zac mai departe archiducesele şi
Luspiuska 60 cr. Bistriţa, 8 Sept. n. 1898. * principesele Hermina, Hildegrad, Ludovica
f
D-nii D. Suroiu I. Pâmpănar I. Lu- Ou ocasiunea concertului dat de ti Pentr’o ţîr de loc de şură Maria Ana Iosefa, Maria Ana Carolina,.
paş, I. Bârsan, A. Baneiu prof., I. Râcuoiu, nerii meseriaşi români din Bistriţă la 30 Maria Antonia, Maria Anunnziata, Maria
Nu iau fată ştirbă ’n gură.
D. Moga, S. Nan, N. Hanciu, O. Popa, August a. c. au incurs suprasolvirl dela Isabela, Maria Iosefa, Margareta, Maria
*
Arsenie, N. N., C. Băilă st., I. Steflea, N. următorii p. t. domni: Luisa, Maria Ludovica; împărătesele Maria
Moisiu, M. Stoica, I. Iuga, I. Dobrescu Ilarion Pahone consilier pens. 1 fl., D’aolică copiliţă, Luisa, Maria Teresia etc.
înv., L. Comşa com., D. C. Stoica, I. Re- Oarol Csallner tipograf 1 fl., Dr. N. Paşcu Draga neichii, drăguliţă: Afară de aceşti morţi dintre membrii
bega, Tomoiagă, S. Baneiu, V. Ylad, Y. medic 1 fl. 60 cr., N. Crăciun jude cercual Astă-vară sugeai ţiţă, femeninl ai casei de Habsburg, cripta din
Neamţu, D-na M. Dubensky, N. Hânsa, 1 fl. 60 cr., Ioau Butişan preot 20 cr., Ta- Ş’acum dai neichii guriţă. biserica Capucinilor cuprinde un mare nu
D na M. Ţintea, D. Mosora câte 50 or. — kacs Jânos 20 cr., Osupor Sandor 40 cr., + măr de împăraţi, regi, archiducl şi principi.
N. N. 46 cr. şi N. N. 10 cr. Dr. Simeon Pop advocat 20 cr., N. N. 10
— Vino bade Joi sera,
Pentru actul d-lor de marinimositate cr., Franz Ott hotelier 50 cr.
C’atuncI e dulce gura. POSTA REDACŢIUNEI.
le aduce mulţămite cordiale: Suma = 1. fl. 30 cr.
— Ecâ-ţl spun ou jurământ, D-lui N. S. în Berlisce. Poesiile trimise, ne-
Tinerimea studiosă din Silişte. Pe acâstă cale se chitâză cu mulţă- C’am să mă ţiu de cuvânt. fiind. originale din popor, nu s’au putut publica.
mită primirea acestei sume.
*
Petru comitetul arangiator:
Difteria paserilor (şaliţelor). — Vin’ desâră la portiţă Călendarul septemânei.
Traian Brătescu,
.,Progresai Veterinar publică magistru de cor. Să-ţi dau apă şi guriţă! SEPTEMVRE. are 30 cjile. RAPGIUNE.
41
— Apă mi-i da nu mi-i da,
un studiu asupra difteriei paserilor
Gura ta să fiă-a mea. Pilele Câlend. Iul. v. Călend. Gregor.
şi tratamentul ei. Acâstă bâla, f6rte
gravă şi contagidsă, face se pieră Din gură în gură. * Dum. 6 Arch. Mihail 18 Iosif Cup.
paserile aprbpe, ca şi de coloră. Proverbe, chicii ori, povâţuirl, strigături, ase — Mureşan cu ţundra sură, Luni 7 M. Sozonte 19 Sidonia
Marţi 8 f Nasc. Pr. Maria 20 Eustachius
După unii autori, există doue mănări, idiotisme şi gâciturl despre gură. Treci Mureşu şi-mi dă gură!
Mer. 9 f Ioachim şi Ana 21 Ap. Mateiu
feluri de difteriă: una de natură mi- A d u n a t e ş i e s p l i c a t e — Măcar să sciu, că mă ’nneo Joi 10 M. Minodora 22 Toma Linus
crobiană şi una datorită unor vege de I. Bariu. Şi tot am să cerc să-l trec. Vin. 11 C. prof. Teodora 23 Tecla
tali criptogamicl.. Noi ne vom măr * 3âm. |l2 S. m. Anton 24 Gelert.
(Urmare).
gini a descrie numai partea practică
a cestiunei. Nu te uita, că-i pocitură, — Nevastă cu pânzătură, Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
Treci Mureşu şi ml dă gură.
Ci vecjl ce i 696 din gură.
Difteria se arată când în gâaă, — Gura mea e măsurată Din 16 Septemvre 1898.
şi în gâtlegiu, când în cavităţile na- Mintea luminată e mai preţuită
Şi pentru altu-i păstrată.
sale, în juiul ciocului, pe cap şi pe Decât o figură, bine ticluită. Măsura Valuta
*
gât, pe tot corpul. Paserile de orî-ce Cel urît din fire adesea e ’nzestrat sâu C a l i t a t e a . austr.
verstă pot lua boia acesta. La în Ou manieri fine şi demne d’un bărbat. Săracile fetele greutatea f l . c r .
ceput îşi păstreză pofta de mâncare * Gura dulce place-le ;
şi tote aparenţele de sănătate. Mai De le-ai da cu lingura, 1 H . L . Grâul cel mai frumos 7 20
Glumesce numai cu gura, Grâu mijlociu . . 6 80
târ(Ţiu paserea bolnavă slăbesce, pe Nu le-ai putâ sătura.
