Page 25 - 1898-09

Nr. 195 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Se va încinge dec! o luptă în­ âr prin acesţa în bunăstare şi fericire. Acest S’ar fi înscris însă, de sigur, şi mai mulţi, cu pictura fină şi îu stil oriental a d lui
tre Saşi, şi se cjice, că nici Ungurii mijloc ni-1 dau bibliotecile. Vorbesce mai dâcă nu se întâmpla, ca tocmai în acea cfi Mareşescu, pe care-1 recomanda tuturor,
din Săcele nu sunt toţi mulţămiţl pe larg despre însemnătatea bibliotecilor mulţi dintre poporenl să fiă reţinuţi din cari ar avâ lipsă de pictură bisericâscă.
cu candidatura lui Jakabffy. In ase­ şi a culturii peste tot, aducând mai multe causa unei nunte fruntaşe, ce era în sat. Lucrul d-sale a fost lăudat şi do mulţi
meni împrejurări pote că şi unii şi esemple din vieţa practică pentru a do­ Atât membrii agenturei, cât şi poporul pre- străini, âr pentru noi Românii lucrările
alţii vor stărui pe lângă alegătorii vedi, cum astă(jl prin cultură se p6te sent a asigurat însă pe delegaţi, că în dsale sunt cu atât mai preţiose, fiind-că
român! din acele comune, ca se le ajunge la înaintare. Revine apoi asupra scurt timp „vor da dovecjl de recunos- sunt în spirit curat oriental.
sară întru ajutor. însemnătăţii cărţii românescl în special şi cinţa lor . Cultura bumbacului în România. „Jur­
u
La vreme de necaz li sunt bun! termină îndemnând poporul, şi mai ales ti­ Forte bună primire li-s’a făcut şi de­ nalul societăţei centrale agricole scrie:
14
şi Românii şi vorbesc de alegător! nerimea, să caute a se cultiva prin cetire. legaţilor, cari au fost duşi şi aduşi cu tră­ 0 companie englesă a obţinut dela guver­
român!. Er când aceşti alegători ro­ La acâstâ vorbire, urmată de vii acla- sură anume trimisă din Herman, âr acolo nul nostru concesiunea de a face în delta
mân! vor să se adune şi ei odată şi mărl, a răspuns d-l preot local Alexandru mai mulţi dintre fruntaşi doreau a-i avâ Dunării tote instalaţiunile necesare pentru
să se sfătuâscă ca Români asupra Dogariu. D-sa arăta, că încă prin 1893 la masă. Au fost însă preveniţi de d-l preot 0 cultură întinsă de bumbac. Acâstă com­
neajunsurilor lor, atunci vine cu te­ Românii din Herman se constituiseră în- Dogariu, la a căruia ospitală masă dele­ panie dispune de un capital de 500,000,000
legraful porunca dela Peşta, că nu tr’o societate de lectură, care însă, din gaţii au fost mai dinainte invitaţi. Lei şi dreptul de esploatare îl va avâ pe
le este ertat să ţină adunări şi adu­ lipsa de ajutore, a trebuit după un an să timp de 50 de ani. Lucrările pregătitâre
nările lor sunt oprite, er cei-ce i-au se desfiinţeze. Scopul urmărit de ei atunci vor dura aprope patru ani.
conchemat, sunt prigoniţi şi pe­ se realisâză însă acum prin introducerea SOIRILE DILEI.
