Page 3 - 1898-09

Nr. 190-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3

cultura maghiară şi pentru scopuri de ma- SOIRILE DILEI. Un agitator ungur în România. De începutul la 7 ore sâra. Intrarea: locul L
ghiarisare! » câţl-va ani un popă ungur, pripăşit în 40 cr., locul II. 30 cr., galeria 20 cr. de
Ministrul unguresc de finanţe, presen- — 80 August v. Brăila, anume Nagy Sândor, umple colo­ personă. Venitul e destinat pe sâma fon­
tând acest budget, arată cel mai mare op­ nele cji elor ungurescl din Budapeşta cu dului. Oferte marinimâse se primesc cu
ar
Parastas pentru baronul Urs. Ni-se
timism faţă cu starea economică a popo- fel de fel de gogoşi patriotice despre per­ mulţămită la adresa d-lui G. Torni învăţ,
scrie: Adl, Duminecă în 11 Septemvre st. n.
raţiunei şi nu se îndoesce un moment, că secuţiile ce le ar îndura Ungurii din Ro­ dirig. şi se chitâză public. — 6speţii vor
în biserica gr. cat. română din Vestem, la
va fi de unde să se sodtă milionele. Dările mânia. Aşa, acum patru ani, — (Ţ fi serviţi cu tote cele necesare. Locul de
ce
sfîrşitul s. liturgii, s’a celebrat parastas
de consum le-a urcat încă cu două milione „Epoca** — acest popă făcuse un apel des­ întrunire va fi la coristul N. Butan, lângă
pentru sufletul în Domnul adurmitului br.
şi 741,000 fi., pote în speranţă, că bieţii perat prin gazetele ungurescl la caritatea localul petrecerii, de unde ospeţii vor fi
David Urs de Margina. D-l paroch local I.
contribuabili, în desperarea lor, se vor pune ungurâscă, ca să vină în ajutorul şcolei încuartiraţl prin aranjerî.
Papiu a reînprospătat în memoria credin­
de acum mai cu de-adinsul pe beut. unguresc! din Brăila, care „e ameninţată P r o g r a m a : „Sâpătond de banl ,
a
cioşilor, ca foşti grăniţerî, faptele şi meri­
Foile oposiţionale ungurescl nu gă­ să fiă închisă de maghiarofagul ministru piesă teatrală în trei acte, representată prin:
tele, cari eternisăză binecuvântata amintire
sesc nici un moment mângăitor în expo- al instrucţiei, Tache Ionescu, sub pretext Ioan Boldurean, Florea Torni căs. Ianoş,
a ilustrului defunct pănă va esista cea de
seul ministrului de finance. că n’ar corespunde cerinţelor higieuice**. Vasile JichicI corist, Vasile Milovan corist.
pe urmă odraslă din nămul românesc. In­
Acum „Budapesti Hirlap** publică o de­ Concertul: 1) Motto. Serenadă de I. Vidu
tre acele fapte şi merite străluce ca un lu-
Revistă externă. căfăr monumentalul edificiu şcolar edificat nunţare a unui Ungur din Brăila, care quartet. 2) „Sergentul Florea**, poesie deci.
în mijlocul comunei Vestem, veclnicul lo­ spune, că popa Nagy Sândor nu e decât de V. Avramescu. 3) „Doiniţa** cuartet eşec.
jRdscola din Canea. Despre răs- un escroc ordinar, care a ruinat comunita­ de corul vocal. 4) „Unde-i âpa**, poesie de
cal, în care se răspândesce lumină şi cul­
cola din Canea au sosit acum în urmă tea bisericâscă ungurâscă din Brăila şi care T. Speranţă deci. de G. Oreciun. 5) „Uită
tură tinerimei din comună. Splendida şcolă
amănuntele acestea: „Agenţia Havas** pri- sub masca patriotismului a colectat sume mamă**, cuartet de Dima. 6) „Vrăjitorea**
— opera nemuritore a baronului Urs —
mesce din Atena soirea, că numărul creş­ enorme în Ungaria pentru şcolile şi bise- poesie de Mat. Poni deci. de At. Popovici.
