Page 30 - 1898-09
P. 30
P? gin a 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 196- 1S98
de suita lui. Sosiră unul după altul Albert semn de plecare. Monarchul se duse cu lângă postul de profesor, şi mandatul da nu-i permite să mai tacă ; nu bucuros face
regele Saxoniei, Carol regele României, împăratul Wilhelm la palat. deputat, trebuia îndată după numire să şl destăinuiri, căci va causa multă supărare
Leopold prinţ regent de Bavaria, marele duce depună mandatul şi să fiă reales. Acâsta Metropolitului său, dâr se mângâie cu
Sosirea principilor străini.
rusesc Alexis, moştenitorul de tron italian Vic s’a şi întâmplat, aşa că acum Ion Ciocan aceea, că Escelenţa Sa de sigur va ved»,
tor Fmanuel, moştenitorul de tron grecesc împăratul Wilhelm a sosit la Viena e şi deputat cu diurne, şi profesor univer că a trebuit să vorbâscă, dâcă vre să nu
Constantin, archiduoele Francisc Salvator, Sâmbătă la ora 1 d. a. Spre întâmpinarea sitar cu leafă frumosă şi — ceea ce e mai trâcă de om mişel.
prinţul de Saxa-Coburg-Gotha Alfred, ma lui s’a dus la gară însu-şl Majestatea Sa, surprindător şi semnificativ — şi director Descriind apoi starea faptică a lucru
rele duce de Saxa Weimar Wilhelm, prin în uniforma regimentului de grenadirl pru gimnasial în Năsăud, deore-ce din postul lui, d-1 Voina spune, că la 31 Martie a.
ţul de Wiirttemberg Nicolau, prinţul de sian. După-ce trenul, care aducea pe îm acesta nici până acum na demisionat. c. d-1 P. Cosma din Siblju i-a adus actul,
Mecklenburg Strelitz Adolf Frideric, prinţul păratul german, sosi în gară, Majestatea Ceea ce s’a presupus din partea scrii pretins fals, din partea Esc. Sale Metropo
de Schleswig-Holstein Christian, prinţul Sa monarchul s’a dus înaintea lui Wilhelm, torului articulului din cestiune, că adecă litului cu îndrumarea, ca să caute în • ar-
Bulgariei Ferdinand, prinţul belgian Albert, s’au îmbrăţişat şi sărutat cu capetele desco actualul director gimnasial din Năsăud, chiva biserieei Sf. Nicolae din Braşov do
prinţul Wilhelm de Hohenzollern, .moşteni perite. împăratul Wilhelm a adus cu sine profesor de universitate şi deputat, înclină cumentele, de care se face amintire în el,
torul de tron montenegrin Banilo, general două mari cununi, una din partea lui şi alta mai mult spre cariera politică, decât scien- căci după PascI va veni d-1 Ieszensky San-
frances Faure Biquet, marchisul spaniol din partea împărătesei, pe cari împăratul tifică, rămâne în vigore, întru cât adecă dor la Sibiiu în acâstă cestiune şi ar vrea
De la Mina, generalul svedian conte Gall- le-a pus pe cosciugul mortei. acest domn, căruia nicl-odată nu i-a plăcut să le aibă pe atunci. Actul scris în limba
ăenstype, prinţul de Alenşon Ferdinand etc. Majestatea Sa monarchul a primit în munca seientifică, cum am aucjit, n’are să maghiară ’i s’a predat şi s’a cetit în pre-
Mare suprindere a făcut representantul personă la gară şi pe regele Albert al fiă lung timp profesor de limba română la senţa d-lor Val. Bologa, Simeon Damian şi
Siamului şi în fine representantul Papei Saxoniei. universitate, ci are de gând a-se retrage cu Petru Nemeş. Necunoscând d sa limba ma
nunciul Talliani. Regele Carol a fost întâmpinat la gară pensiune grasă din acel post şi a-se ocupa ghiară, decât forte puţin, a rugat pe d-1
de cătră archiduoele Otto, ministrul pleni
Punct la 4 ore s’a început serviciul esclusiv cu „politica de a ferici pe Ro director gimn. V. Oniţiu să ’l traducă. La
potenţiar Ghica şi consulul român Amplă.
