Page 26 - 1898-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 195—1898.

nuntele lui. Doritorii de-a avâ acostă carte cât şi în fiare; cari vor dărui dela 1 fl. vărat portă deosebit interes faţă de pro­ Discursul unui Învăţător.
sunt rugaţi a se anunţa chiar de pe acum în sus, în decursul unui an întreg vor fi gresul poporului român pe ori şi ce teren,
autorului. pomeniţi în fie-care Duminecă şi Sărbâtore am hotărît, luând de model şi alte naţiuni, Ou ocasiunea aniversărei de 422 de
ani a bătăliei dela RăsboenI, d-l învăţător
la Liturgiă. b) Petrecerile şi în vreme plo- înfiinţarea unei însoţiri sistemul Raifeisen
Fometea în Rusia. Din şâpte în şâpte A. Batiu, în mijlocul publicului şi a şco­
i6să se vor pute ţinâ. 3) Ospeţii, cari vor cu scopul curat, de-a ne ajuta împrumutat
ani Rusia e bântuită de ffimete. Oa şi în larilor adunaţi în faţa monumentului lui
să participe la banchet sunt rugaţi a-se în privinţa morală şi materială în lipsele
1891, în anul acesta — după relaţiile fia­ Ştefan cel mare, a rostit urmâtfirea cu­
anunţa pănă la 6 (18) Septemvre prin o arfătâre, ce bântue mult cereatul nostru
relor rusescl — aprfipe a treia parte a po- vântare :
carte poştală adresată preotului, acâsta pen­ popor, şi ;n forma acâsta a-i întinde un fel
pulaţiunii Rusiei n’are hrana trebuitfire,
tru orientare şi serviciu bun. d) Trenul de de armă, un fel de mijloc spre a-şl pute Onoraţi asistenţi,
deşi Rusia ea e cea mare ţâră exportătfire
cătră Zălau şi Şimleu sosesc la gara Acâş asigura mai cu uşurinţă în lupta pentru „Oa soldat, care luptă contra igno­
de cereale din Europa. In 1891, guvernul
diminâţa la 7 ore, după amâfl la 5'/ ore, esistenţă cond’ţiile de traiu. ranţei, am să spun şi eu câte-va cuvinte
4
şi comunele au cheltuit aprope 200 de mi-
cel de cătră Oarei diminâţa la 8, după Spre a putâ ajunge la ţînta dorită, cu acâstă ocasiune.
lione de ruble pentru procurarea de hrană
l
amâfl la 6 / . e) La gară vor sta la dis- am cerut şi mâna de ajutor a Prea On.
2
populaţiunei, ce era ameninţată să moră Mă iau cu gândul de firul timpului,
posiţie trăsuri gratuite, f) De cuartire va Comitet central al reuniunei agricole din care ţese şi disţese tote, şi mă cuc în ur­
de £6me. In anul acesta sunt 30 de milifine
fi îngrijit, g) Mâncări şi beuturl bune se vor comitatul Sibiiului, care la rugarea nfistră mă cu 422 de ani, şi oa acil mă găsesc
de locuitori în Rusia, cari aprope n’au de
da ou preţuri forte moderate, h) D-nii preoţi a venit în comună, representat prin Prea
mâncare. In astfel de condiţiunî economice ârăşî pe aceste locuri. Şi ce-mi dă ochii a
şi în filiale d-nii cantori sunt cu mult res­ On. Dn Demetriu Coinşa, preşedintele, şi
nu e de loo de mirare, că propunerea pen­ vedâ şi urechile a aucji?... Văd pământul
pect rugaţi să binevoiâscă a încunosciinţa D-l Victor Tordăşan secretarul reuniunei, acesta, tot, înecat de fiinţe omene3ol. In
tru o desarmare generală plecă din impe­
despre aceste poporul. cam pe la începutul anului curent. partea asta, sunt duşmanii nâmului nostru
riul Ţarilor; şi, sub aoâstă lumină, frasa
Aceste serbări şi petrecerile împreu­ Aceşti zeloşi D-nl, însoţiţi şi de iubi­ — Turcii — 150.000 la număr, cari au ve­
următfire din manifestul Ţarului Nicolae II.