în adevăr e mândria comunei, fala româ­
tinilor ucişi trece peste 300. Dintre En- ricele ungurescl din România, sume pe cari 7) „Taci bărbate**, cor miest de I. Vidu.
nismului şi obiectul de admiraţiune al că­
glesl au fost omorîţi 67, âr consulul britanic apoi le-a păpat. Menţionăm, că acest popă, 8) „Para ’n gură*, poesie deci. de I. Mi-
lătorilor din apus şi orient, cari treo pe
a fost sugrumat. După alte isvdre, consu­ posând ca un mare patriot prin gazetele lincu corist. 9) „M’aş mărita** cor miest de
drumul ţărei prin mijlocul comunei, ori cu
lul britanic a fost tăiat în bucăţi şi ars. unguresc!, a făcut adese-ori apeluri fantas­ Popescu.
calea ferată, spre care e întors frontul şco-
Consulatele: german, engles, grecesc şi tice, arătând cum prin formarea unei Ligi
lei. — Actul de pietate s’a terminat cu:
spaniol au fost jăfuite şi aprinse. Times“ veclnica lui pomenire! şi Dumne4eu să-l a Ungurilor din România, Ligă care ar fi l i t e r a t u r ă .
n
din Londra cjice, că numărul creştinilor, urmat să primâscă subvenţii mari din par­
ierte şi odihnâscă! „Cosmopolis**. Revistă internaţională. (In
cari au căclut jertfă răscolei, atinge cifra tea statului ungar, România ar fi putut de­
trei limbi). Pe au 12 broşuri â 1 fi. 50 cr.
de 800. Tote raportele conglăsuesc în con­ Graţieri din it.cidaniul jubileului mo- veni cu timpul o dependenţă â Ungariei.
statarea, că trupele turcesc! au manifestat narchului. Din Seghedin se telegrafâză, că Şi âcă acum pe îndrăsneţul agitator ungur, (A. Hartleben’s Verlag Wien.) Broşura pe
atitudine ostilă faţă de creştini, ba cores­ procuratura de-acolo a fost avisată din denunţat de cătră chiar coreligionarii săi, Septemvre 1898 din anul III al acestei in­
teresante reviste universale are următorul
pondentul lui „Standard“ susţine, că măce­ partea ministrului unguresc de justiţie, că ca un escroc ordinar, care a păpat cjecî de cuprins:
lărirea au săvârşit’o mai ales soldaţii turci. Majestatea Sa, din incidentul jubileului său mii de lei adunaţi în scopuri culturale, a
După o scire sosită din Constantinopol, ca împărat al Austriei, a graţiat pe 50 de păpat fondurile bisericei ungurescl din In limba germană: Mădchenreigen (Lou
Andreas-Salomâ). Der Schăpfer von Kaiser
Canea este în manile Mohamedanilor şi robi din închisârea ordinară din Seghedin Brăila, a păpat fondul de câte-va mii de und Reich (Max Lenz). Diei Welt des Va-
comandantul ei Edhem-paşa şi-a pierdut numită „Csillag**. Ungurii kossuthiştl în­ lei al societăţii de ajutor mutual al Ungu­ ticans (Sigmund Mtinz). Das Mădchen von
orl-ce autoritate. De altă parte se vestesce, tâmpină cu multă indignare scirea acâsta, rilor din Brăila, etc. Lille (Friedrich Spielhagen). Politisches in
1
că Edhem-paşa a publicat statariul. Din căci privesc în ea o nouă dovadă a ten­ deutscher Beleuchtung („Ignotus *).
insula Malta au plecat spre Candia 500 de dinţelor, de-a face „să se simtă şi în Un­ In limba englesă: A. Warning (G. S.