1
divin funebru după ritualul prescris. Cos mâni '. 10 Aprile a. c. a primit apoi d-1 Voina şi
Pe marele duce rusesc Alexis l’a întâm
ciugul a fost ridicat de pe catafalc de ca Ni-a mai venit la ureche, că în pri ordinaţiunea ministrului Wlassics trimisă
merieri şi servitori de curte şi, după-ce a pinat archiducele Francisc Ferdinand în vinţa acâsta Ciocan ar fi făcut mai înainte din partea consistoriului Eforiei şcolare din
uniformă de dragon rusesc.
fost binecuvântat, fu scos în strada Sclrweiz terg cu Alexics, ca acesta să nu se supere, Braşov. — D-1 Voina continuă aşa:
pentru a fi pus pe carul mortuar. înainte Supărare delăturată. că nu e numit el ca profesor, deore-ce „Fiind membru al sinodului arehidie-
mergeau doi comisari de curte, un servitor după trecerea lui Ciocan la pensiune, care cesan, ce se ţine în Dumineca Tomei, am
Din incidentul morţii împărătesei
al bisericii curţii cu crucea, servitorii de se va întâmpla în scurt timp, va urma luat ambele acte cu mine, unde le-am con
Elisabeta, politicii unguri, cari s’au dus la sultat, cu cei mai marcanţi membri ai si
curte cu cădelniţe şi apă sfinţită, doi ca Alexics în postul acela.
Viena, au încercat o mică supărare, care, nodului.
pelani de curte coadjuton şi preotul curţii Dâcă scopul lui Ciocan ar fi fost să
graţiă supremului măestru de curte, a fost Din acâstă consultare a urmat, ca eu
şi al palatului cu luminări, apoi un comi se dedice cir totul şi pentru durată cate
delăturată în momentul din urmă. Pe em să consult întrâga afacere cu un advocat
sar suprem de curte. După aceştia cosciu drei, la care a fost numit, el pote că nu distins din România, ca biserica Sf. Ni
blemele, cari încunjurau catafalcul, se putea
gul fu urmat de măestrul suprem de curte al se mai “gândea la realegere; dâr aşa se colae din Braşov să intenteze proces sta
ceti inscripţia: „Elisabetha Imperatrix Aus-
Majestăţii Sale, de soţia fostului măestru de pare, că a stăruit să dobândâscă acâstă ca tului român spre a-şî revindeca drepturile
triae . Inscripţia acesta i-a supărat rău pe ce le-a avut în secolii trecuţi, căci de pres
u
curte al împărătesei şi două dame de curte. tedră dificilă pentru un om nepregătit şi
Unguri şi o foie apropiată de guvern crierea acestor drepturi acum nu mai pote
Opt aprod! nobili, şâse arciere şi şâse gar comod, ca dânsul, numai c* să-şî asigure
spune, că Banffy ar fi protestat energic fi vorba, îndată-ce ele au fost recunoscute
dişti, opt gardişti dorobanţi şi 8 gardişti o pensiune grasă. In celelalte rămâne fapt în anul 1859, când s’a continuat cu plătirea
contra acestei ignorări a Maghiarilor. In
călări cu chargele lor formau laturele con nerăsturnabil mamelucismul banffyst al unei despăgubiri anuale.
scripţia însă a fost în urmă comple
ductului. După-ce cosciugul a fost pus pe nou alesului deputat al Năsăudului precum Având biserica Sf. Nicolae în 13
tată astfel : „Elisabetha Imperatrix Aus
carul mortuar, preotul Mayer îl mai bine- şi împrejurarea, că clica sa îi atribue o Apiile a. c. un proces cu Eforia spita
triac ct Regina Hungariae . Două comuni
u
cuvântâ odată, şi conductul pleca între su misiune politică deosebită, preamărindu-1 lelor civile din BucurescI în afacerea pâ-
cate oficiose ne spun, că greşala a fost durei muntelui „Sf. Uie", am representat
netele lugubre ale clpotelor. ca pe „omul faptelor".
emendată deja înainte de a fi fost nevoie eu biserica înaintea tribunalului din Ploiescl.
Conductul era deschis prin o com Cari şi de ce fel sunt aceste fapte, De aici m’am dus la BucurescI să-l con
de vre o păşire din partea oficioşilor un
pania de cavaleriă urmată de câte-va tră am vădut şi vom mai vedâ. Spre binele şi sult pe d-1 Tache Ionescu în afacerea pro
guri, prin spontana disposiţiune a măes-
suri ale curţii, de servitori ai curţii doi cu onârea naţiunei nostre şi a Năsăudenilor cesului, ce voiam să începem cu statul
trului suprem de curte. român.