nate cu ele se vor ţinâ la tfită întâmplarea tul nostru pretor, n’au pregetat ostenele şi nit să ne cotropâscă şi să robâscă ţâra.
e ffirte elocuentă : „Crisele economice, da­
la terminul statorit. Aceia dintre Români, jertfe spre a veni în comuna nfistră şi, oâ De astălaltă parte sunt străbunii noştx-i, o
torite în mare parte regimului înarmărilor
cari din întâmplare n’ar fi primit invitări, specialişti pe terenul economic, au binevoit mână de 6menî, 10,000 abia, aşecjaţl în
fără margini, şi primejdia continuă ce zace
sunt rugaţi a-se considera prin acâsta ca a ne da t6te informaţiunile de lipsă pen­ codru şi în întăriturl, puşi ca să dobfire
în acâstă îngrămădire de material de răs-
invitaţi. tru ajungerea scopului nostru; ba ce e mai acest potop de cotropitori. Şi soim, că cu
boiu, transformă pacea armată în sarcini
mult, în nobila însufleţire pentru causă, vrednicie ne mai pomenită s’au luptat,
stnvitfire, pe cari popfirele le suportă din
domnialor au dat mulţime de instrucţiuni pănă ce au cădut copleşiţi de numărul lor
ce în ce mai greu. u Societate de credit în Rechita.
şi poveţe folositfire în tfite ramurile eco­ cel mare.
In Cuvescî, corul român gr. or. va da Rechita, 12 Sept. n. 1898. nomice ; în deosebi au nisuit prin cuvinte In faţa acestora, mă gândesc, cum
Marţi în 8 (20) Sept. un concert cu teatru Ştim. D-le Redactor! E constatat, că avântate şi esemple aduse din esperienţă îndrăsmt’au aceşti puţini omeni să se pue
şi dans. Programa e frumfisă şi bogată. In­ lupta pentru esistenţâ j6că în vâoul nostru a însufleţi poporul pentru îmbrăţişarea in- la harţă cu vijelia de Turci?! Cum Ştefan
trarea 40, 30 şi 20 cr. Venitul e destinat pen­ un rol mai important, ca ori şi când. Fiâ- stituţiunei din cestiune. a cutezat a se împotrivi însu-şî Sultanului?!'
tru fondul corului. Cei ce din întâmplare care suflare omenâscă, fiă-care naţiune luntă Vorbirile mădufise ale acestor domni Acâsta arată curagiul cel mare al
n’ar fi primit invitări, sunt rugaţi a se con­ pe viâţă şi mfirte, cercând fel şi fel de nici n’au rămas fără efectul dorit, căci po­ strămoşilor noştri; acâsta arată eroismul
sidera prin acâsta ca invitaţi. arme mai acomodate şi mai apte spre a porul s’a hotărît a îmbrăţişa cu t6tă căl­ lor. Arată, că Românii se mai împotrivi­
susţinâ acâstă luptă pentru esistenţâ. Dâr dura ideia dată şi ni-a succes încă în fiua seră şi altă-dată şi, deşi îu număr mic, au
Sfinţire de biserică. D-nul Antoniu
după părerea mea o luptă mai înverşunată aceea a ne constitui în totă forma, rămâ­ eşit învingători. Istoria ne spune, că astfel
Băliban, preot în Acâş (Sâlagiu) în nu­
şi mai desperată, decât poporul român, nu nând numai să se facă paşii de lipsă spre a-şl a fost la Roşeau!, la CălugărenI, la Ceta­
mele senatului bisericesc şi al poporului ro­
pârtă nici o suflare, nici o naţiune, căci câştiga societatea nfistră valfire de drept tea Neamţu plăeşii_____
mân din comuna sa invită la serbările sfin-
acest popor, lovit de sfirte, vâcurl de-a legal.
ţirei bisericei române gr. cat. din Acâş, ce Acuma însă, când scriu aceste şire, Uite, asta e vrednicia şi eroismul
rândul a susţinut acâstă luptă, avisat nu­
se vor face în 8 (20) Septemvre c. sădit nâmului românesc, care la ocasiunl
mai la puterile sale proprii, fără arme, fără sunt în plăcuta posiţiă de-a aduce la cu- se tot dă pe faţă, ca la Plevna.... Şi se
P r o g r a m u l s e r b ă r i l o r : 1 ) In mljlfice morali şi fisice suficiente, mai ade­ nosoinţa publicului român, că suntem în
va da altă-dată şi mai vădit....