soldaţi. Admiralii corăbiilor de răsboiîi au garia efectele jubileului împăratului aus- Serbări şi petreceri. Street). My Indian Friends. III. (Right Hon
F. Max Miiller). Prince Bismarck (Frede-
propus, ca tote trupele turcescl să fiă scose triac**, măcar că Ungaria „n’are nimic de a Sfinţire de biserică. D-l Antoniu Băli- rick Greenwood). Scandinavian Ourrent
din Creta şi prinţul grecesc George să fiă face cu acest jubileu*. ban, preot în Acâş (Sălagiu) în numele se­ Belles-Lettres (R. Nisbet Bain). A German
numit guvernator al insulei. Novelist on German ¥omen (Elisabeth
La şcolile din Blaşiu, cum scrie natului bisericesc şi al poporului român din
Lee). The Globe and the Island (Henry
împăratul Wilhelm despre pace. „Unirea**, anul şcolastio 1898/9 s’a început comuna sa invită la serbările sfinţirei bise­ Norman).
împăratul Germaniei a ţinut la 8 Sept. n. adl e săptămâna cu invocarea Spiritului ricei române gr. cat. din Acâş, ce se vor In limba francesâ: Obâissance Passive
un toast în Porta-Westphalica cu ocasia Sfânt. La s. liturgie, care s’a ţinut la 7 face în 8 (20) Septemvre c. (Jacques Normand). Gens et Ohoses de Si­
prânzului, ce s’a dat în ouorea părechii im­ ore, au celebrat membrii corpului profeso­ P r o g r a m u l s e r b ă r i l o r : 1) In cile. II. (Edouard Rod). La Veille de Wa-
terloo (Henri Houssaye, de l’Academie fran-
periale germane. Răspuucîend preşedintelui ral dela gimnasiu şi preparandie pontificând 7 (19) Septemvre: primirea şi încuartirarea
qaise). Quelques Ouvrages -Allemands (Louis
provinciei, împăratul cjise, că pacea, sub Rsmul director gimnasial. Pentru tinerimea, ospeţilor sosiţi. 2) La 5 6re d. am.: Inse­ Dollivet). Etudes sur laLittârature du Moyen
scutul căreia se p6te munci liniştit şi ne­ care a fost de faţă la s. liturgie în număr ratul şi Litia. 3) In 8 (20) Septemvre di- Age (Gaston Paris, de l’Acadâmie fran-
turburat, prin nimic nu se pote garanta, de­ complet, d-l profesor Aron Deac a rostit o minâţa la 6 ore: Itrosul. 4) Dela 7 ore şaise). Le Paradis Terrestre (Emile Geb-
cât prin o armată germană gata de luptă. predică ocasională, insistând asupra elemen­ preoţi anumiţi vor primi mărturisirile (is- hart). Revue du Mois (Francis de Pres-
„Dea Dumnecjeu**, dise împăratul, „ca tot- tului religios din educaţiune şi instrucţiune povedirile) credincioşilor. 5) La 9'/ 6re sensâ).
2
deuna să ne putem îngriji de pacea uni­ şi arătând, că instrucţiunea şi educaţiunea sfinţirea apei, a bisericei, proscomedia şi A p e n d i c e : Notiţe literare şi dra­
matice. Revista scrierilor periodice (nem-
versală prin o armată tot dăuna gata şi în acolo, unde stă pe base religiose, ea refor- apoi Liturgia solemnă, la sfîrşitul căreia ţesce, englezesce şi franţuzesce.)