doi, de un pluton de gardişti călări, fia- ele nu au fost şi putem sigur prevedâ, că
In 14 Aprilie (am visitat pe domnul
care cu un oficer în frunte. Urma apoi ca JRequiem in Bucurescî. nici nu vor fi. Tache Ionescu la BucurescI. ’L am aflat
rul mortuar tras de 8 cai îmbrăcaţi în ne Sâmbătă la ora 10 şi jum. s’a oficiat bolnav şi culcat pe pat. ’l am spus întrâga
gru. Cosciugul abia se putea vedea din mij la catedrala catolică sf. Iosif din sti'ada situaţiune. I-am cetit actul pretins fals;
44
locul cununilor. Fântânei un requiem solemn pentru odihna „Sentinela este numele unui nou i-am cetit tâte documentele (nu numai
diar politic săptămânal, ce a început să cele cuprinse în acel act); i-am desfăşurat
In ordinea acâsta conductul ajunse la sufletului M. S. împerătesei-regine Elisa
apară în limba română în Cernăuţi, înfiin întreg istoricul aşa (iău) numitei subven-
biserica Capucinilor, unde sosise şi Majes- beta . In mijlocul biserieei era ridicat un ţiunî, şi fiind-că d sa era bolnav, i am scris
tatea Sa monarchul cu suita. Ajuns dinain catafalc, âr preoţii localului sfânt erau îm ţat şi redactat sub firma d-lui Dionisie ou cu mâna mea tote notiţele, precum şi
te biserieei, cosciugul a fost ridicat de ser brăcaţi în doliu. Voronca, funcţionar i. r. la postă. Noul (jiar două copii scrise tot de mâna mea de pe
vitorii curţii şi primit de dignitarii biseri- Slujba divină a fost oficiată de ar- se numesce pe sine „organ independent al ambele acte ministeriale, ca să le studieze,
Românilor bucovineni". Primul număr a şi apoi, când va putâ, să-mi spună părerea
cescl. In biserică se aflau toţi dignitarii chiepiscopul Hornstein, înconjurat de un
apărut în 11 Septemvre. d-sale.
civili şi personele princiare. Păreţii bise- număros cler. Au asistat: A. S. Regală
Nu i-am dat d-lui Tache Ionescu
ricei, altarul şi capelele laterale erau îm Principele moştenitor Ferdinand, înconjurat Noi nu cunoscem acest diar şi nici copii de pe acte, ca să le folosâscă în ca
brăcate în negru. Catafalcul era împrej de casa sa civilă şi militară; d-1 D. Sturdza, programul lui nu l’am vătjut. „Patria", or mera României, dâr nici nu i-am dis, ca
muit de dece sfeşnice de argint. preşedintele consiliului, şi d-nii miniştrii ganul naţional al Românilor bucovineni, să nu le folosâscă spi'e alt scop, ca un
Majestatea Sa întră în biserică la An Stolojan, general Berendei, George are însă mari şi, precum se vede, temei lucru dela sine înţeles. Dâr, ca să fiu sin
drâpta împăratului Wilhelm, merse dinain Pallade, Spiru Haret şi I6n I. 0. Brătianu; nice bănueli în ce privesce tendinţa poli cer, trebue să mărturisesc, că nu i-le am
dat nici sub vra-o discreţiune, căci cjieă
tea altarului, îngenunchiâ şi îşi ocupă locul dl 0. F. Robescu, primarul capitalei, şi tică a noului cjiar. cine ceva (jiee, nici eu nu le-am primit sub
de rugăciune. Tot aşa şi celelalte persâne d-1 Bursan, prim ajutor; d-1 O. Sărăţeanu, „Articolul-program, publicat în fruntea discreţie, — deşi se suţine acâsta.
princiare. După ei sosiră archiducesele. procuror general la înalta Curte ; d-1 Caton foii, nu ne dumiresce de loc", rjice „Patria". Acum sunt sigur, că Esc. Sa Metro-
„Pe lângă parafrasurea programului naţional,
Lângă Majestatea Sa şedeau: împăratul Lecca, prefectul de poliţie al capitalei; se lansâză în haina modestiei o lozincă politul ’ml a trimis actul din cestiune sub
Wilhelm, prinţul regent de Baravia, regele generali Arion, Robescu, Năsturel; mai aptă a trezi adânci nedumeriri. „Sentinela" discreţie, dâr cel ce mi-l’a dat mie, a uitat
-Saxoniei, regele României, regele Serbiei, mulţi oficerl superiori din garnisonă; ma ne promite a combate dictaturile, despre să ml-o spună aeâsta, şi dovada cea mai
bună, că este aşa, cum susţin eu, este îm
moştenitorul de tron al Italiei şi marele gistratura şi corpul diplomatic şi consular, cari dice, că şi-au trăit traiul. Ce înţelege prejurarea, că actul din cestiune mi s’a
duce rusesc Alexis. ataşaţii militari străini, precum şi un nu sub „dictaturi"? Lumea c^ic©, că partidul predat în faţa a trei bărbaţi, ceea-ce nu
naţional. Dâcă acesta este comentarul co
Se făcu apoi serviciul divin funebru măros public. rect, apoi o sfeclesc rău domnii dela „Sen se face, când e vorba de discreţiune.
