Page 31 - 1898-09
P. 31
Nr. 196-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
urmă. ale acelei camere două acte oficiale, miserabile secte se pregătesc acum aspre propriu al asociaţiunei. Societatea a reali- la drumul trecătorilor. S’au organisat po-
anul din gremiul prim-ministerului reg. măsuri. sat şi de astă-dată un profit curat, asupra tere pentru prinderea bandiţilor, dâr pănă
unguresc, âr altul dela ministrul reg. UDg. distribuirei căruia va ave să hotărâscă adu acuma nu s’a putut pune mâna pe ei. •—
de culte şi instruţiune publică, emise am
bele la adresa mea, dintre cari cel dintâiîi SOIRILE DTLEI. narea acţionarilor. La ordinea (|9ei mai e, In una din nopţile trecute, pe când preo
ţi-s’a comunicat prea on. d-tale prin omul între altele, şi lichidarea societăţii şi trans tul Petru Cahu se ’ntoncea dela Bârlad,
meu de încredere, d-1 Partenie Oosma, sub formarea ei in societate pe acţiuni. împreună cu soţia sa şi o copilă, au fost
— 7 (19) Septemvre.
discreţiune, cu puncte de mânecarela adu împuşcaţi de nisce răi făcători în dreptul
narea datelor şi documentelor privitore la La şcoleie medii române gr. or. din Foc. In comuna românâscă OurticI
pădurei Ciocăneşti. Atât preotul, cât şi so
două moşii, ce le-a avut ore-când biserica loc s’au făcut înscrierile în săptămâna tre din comitatul Aradului a isbucnit alaltăerî
din Braşov-Scheift, dăruite de principi ai cută. S’au înscris la gimnasiu 321 tineri, Sâmbătă un foc mare, care a prefăcut în ţia sa se află greu bolnavi, în casa spita
României, âr altul s’a trimis dela consis âr în cele trei classe ale şcâlei comerciale cenuşe 12 case cu tote clădirile economice, lului din Bârlad. Gendarmeria rurală a în
torial de aci sub 9 Aprilie a. c. nr. 3270 ceput cercetările. — In urma numeroselor
şcol. la adresa eforiei şcolare din Braşov 75. La gimnasiu numărul tinerilor însorişi ce se ţineau de ele. caşuri de tâlhărie întâmplate anul acesta
în afacerea ou subvenţiunile şcâlelir de este pănă acum mai puţin cu 4, ca anul în judeţul Iaşi, s’au luat disposiţiunl, ca
acolo, primite ani de ani dela guvernul Ro trecut. Mai sunt însă a-se face unele în Alegere de învăţător. Din Conop, co
mâniei. mitatul Aradului, ni-se scrie, că în 29 Au să se înfiinţeze în curând încă două sec
scrieri extra-ordinare, aşa că numărul ele
Abia mai pote încăpâ îndo ală, că vilor se va completa, ba pote va fi chiar gust v. c. s’a făcut acolo alegerea de în ţiuni de gendarml rurali la Bivolari şi alta
:
ambele aceste acte numai prin o mare in- văţător pentru şcola română gr. or. Alege la Podul Iloiei.
discreţiune din partea prea on. d-tale au mai mare ca anul trecut. La şcola comer rea s’a făcut sub conducerea d-lui proto
putut să ajungă în mâni incompetente, cială însă s’au înscris cu 12 mai puţini. pop Vaşile Beleş din M. Radna şi a de
spre mare compromitere a organelor nostre Reducerea se arată mai ales la cei înscrişi ULTIME SOIRI.
biserioescl în ceea-ce privesce secretele ofi pe classa primă. ErI s’a făcut în biserica curs în bună ordine. Dintre doi concurenţi,
ciului şi mai ales discreţiunea obligată a reeşit, fiind ales prin aclamaţiune, învă
S-lui Nicolae chiămarea duchului sânt, âr Cu privire la viitârele alegeri pentru
între orl-ce împrejurări; drept-aceea cu ţătorul interimal Gregoriu Caba, fiiul d-lui dieta Bucovinei, primim tocmai la în-
mare neplăcere mă aflu silit a te provoca după aceea ’i-s’a cetit tinerimei legile şco Florian Oaba, învăţător pensionat, care
în modul ce-1 mai serios, ca cel mult pănă lare. Acjî s’au început prelegerile în re timp de 39 decani a servit ca învăţător cheiarea foii, următorea scire dintr’un isvor
Luni în 11/23 a curentei să-mi faci în scris gulă. — La şcâlele primare înscrierile încă demn de credinţă, care am dori să fiă des-
în Conop.