1
bunăstare *. Cuvintele acestea sunt în per­ mâză moravurile în direcţiune salutară şi credincioşii mărturisiţi se vor cumineca,
fectă disarmonie cu manifestul de pace şi promovâzâ prosperarea poporului. Mai de­ după ce va urma cuvântare bisericâscă oca­
desarmare al Ţarului, cu tote că cei din parte recomandă tinerimii zel şi diliginţă, sională împreună cu pomelnicul tuturor bi­ NECROLOG. Subscrişii cu inima
Berlin îşi dau silinţa de a neteeji acăstă pe cum şi ascultare şi respect faţă cu pă­ nefăcătorilor bisericei. 6) La 1 6ră d. a. frântă de durere insciinţăm pe toţi con­
disarmonie. rinţi şi mai mari. La gimnasiu s’au imatri- banchet (de personă 1 fi. 20). 7) La 3 ore sângenii, amicii şi cunoscuţii, că mult iu­
culat 447 studenţi, anume pe clasa I. (ca­ Vecernia, după sfîrşirea căreia la 4 6re bitul nostru soţ, tată, frate, uuchiă, moş,
Afacerea Dreyfus, Francia .fi văr Basiliu Poruţiu, paroch gr. cat. în
re e paralelă) 96, pe cl. II 67, pe cl. III va urma petrecere poporală în loc deose­
1
Germania. „Tribuna * din Roma a publi­
61, pe cl. IV 63, pe cl. V 62, pe cl. VI bit, unde preţul de întrare va fi de per­ Rediu, după un morb îndelungat şi greu,
cat scirea de sensaţie, că contele Miinster,
38, pe cl. VII 26 şi pe cl. VIII 34. La sonă 30 cr. 8) La 8 <5re sâra petrecere cu astădl la 12 ore din di în anul al 57-lea
ambasadorul Germaniei la Paris, ar fi fă­
preparandie s’au înscris 103. La şcâla nor­ dans pentru inteligenţă, arangiată de tine­ al etăţii şi al 33-lea al preoţiei, împărtăşit
cut o visită ministrului frances de esterne cu ss. sacramente, şi-a dat nobilul său su­
mală şi la cea de fetiţe se continuă încă rimea română din Sălagiu şi părţile mărgi­
Delcassă, căruia, în numele împăratului Wil-
înscrierile. In internatul Vancean de băeţl naşe. Intrarea de personă 80 cr. Sala de flet în mânile Creatorului.
helm, i-a declarat, că scrisorile din dosarul
sunt 122 gimnasiştl. — Tot „Unirpa** scrie: dans frumos arangiată şi împodobită. Osămintele scumpului defunct se vor
cel mai secret atribuite împăratului, sunt
Vechiul nostru gimnasiu, care a dat biseri­ Spre sciinţâ: a) Dăruiri pe sâma bise­ astruca Sâmbătă în 10 Septemvre c. la 1
falsificări. Contele Miinster să fi făcut apoi
cii şi naţiunii atâţia bărbaţi învăţaţi, acuma ricei se primesc cu mulţămită şi asupra lor oră p. m. în cimiteriul s. biserici gr. cat.
atent pe ministrul de esterne frances la
oând numără 144 ani dela întemeiarea sa, se va face socotelă publică atât în biserică, din Rediu.
urmările seriăse ce le-ar avă împrejurarea,
are înscrise şi două gimnasiste. Acestea cât şi în cji e; cari vor dărui dela 1 fi. Fiă-i ţărîna uşâră şi memoria bine­
ar
când aceste scrisori ar fi presentate ca ade­
sunt Cornelia Deac fiica d-lui profesor Aron în sus, în decursul unui an întreg vor fi cuvântată !
vărate la o eventuală revisuire a procesu­
Deac, şi Lucia Viciu fiica d-lui profesor pomeniţi în fie-care Duminecă şi Sărbâtore R e d i u , la 8 Septemvre 1898.