Der nu şi cu ’mbrâncitura. } 1 Grâu mai slab . . 6 50
nele ’ i - s e sbârlesc, mănâncă puţin * Grâu mestecat . . 4 30
şi după câte-va săptămâni mbre. Cam în glumă, cam aşa — U, iu, iu! leliţo fa: Săcară frumâsă . . 4 40
Ei se iau la păruit Săcară mijlooiă . . 4 20
Băla, care s’a observat mai des, Datu-ţi-ai gura cui-va? M
Ş’amândoi dau de belea, 1) Orz frumos 3 30
este cea care cuprinde pielea capu — Ba n’am dat la nimenea. Orz mijlociu . . . 3 — ■
Din ce nici n’ai fl gândit. V
lui şi gura. La început se observă D’oi fi dat gura cui-va Ovăs frumos . . , 1 80
nisce bubuliţe, cari se măresc me * Usce-mi-se ca iarba n Ovăs mijlociu . . 1 60
reu. In năuntru acestor bubuliţe, Albină ’n gură cu miere De pe câmp primăvara. » Cuouruz . . . . 4 1 0
cari ating câte odată mărimea unor Şi ’n ebdă cu ac şi fiere. * Mălaiu......................... 3 40
80
Mazăre........................
6
alune, se formezâ nisce pelite de cu —
El în faţă bune-ţl spune, — Ascultă leliţo fa: n Linte ........................... 9
iere gălbue. In gură, aceste bubu- Fasole.......................... 5 20
Dâr în dos mi-te răpune; Der de cină ce mi-i da? îi
Iiţe se sparg mai uşor decât cele de V Sămânţă de in 8 50
El cu vorba te mângâie, — I-ţl voih da guriţa mea,
pe piele, si formeză răni mari. n Sămânţă de cânepă 4 50
Şi cu palma te tămâie. Să-ţi dirâgă inima. Seu: Cartofi . . . — 90
In gâtlej, trecerea alimentelor Măz riche . . — —
a
* Castraveţi ca iedera,
e genată, apoi devine imposibilă. La- 1 kilă Carne de vită . . . — 50
Pe d’asupra guriţa
viuXul e comprimat şi respiraţiunea Nu lega gura boului, >î Carne de poro . . . — 61
Să-ţî dirâgă inima. —
se face fărte greu. In general, mor- care treeră. (Scriptura). • i Carne de berbece . . 36
100 kil. Său de vită prospăt 20 —
tea vine dela a şăsea până la a Ţe- Că de unde tu muncesc!, Său de vită topit 32 —•
cea c}i. D’acolo să şi trăiesc!. MULTE ŞI DE TOTE. )»
Tratamentul. Acestă bălă se vin * Cursul pieţei Braşov.
decă cu atât mai uşor. cu cât se iau
Spune vorba îngânată, Mormintele Habslturgilor. Din 17 Septemvre 1898.
măsuri mai cuiend. Când se arată
Par'că-i e gura legată. Sâu: Locul unde îşi dorm somnul vecinie Bancnota rom. Cump. 9.48 Vând. 9.50
primele semne de bâlă, trebue să se
despartă paserile bolnave de cele Vorbesce vorba ’ncurcată, membri din casa domnitore a Habsburgilor, Argint român. Cump. 9.44 Vând. 9.4 7
sănătăse; apoi să se cureţe coteţele Par’că-i e gura ’ncleştată. este cripta, ce se află în biserica Capu Napoleond’orl. Cump. 9.51 Vând. 9.53%
şi să se stropescă cu apă fenicată, Yorbesoe nedesluşit, cinilor din Yiena. Galbeni Cump. 5.60 Vând. 5.65'
Ruble RusescI Cump. 127.- Vând. 128.—
seu cu o soluţiune de sulfat de cu Par’că este răguşit; Acâsta criptă însă nu cuprinde pe
pru. Stropirea să se facă tot la cinci OrI-e târnă de păcat toţi morţii familiei domnitore. Ca loc de Mărci germane Cump. 58.50 Vând.
■ij'le, iănă câud trece boia. Fiâ-care Să spuie vorba curat. înmormântare au servit în Yiena şi claus- Scris. fono. Albina 5°/ n 101.— Vând. 102 —
pasere bolnavă trebue luată în parte, £ trul Carmeliţilor, claustrule Clarisselor, bi
şi cu unghia, seu cu alt ceva să i-se serica S. Ştefan, biserica Dominicanilor, Cursul 1a bursa din Viena.
cureţe c6ja şi peliţa, care umple bu- Pentru o vorbă bună, biserica Minoriţilor şi a Augustinilor. Din 16 Septemvre 1898.
buliţele. Apoi cu o pensulă seu cu Nu-ţl cere gura chiriă. Afară din Yiena au mai fost înmormân Renta ung. de aur 4%............................ 119.80
o pană se unge rana cu preparaţiu- Să dicl o vorbă de bine, taţi membrii din familia Habsburg în urmă- Renta de corâne ung. 4 % . . . . 98.40
nea următbre: Acid fenic 2 gr., Fie pentru ori şi cine; torele oraşe ale Austriei: Nauerbach, Kla- Impr. căii. fer. ung. în aur 4 / °/ . 119.70
1
2 0