mărturisire sinceră: în ce chip au venit nu sunt terminate. minţită prin resultatul acestor alegeri:
dela prea ou. d-ta ambele acte din cestiune Viena,
în mâni incompetente, şi anume în ale nu Despărţământul Bocşa al Asociaţiunei. Cercul literar „Ovidiu" din Constanţa 19 Septemvre. (Telegr.
44
mitului domn deputat din camera României, Duminecă, în 11 Sept. n. o., s’a organisat a serbat erl, în 6 Septemvre v., inaugura part. a „Gaz. Trans .) Din Cernăuţi
şi ce a fost motivul de-a se comite o ast rea bibliotecei universale, ca prima institu- primim surprincţetOrea scire, că la
în Bănat un nou despărţământ al Asocia
fel de indiscreţiuno compromiţătore pentru ţiune culturală dobrogeană, înfiinţată în alegerile pentru dieta Bucovinei, ce
administraţiunea nostră bisericâscă ?“ ţiunei. La adunarea de constituire, ce a Constanţa. La serbare a fost invitată pressa se vor începe Joi, în urma violenţelor
fost convocată în Bocşa-montană prin d-1
Sibiiu, 7 (19) Maiti 1898. şi mai multe instituţiunl culturale din Ro guvernului, va cade, probabil, lista naţio
advocat de-acolo loan Budinţian, s’a pre-
Miron Romanul, sentat, după cum ’i-se raportâză „Foiei die- mânia. Programul serbărilor a fost urmă nală în frunte cu Dr. George Popovicî
archiepiseop torul: Participarea în corpore la oficiarea şi vor fi aleşi deputaţi pseudo români gu
u
oesane , un număr însemnat de preoţi, în
D-1 protop. Yoina, încheie dicând, că văţători, industriaşi şi plugari români din unui „Te deum" în biserica catedrală; vernamentali. In cercurile naţionale ro
„în cestiunea acesta scie încă multe — de cercul pretorial al Bocşei şi al Reşiţei. după eşirea din biserică încununarea sta- mâneşti domnesce iritaţiune cumplită.
care nu se teme nimeni — şi la nece Adunarea a fost deschisă de convocator tuei străbunului poet de cătră cercul lite
sitate va face us de ele fără cea mai mică printr’o frumosă şi însufleţită vorbire. Ca rar „Ovidiu" şi recitarea, în prejma sta- N E C R O L O G . Constantin Creţiun,
efială. u notar ad hoc a fost d-1 Petru Ieremia din tuei, a versurilor „Ovidiu în exiliu", de d-1
P. Vulcan, preşedintele cercului literar. învăţător român gr. or. în pensiune, mem
Colnic, âr cassar d-1 Axentie Mureşau, bru în sinodul eparchial, asesor consisto
După reîntârcere la sediul cercului, cuvân
comptabil la „Bocşana". S’au înscris 42 rial şi preşedintele comitetului parochial
Revistă externă. membri ordinari cu taxe anuale de câte 5 tarea de deschidere de P. Vulcan. După
amiacjl dela 4—6 conferenţă despre „Do- din Lipova, a răposat în 5 (17) Septemvre
JFtevisuirea procesului T)reyfus. fl. şi 27 membri ajutători cu taxe de câte brogea în timpul lui „Ovidiu" de Gr. To- c. în etate de 52 ani şi 33 al serviciului
O soire forte importantă sosesce din Paris. 1 fl. S’au înacssat 189 fl. rămânând a-sejjîn- cilcscu. Sera representaţiă teatrală. său învăţătoresc. Pe răposatul îl jălesce în
Consiliul de miniştri, ce s’a ţinut la 17 cassa şi restul mai târdiu. La propunerea tristata sa mamă Teresia Creţiun, apoiLu-
Septemvre n., a decis revisuirea procesului d-lui advocat Dr. A Oprea, s’a ales noul La liceul român din Bitolia (Macedo creţia măritată Popovicl, loan, Teodor,
Dreyfus. Contra revisuirei s’a ridicat în comitet astfel: loan Budinţian preşedinte; nia) s’au făcut următorele numiri: D-1 dr. Atanasie şi Ana măritată Carabaş ca fraţi
consiliu miuistrul de răsboih Zurlinden, care membrii în comitet: (Macsim Popovicl şi Pericle Pucerea a fost numit director al şi surori, mai mulţi nepoţi, cumnaţi etc. —
a (jis, că este o ilegalitate a-se face revi loan Vulcan protopopi; loan Marcu şi Şte liceului şi profesor de sciinţe fisico-chimice, Dumnecjeu să-l odihnâscă!