lui Dreyfus. Scirea foiei italiene este com­
Alexiu Viciu. Ele au făcut MercurI în 7 la Liturgiă. b) Petrecerile şi în vreme plo-
bătută din Berlin, deore-ce în cestiunea Ana Poruţiu n. Oros, ca soţiă; Au-
a. c. esamen- privat de pe clasa I gimna- iosă se vor putâ ţinâ. 3) Ospeţii, cari vor reliu, Victoria şi Emil, ea fii; Vasiliu, Vir-
afacerei Dreyfus guvernul german şi fran­
sială cu succes bun şi s’au înscris ca pri- să participe la banchet sunt rugaţi a-se giliu, Ana, loan şi Maria, ca nepoţi; No-
ces n’au avut pănă acum nici un schimb
vatiste pe cl. a Il-a. anunţa pănă la 6 (18) Septemvre prin o nus, Teofil, Octaviu, ca fraţi; Samoilă Po­
1
de vederi. — „Gazeta de Colonia * a pu­
carte poştală adresată preotului, acâsta pen­ ruţiu consilier reg. în pensiune, ca unchiă;
blicat în numărul ei dela 9 Septemvre un Profesor unitar la gimnasiu catolic.
articol întitulat „Germania şi Francia**, în Ministrul ung. de culte Wlassics a numit tru orientare şi serviciu bun. d) Trenul de Iuliu, Augustin, Aureliu, Valeriu, Ştefan,
care cjice între altele: ca profesor suplent la gimnasiul „catolic cătră Zălau şi Şimleu sosesc la gara Acâş Emil, Samoilă, Victor şi Mariţa; Romul,
a
„Starea psihică neesplicabilă, în care reg. din oraşul Trencin pe un tînăr de diminâţa la 7 ore, după amâcjl la 5 7 ore, Emil şi Valeria; şi Alesandru Romanţian
4
se află acll o mare parte a naţiunei fran- religia unitară. „Alkotmâny** vede în acest cel de cătră Oarei diminâţa la 8, după dar. în Turda, ca veri primari.
l
amâcjl la 6 / . a) La gară vor sta la dis-
cese, deşteptă pe dreptul interesarea Ger­ cas, fără precedenţă pănă acum, o grea 2 — Susana Welle născ. Pop. văduvă
manilor, fiind-că ea sămănă mult cu aceea, vătămare a drepturilor bisericei catolice. posiţie trăsuri gratuite, f) De cuartire va preotâsă iu Sasnireş, a răposat în 8 Sep­
care ni-a adus odată răsboiul şi ni l pote Protesteaă în contra caşului şi cere, ca fi îngrijit, g) Mâncări şi beuturl bune se vor temvre n, c. în al 76 lea an al etăţii şi ai
da cu preţuri fârte moderate, h) D-nii preoţi 28-lea al văduviei. Pe răposata o jelesc în­
■aduce şi acum. Intr’asta, ăr nu în dosarul numai decât profesorul unitar să fiă delă-
şi în filiale d-nii cantori sunt cu mult res­ tristaţii săi fii şi fiice: Alesandru Welle
cel mai secret, se cuprinde pcricidul răsbo- turat dela gimnasiul catolic, care, deşi e subcolonel în pens.; Ioan Welle, protopop
pect rugaţi să binevoiâscă a încunosciinţa
iului. Zadarnic se străduesce Ţarul a vin­ „catolic reg.“, se susţine însă din fonduri în Deşiu; văd. Ludovica Popovici n. Welle
despre aceste poporul.
deca pe. Frances! de acâsta bălă, fiind-că catolice şi are caracter catolic. Ministrul şi Susana Welle măr. Banciu, ca şi alte
-e sigur, că un succes cu mult mai mare, scie să respecteze drepturile protestanţilor, * numărose rudenii. — Dumnecjeu s’o odih­
nâscă în pace!
decât tendinţa Ţarului, vor avă cuvintele de-a numi ca profesori la şcolele protes­ Corul vocal român gr. or. din Cuvescî
împăratului (alusiune la toastul din Porta tante numai pers6ne .de legea lor. Pentru-ce (Kovesd) învită la concertul cu teatru şi
Westfalica) după cari cea mai bună garan­ să nu respecteze deci şi drepturile catoli­ dans, ee-1 va da Marţi în 8 (20) Septemvre Proprietar: Dr. Aurel Mureşiam.
u
ţie a păcii, este o armată gata de râsboiu . cilor? — diee făia ungurâscă. c. în localul M-mei Dona Griinfeld de acolo. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.