depsiţi. poporului în folosinţa bibliotecilor ambu­ i 0 scriere în contra spiritismului. In
Şi în faţa acestei volnicii şi ne- lante. Arată cu cât dor a fost aşteptat — 5 (17) Septemvre. timpul din urmă a început să ia mari în­
legalităţî, nu se găsesce nicî Ungur, acest moment de Românii din Herman şi Masa studenţilor. Cetim în „Telegra­ tinderi, chiar şi printre omeni din cei mai
dâr nicî Sas, care să protesteze. Insă termină mulţămind delegaţilor între acla- ful Român : Marţi în 1/13 1. c. s’a des­ învăţaţi, spiritismul sâu credinţa în arătarea
u
14
u
ca să alăgă pe un Jakabffy ar fi mările căldurose ale poporului. chis „Masa studenţilor la inst. „Albina spiritelor după morte. După credinţa spi-
buni şi alegătorii români. D-l 0. Aiser luă apoi cuvântul, pro­ din loc, pentru anul şcolar 1898/9. Direc­ ritiştilor, sufletul omului nu numai că e
De aceea cjicem şi acum ceea-ce vocând poporul să propună personele, ce torul eşec. P. Cosma şi de astă-dată a ac­ nemuritor, dâr chiar după ce se desparte
am cjis cu ocasia alegerei suplemen- sunt a-se alege ca membrii în agentură, centuat, că intenţiunea institutului „Al­ de corp, el stă în legături apropiate cu cei
tare în cercul I al Braşovului: Noi înainte de a-se face acâsta însă, arăta, că bina", când a înfiinţat acest adăpost, nu rămaşi în viâţă. Legătura între suflete şi
Românii să ne vedem de trăbă şi să după statute numai membrii de-ai Asocia­ a fost numai ca să provadă cu nutremânt între cei rămaşi în viâţă o susţine în pri­
nu ne amestecăm în certele dintre ţiunei pot face parte din agentură. întrebă pe studenţii lipsiţi, ci mai vîrtos, ca să mul loc iubirea curată, ce a esistat între
Saşi şi dintre Saşi şi Ungur!. deci, dâcă doresce cine-va a se înscrie ca vină într’ajutorul acelora, cari au calităţile ei pănă erau încă în lumea acâsta. In pu­
Datoria alegătorilor român! este membru? — Numai decât au răspuns în- şi ambiţiunea a studia, ca să devină băr­ terea acestei iubiri, de esemplu sufletul
să-şi apere înainte de tote interesele scriindu-se ca membru ordinar (cu taxa de baţi harnici şi zeloşi apărători ai poporu­ unui părinte răposat e în stare să se arate
nămului lor, şi aceste interese cer, 5 fi.) d-l preot Alesandru Dogariu, âr ca lui românesc; deci pretinde, ca să studieze Aiului său rămas în viâţă, să vorbâscă cu
ca ei să păstreze cu sfinţenie hotă- membrii ajutători (cu taxe anuale de câte bine, şi atât în şcolă, cât şi în societate el, să-i dea poveţe etc. Spiritiştii spun ade­
rîrile luate de toţi Românii în con- 1 fi.) d-nii: Ioan Toma, George Goiţa, An­ se aibă purtare neescepţionabilă. De aceste vărate minuni în privinţa acâsta. Ei se
ferenţele naţionale, car! faţă cu ale­ drei Nan (învăţători), Nic. Bătrân, Silves­ vederi condusă direcţiunea, a eliminat pe cred în stare de-a vorbi cu spiritele celor
gerile dietale au enunţat ca Românii tru Bârsan, George Velican, Achim Toma aceia, cari în anul curent espirat s’au ne- morţi aprope ori când voeso. După spusele
să nu alegă. junior, Achim Toma senior, Alexe Bătrân, gligat şi au obţinut calculii răi. Tot astfel lor, sufletele nu sunt cu totul nemateriale,
Sperăm, că nu se va afla nic! Ioan Velican jun., Toma A. Toma, Ioan va urma şi în viitor. Din 50 studenţi pri­ ci au şi ele corpuri, sunt omeni oa şi noi,
un alegător român in Herman, Preş- Radu Torni, George Achim Toma, Ioan miţi 36 sunt vechi, 14 noi. dâr nu sunt păcătoşi, ca noi, ci buni şi
mer, Sân-Petru şi Săcele, care să Radu Torni, Ioan Oiucu, George David, t Ioan Bechnitz, proprietar şi particu­ nevinovaţi. Spiritiştii se provâcă la numă
0
calce frăţia şi solidaritatea Români­ Radu Fătuleţ, Ioan Todoran. lar în Sibiiu, a răposat în 9 Septemvre n. rose esperimente, ce cp că le au făcut în
lor din acăsta ţâră, dându-ş! votul Dintre aceşti membri au fost aleşi în c. în etate de 60 ani. Răposatul a fost cu­ nenumărate rânduri, diua mare, în presenţa
pentru vr’un candidat străin. agentură prin aclamaţiune d-nii: Alexan­ noscut şi stimat ca un bărbat erudit cu mai multor omeni învăţaţi. Aceştia, se pice,
dru Dogariu preot, ca preşedinte; notar şi au văput cu ochii cum, în chip de om, s’a
deosebire în sciinţele juridice. Dânsul a