7 (19) Septemvre: primirea şi încuartirarea seori lipsit cu totul de ele. posesiunea tuturor actelor legale, având
De acest simţemânt e pătruns Româ­
ospeţilor sosiţi. 2) La 5 6re d. am.: Inse­ Intre astfel de împrejurări grele, sus­ statute aprobate şi actul de înregistrare nul, căci cântă:
ratul şi Litia. 3) In 8 (20) Septemvre di­ ţine şi poporaţiunea română din comuna prin tribunalul din Sibiiu pentru societatea
minâţa la 6 ore: Itrosul. 4) Dela 7 ore nfistră amarnică luptă pentru esistenţă. nostră, care va figura sub numirea de: „Şi orl-cât timp Român voiii fi
„Nu mă tem că voiţi peri.
preoţi anumiţi vor primi mărturisirile (is- Ramul principal de câştig al poporaţiunei „Societate de credit in Rechita, asociaţiune în­
„Cât Oarpaţii înalţi falnic
povedirile) credincioşilor. 5) La 9'/ ore acesteia îl formâză, în urma referinţelor lo­ registrată".
2 „Câmpul ţărei-or adumbri,
sfinţirea apei, a bisericei, proscomedia şi cali, economia vitelor. Partea cea mai mare Restâză, ca societatea nostră să-şi în-
câpă activitatea, ceea-ce credem, că prin „Cât Şiretul şi-Oltul paclnic
apoi Liturgia solemnă, la sfirşitul căreia a munţilor însă, unde portă ei acâstă eco-
întrevenirea fimenilor iubitori de înaintarea „Sînul ei vor răcori
credincioşii mărturisiţi se vor cumineca, nomiă, e proprietate erarială, şi ei, ca să
poporului român, se va şi întâmpla în tim­ „Atâta sub mândrul sfire
după ce va urma cuvântare biserioâscă oca- p6tă purta economia, trebue să aren­
sională împreună cu pomelnicul tuturor bi­ deze munţii cu bani scump'. Banii aceştia pul cel mai apropiat. „Şi eu viaţă voiţi avea
Dând cu vie satisfacţia faptul acesta „Iubind însă cu ’nfocare
nefăcătorilor bisericei. 6) La 1 oră d. a. apoi îi împrumută parte dela institute de
îmbucurător publicităţii, nu putem trece „Neamul meu şi ţâra mea*.
banchet (de persfină 1 fl. 20). 7) La 3 ore credit străine, dâr mai mult dela alţi că­
cu vederea a nu ne esprima sentimentele
Vecernia, după sfîrşirea căreia la 4 fire mătari, pe lângă procente mari. Din veni­ Când mă văd astădl pe acest pământ
nfistre de profundă recunoscinţă şi mulţâ-
va urma petrecere poporală în loc deose­ tul economiei, ce portă, au să solvâscă udat cu sângele acelor viteji şi frământat
mită faţă de sus amintiţii Domni binevoi­
bit, unde preţul de întrare va fi de per- arânda munţilor erariall, percentele recerute cu fisele lor; când mă uit la părăul, care
tori, cari din inimă curată ne-au sprijinit
s6nă 30 cr. 8) La 8 fire sera petrecere cu după banii împrumutat!, au să-şi cumpere a dus şi spus lumei întregi vitejia fără
şi ajutat întru realisarea întreprinderei nos­
dans pentru inteligenţă, arangiatâ de tine­ bucate pentru susţinerea familiei şi în urma sâmăn; când mă văd înaintea chipului mă­
tre spre binele poporului român. Lung^câ le
rimea română din Sălagiu şi părţile mărgi­ urmelor bietul ţăran român la socfita finală reţ, care a fost sufletul acelor eroi,... mă
Dumnefeu firul vieţei, spre a putâ lucra
naşe. Intrarea de personă 80 cr. Sala de nu-şl mai cunfisce dobânda din pagubă. cutremur!