prim cardinalul Gruscha, în decursul căruia tinela"... Păcătuesc de tot greu contra soli Eu nu pot să-i reproşez d-lui Tache
corul cântă Liberat. Serviciul divin a ţinut La alegerea dela Năseud. darităţii naţionale şi disciplinei de partid Ionescu absolut nimic, căci nu i-am cj>s,
că spre alt scop să nu folosâscă actul, dâr
20 minute. După finirea lui camerierii şi acei domni, cari — mânaţi de nu seim cine trebue să constat şi aceea, c.ă nici nu i-am
— voesc să combată partidul naţional sub
servitorii de curte ridicară cosciugul pe In numărul nostru de Mercurea tre cuvânt, că acesta înaugurâză dictatura". dat eu vre-o însemnătate deosebită acelui
lângă cântarea funebrală „I'Miserere“ şi în cută, vorbindu se despre realegerea lui act. M’a surprins, ba pot rjice că m a şi
îngrozit, când am văcjuf) pe însemnătate se
tre rugăciunile călugărilor Capucini a fost loan Ciocan ca deputat în cercul Năsău-
dă acelui act, dâr nu în ceea-ce mă pri
dus în criptă. înainte mergea cardinalul dului, s’a c}is atât în corespondenţă, cât şi Iii afacerea actelor vesce pe mine, ci în ceea-ce privesce pe
primat Gruscha cu asistenţă de preoţi, după în articul, că dânsul a trebuit să-şi de alţii".
el monarchul urmat de avchiducele Fran pună mandatul fiind numit profesor de cetite în camera română privitor la sco Mai departe d-1 Voina rjice, că trebue
cisc Salvator, de prinţul bavarez Leopold limba română la universitatea din Pesta, tele nâstre clin loc. să facă lumină deplină asupra provenienţei
şi de prinţul Bavariei Dr. Theodor fratele fiind că acest post ar fi „incompatibil cu Intr’o notiţă a „Timpului" din Bucu- actului din cestiune, chiar cu risicul de
împărătesei Elisabeta. Urmau apoi în or mandatul de deputat. rescl dela 3 (15) 1. c. pe care am repro- a-şl atrage asuprâşl supărări şi admoniţiuni
dinea prescrisă ceilalţi. dus’o şi noi, s’a afirmat, că dl protopop mai înalte, dâr cinstea îi este mai presus
Acâsta nu este esact. Adevărat, că
Iu criptă cadavrul a fost încă odată Ciocan, după legea de incomptabilitate, a Vasile Voina a comunicat d lui Tache lo- de tote. Ca să dovedâscă, că actul din
binecuvântat, după ceea ce supremul măes trebuit, după ce a fost numit profesor uni nescu actele venite dela Pesta privitor la cestiune emaneză din gremiul prim-minis-
tru de curte a predat cosciugul în grija versitar, aă-şl depună mandatul, dâr nu seâlele din Braşov. trului ungufesc, publică, „deşi cu regret",
călugărilor Capucini cu cuvintele: pentru-că postul acesta ar fi incompatibil D-1 V. Voina vine acum şi intr’o scri- fiice, „dâr n’are ce face", următorea hârtie
- Acesta este acel mort scump, pe cu mandatul de deputat, ci pentru-că le sâre adresată „Tribunei" din Sibiiu con ce i-a adresat’o Metropolitul:
căre i încredinţăm grifei vostre. gea disoune în §. 8, că acel deputat, care în firmă acâsta, adăugând tot-odată, că se vede „Parochului biserieei St-lui Nicolae din
Guardianul capucin Volf răspunse: tră într’un serviciu de stat atârnător dela constrîns a se declara în cestiune, căci s’a Braşov-Scheiu, prea on. domn protopres-
biter onorar Vasiliu Voina.
— Vom purta cu credinţă grija mortului. numire, care serviciu e compatibil cu man susţinut, că unul din acele acte ar fi fals;
Monarchul petrecu în criptă cam 15 datul de deputat, numai aşa îşi pote sus trebue să se declare cu atât mai vârtos, Nr. 30 preş.
min. şi după ce-şl mai luă odat rămas bun ţine mandatul, dâcă va fi din nou ales. că un cU A a-icî dela noi („Tribuna Po Prea onorate ă-le protopresbiter!
0
&r
dela mort, se reîntorse în biserică. Aici se Aşa-der caşul se presentă esact ast porului" în nr. 92) l’a numit pur şi simplu D-1 Tache Ionesou, deputat în camera
despărţi de personele princiare şi dădu fel : D-1 Ciocau, ca să-şi potă păstra, pe „ fabricant de acte false . Reputaţiunea, dice, României, a cetit într’una din şedinţele din
u