bibliotecar d-l Ioan Toma; cassar d 1 An­ arătat, spiritul cutărui şi cutărui răposat,
Bibliotecă In Herman. dreii! Nan; controlor d-l George Goiţa. desfăşurat cât-va timp activitate şi pe te­ ba s’au adus şi fotografi cari au fotografat
renul Ziaristicei române, însă cu modestiă,
Agentura din Herman a Asociaţiunei Se cetesc apoi instrucţiunile privitore aceste spirite şi s’a dovedit, că fotografia
fără pretenţia de a-şl face reclam perso­
s’a reconstituit Dumineoa trecută pe un la administrarea bibliotecei, pe care agen­ a eşit întocmai cum era răposatul, măcar
nal înaintea publicului. N’a ocupat nici un
nou period de trei anî, în presenţa d-lor tura o ia în primire, âr d-l Traian H. Pop post, nici n’a esercitat vre-o profesiune li­ că fotograful n’a cunoscut nicl-odată pe
Cornel Aiser, Traian H. Pop şi Gr. Maior, cetesce procesul verbal redactat de d-sa, cel răposat. Esistă cărţi întregi, cari se
beră, ci a trăit ca om cu stare materială
ca delegaţi din partea comitetului cercual care se verifică prin subscrierea mai mul­ ocupă cu spiritismul şi ţi-se face părul
independentă, dedicându-se numai studie-
din Braşov. Cu aceeaşi ocasiune s’a predat tor membri presenţl. In fine d-l Maior mul- lor sale private şi căutându-şl de sănătate, măciucă când le cetesc!. Credinţa spiritistă
în folosinţa poporului român din Herman ţămesce poporului pentru buna primire şi a luat şi ia pe pi ce merge întinderi mari,
căci avea o constituţia debilă. — Fiă-i me­
„Biblioteca Nr. i.“, care fusese înainte în pentru însufleţirea dovedită faţă de causă. aşa că apl numai în Paris sunt peste 100,000
moria binecuvântată !
Feldiora. Prin acesta a întrat şi Hermanul Asigură, că delegaţii se depărtâză din de spiritiştl, âr în America peste pece mi
în folosinţa bibliotecilor ambulante, intro­ acâstă comună cu cele mai bune impre- în Câmpurî-Surduc s’a zidit o frumosă liâne. Intre ei sunt mulţi bărbaţi de re­
duse pe teritoriul despărţământului braşo­ siuni şi cu convingerea, că Românii din biserică română gr. or., pentru a căreia nume, cari se mărturisesc pe faţă ca spi­
vean al Asociaţiunei. Inaugurarea s’a făcut Herman stau astăcj! la aceeaşi înălţime a pictare se publicase încă astă-ârnă un ritiştl. In faţa acestor întinderi, ce le ia
într’una din şalele mai mari ale frumosei datorinţei, la care steteau şi înainte cu trei anunţ. Dintre mai mulţi concurenţi, mai credinţa spiritistă, d-l D. Voniga dela Arad
şcole române de-acolo. D-l Gr. Maior arăta ani, când prin hărnicia agenturei lor s’au cu sâmă străini, a fost ales un Român, anunţă, acum, că s’a hotărît să ia asupră-şl
poporului adunat scopul presentărei dele­ distins atât de frumos prin esacta colectă anume d-l George Mareşescu, pictor şi au- grâua sarcină de-a combate acâstă credinţă
gaţilor, dând espresiune bucuriei sale, că de câte 1 — 10 cr. de fiă-care suflet român ritor în Reşiţa montană, care pregătesee printr’o carte, ce a pus’o sub tipar şi care
de astă-dată a fost trimis, împreună cu cei­ din comună. şi prapori bisericescl cu icâne şi auriturl va apărâ pe la finea lui Octomvre c. sub
u
lalţi doi colegi ai săi, în mijlocul acestui Peste tot, poporului român din Her­ amăsurat doriuţei. D-l preot din Câmpurî- titlul „Espunerea Spiritismului . Cartea va
bun popor, nu numai pentru a-i cere, ci man ’i-s’a făcut mare bucuriă, mai ales prin Surduc I. Budoiu, într’o corespondenţă pu­ cuprinde 8 — l O . c o l e de tipar şi va costa
44
şi pentru a-i da; — a-i da mijlocul prin bibliotecă, ceea-ce s’a dovedit şi prin nu­ blicată în „Tel. Rom. spune, că credin­ 1 fi. In ea se va arăta originea, desvoltarea
care să potă înainta în lumină şi cultură, mărul frumos de membri, câţi s’au înscris. cioşii acelei comune sunt forte mulţămiţl istorică şi lăţirea spiritismuluigîn tâte amă-

86 făcea la început numai în sînul Setach, preşedintele sinodului, a în­ elementare mai bune şi constau din lâsă, de-âre-ce cunoscinţele şi sciin­
familiei. Fata, pănă la timpul căsă­ fiinţat şcâlele din cerc, la a căror cer­ două clase. Intrâgă educaţiunea însă ţele strică şi duc pe femeiă, după
toriei, petrecea lângă mamă-sa, dela cetare au fost obligaţi copiii prin s’a învârtit pe lângă religiune; Bi­ Talmud, la nebunii şi desfrânare.