şi mai departe tot aşa de resoluţl şi cu
dans frumos arangiată şi împodobită. Considerând aceste stări penibile ale Şi cunoscând peripeţiile periculfise
inimă pentru înaintarea poporului nostru
Spre ştiinţă: a) Dăruiri pe sâma bise­ poporaţiunei comunei nfistre, mai mulţi inşi prin care a trecut acâstă ţâră, şi acum vă-
român.
ricei se primesc cu mulţămită şi asupra lor la iniţiativa Stimatului Dn. pretor al nos­ cjându-mă în stare — pot a cj.ice înfloritfire;
loan Ghişa,
se va face socotelă publică atât în biserică, tru Toan Henteş, care ca un Român ade­ paroch şi preşed. al însoţirei. — pe acest sfânt pământ şi înaintea chi-
G A Z E I L . Foesii poporale. Tocmai ca inima mea, Mai în jos la rădăcină
Tu te tulburi ca de plfiie, Cântă cuca cea bătrână,
Io’s nebun, că las prilejul Culese din popor.
Inima-mi de plâns se ’nmfiie. Er în sus pe crângurele
Şi nu-ţl spun, că te iubesc.
Frun4â verde ffiiă lată, Cântă două turturele;
Dragă mi-a fost dragostea Şi nu-s două turturele,
piua-’ml pare, o viaţă ’ntrâgă, Dragostea de întâia-dată Şi n’avui parte de ea;
Când nu pot să te ’nteluesc. Ca garfifa lângă baltă, Urit mi-a fost urîtul, Ci-s două mândruţ’-a mele
înflorită, rourată ; Cu obraji plini d’albele
Şi-avui parte de dânsul.
Şi de treci cu nepăsare Dragostea de a doua firă: Când le văd inima-mî piere,
Firicel de iârbă verde
Şi nu*mî ricll: eu mă sfirşesc; Mărăcine din ogfiră. Cu obrajii plini de sânge
Ce mi-i drag nu se mai vede
Sărutarea cea dintâie Şând le văd inima-mi plânge.
Ce m -i urît nu se perde.
Er de stai cu mini de vorbă : Fragă dulce din câmpie; *
Par’că în ceruri locuesc ! Sărutarea cea din urmă
Du-te dor pănă e nor, Nu mi-i ciudă, nioî bănat,
Căpşunaşii prinşi de brumă.
Te aşi petrece pân’acasă, Că dâcă s’a ’nsenina, Că bădiţa m’a lăsat;
Mai departe te-oih mâna; Nu m’a lăsat de urîtă,
Dâr de mama mă sfiesc.
Hai bade să ne luăm
Nu câta că-i vremea rea, Ci m’a lăsat de pîrîtă,
Ş’amândoi să ne jurăm,
Tu copilă crecll c’amorul Că-i mai rea inima mea. Că m’or pîrît fetele
Că noi care ne-om lăsa
E un lucru prea obştesc?... De pe Ternava mică. Elîl. FrânCU. Rele ca căţelele. —
Să ne. uscăm ca erba;
De ţi-s dragă, bade, dragă,
Ca şi ârba codrului
Dâr să credl c’amorul este De nu âtă, lumea-i largă.
De pe malul Oltului;
Simţământ divin, ceresc.... Vai săraca mândra mea * '
De te i lăsa dumniata
Dela multe m’a scos ea,
Etă dâră, porumbiţa, Să ts bată Precesta; Dela multe, dela tote, Iu capul grădinei mele
Cât mă ’ncerc să ţi desluşesc: De cumva m’oiQ lăsa eu Dela două nu mă pfite: Răsărit’au viorele,
Nu-’ml ajute Dumne4eu. Pasce badea boi în ele;
Dela Neamţ şi dela mfirte.
Că din suflet te iubesc, Trimise sluga la noi
#
Dâr a-ţl spune nu ’ndrăsnesc! Târnavă cu apă lină Să-i trimit gură la boi.
Nu-ţl pot băga nici o vină Sus în vârful nucului Dâcă ţi-i bade de mine
Zana.
Că tu esc! cam tulburea Cântă puiul cucului, Sci tu calea prin grădină,