care primea crescerea, ăr acesta cres- legi. blia şi tradiţiunea verbală, precum Evreii au avut şi şcâle princi­
u
cerc, afară de religiune, se estindea Cu o sută de an! mai târcjiu, şi elementele „Mişnei formau obiec­ pale, în car! funcţionau învăţaţii şi
şi asupra afacerilor casnice; băiatul rabinul Iosua ben Gămăliei a refor­ tul principal şi aprâpe esclusiv al rabinii cei mai renumiţî. Şcolele aces­
sta sub îngrijirea mamei numai pănă mat şcâlelor elementare şi, precum învăţăturei. Astfel băeţii primeau tea le cercetau junii şi chiar şi băr­
la etatea de 5 ani. cjice Talmudul, a dispus ca în tâte atâta pregătire, ca se potă înţelege baţii adulţi. Obiectul, de propunere
In cunoscintele religiâse, car! cercurile şi oraşele să se institue în­ predările religiâse, ce era obiceiu a şi aici a fost Talmudul, ca spiritul
se cuprind în cele 5 cărţî ale lui văţători, unde să se trimită copii! se ţinâ în sinagogă. aceluia să pătrundă tâtă inima şi cu­
Moise, numite (ora, apoi în istoria dela 6—7 anî la învăţătură. Jidovii, Metodul Bibliei şi al Mişnei getarea învăţăcelului ; aicî se de-
minunilor străbune şi în măestria de car! au trăit departe de patria lor, consta în recitarea cu voce tare şi prindea şi în oratoriă. învăţarea
a sci scrie, pe băieţi îi învăţau taţii au considerat atât de însemnată in- din cuvânt în cuvânt a unui singur acâsta o făcea gratis, de-ore-ce şi
lor, er după etatea de 5 an! îi instruau stituţiunea şcâlelor, încât acel oraş, text, âr acâsta, ca să fiă mai uşor, Dumnetjeu a învăţat gratis, er ca
şi în trebile privitâre la modul de- care nu avea şcâlă, după Talmud se făcea cântând, care metod de în­ să pâtă trăi, învăţătorul sâu să în-
viaţă. După Talmud, Esdra susţine, trebue să se nimicâscă, fiind-că lu­ văţare îl ţin pănă în «Ziua de astăc}! deletnicia cu vre-o măestriă, sâu trăia
că în suta a 5 a înainte de Christos, mea numai prin esistenţa copiilor la învăţarea Talmudului. din averea femeii. Dâcă însă nu putea
după reîntârcerea din captivitate, s’ar şcolari se susţine. La sate învăţătorul era şi rugă­ lucra din causa învăţământului, atunci
fi îngrijit despre înfiinţarea şcolelor In şcâlele elementare băeţii erau tor în sinagogă, un fel de preot. căpăta âre-care plată, ca despăgubire.
de copii, dâr cărţile sânte nu fac instruaţî din Bibliă, âr în şcâlele Dela învăţător pretindeau: ca să nu Autoritatea rabinilor era forte
nicî o amintire despre acesta. Căcî dela sate învăţau a scrie, a ceti şi fiă pătimaş, iute la natură, se nu fiă mare, pentru-că Talmudul 4i° > ca
ea
şi dâcă ar fi esistat atarî şcole, abia traducerea părţilor principale din necăsătorit, nicî să trăâscă despărţit pe rabin aşa trebue să-l onorez! şi
în oraşele mai mari ale Palestinei scriptură, de-âre-ce limba evreâscă de nevastă. se-te tem! de el, ca de Dumnezeu.
ar fi putut esista. a încetat de a mai fi limbă de con- Talmudul dispune, ca femeia să Prelucrată, de : Preotul Salvanu.
Educaţiune în înţeles mai strîns versaţiâ, ocupând locul ei limba ara­ nu fiă învăţătâre, fiind-că ea n’a
s’a început numai în suta primă bică. umblat la şcâlă. Cultivarea femeilor
înainte de Christos, când Simeon ben In oraşe, se înţelege, erau şcâle o ţineau de prisos, ba chiar pericu-