suirea. In urma acesta ministrul de răsboiă fan Albu învăţători. — Din sînul adunărei cu un salariu de 500 lei lunar; D-1 Toma
a ăimisionat şi în locul lui a fost numit ge s’a trimis şi o adresă de condolenţă Majes- , Constantinescu, absolvent al facultăţei de
neralul Chanoine. A dimisionat şi ministrul tăţii Sale. litere, profesor de limba elenă, în locul IjI t e r a t u r ă .
lucrărilor publice Tillaye, ocupându i locul d-lui N. Papahagi, pus îu disponibilitate.
„Bihoreana", noul institut român de A apărut „Albina", revistă enciclope
senatorul Godin. D-1 Miu Dafin, laureat al conservatorului
credit şi economii din Oradea-mare, după dică populară Nr. 49 cu următorul sumar:
Desarmarea şi Turcia. Prin Con- cum ni-se scrie, îşi va începe activitatea de musică din BucurescI, profesor de mu- Asociaţiunea Transilvană. — Metropolitul
stantinopol circulă svonul, că ambasadorul în primele dile ale lui Octomvre a. c. Tri sică în locul d-lui Kiriazi. Şuluţiu. — G. Nicolaescu, Din trecutul nos
turcesc la Petersburg a primit ordinul, să bunalul r. din Oradea mare în şedinţa sa tru. — G. Ionescu, Inaugurarea monumen
Avis. Direcţiunea căilor ferate de stat
răspundă propunerei de desarmare a Ţa dela 16 Septemvre n. a admis înprotoco- a acordat pentru participanţii la adunarea tului lui Radu-Negru. — Urmările beţiei.
rului. Porta trebue să-şi completeze înar larea firmei institutului şi acum urmâză pu generală a Reuniunei învăţătorilor rom. gr. — P. G., Biserica Curtea-Veche. — Dr. Fo-
marea, pentru-că forţele ei actuale nu ser blicarea în foia oficiosă. tino, Din bolele boilor. — Smara, Ţuguiii
or. din diecesa Caransebeşului, ţinândă în
vesc decât la menţinerea unui status-quo. Verşeţ, favor de călătoriă: cu bilet de cl. al babeih I-iii. — N. Ghica-ComănescI, So-
Un preot generos. D-1 loan Gribovicl, malii. — Gr. Coatu, Preotul şi învăţătorul.
Porta este gata să ia parte la conferenţă, III. se p6te călători pe ol. II, er cu jumă
preot în Stăneştl, Bucovina, a dăruit din — Distribuirea premiilor la şcola din co
dâr voesce mai întâiQ să-i cunoscă pro tate bilet de cl. II. se pâte călători pe
incidentul jubileului de 40 de ani al preo muna Vişina. — O visită arhierâscă. —
gramul. clasa IIT. pe lângă producerea certificatu
ţiei sale 500 fl. pentru internatul de băeţl Mulţumiri publice. — A. C. Groza, Serbare
u
Cestiunea Cretei. Lui „Daily Ncivs români din Cernăuţi şi alte 500 fl. pentru lui de legitimare. învăţătorii din diecesa şcolară. — Apel. — Bibliografie. — Adrese
i-se anunţă, că ministrul de esterne italian internatul şi pensionatul de fetiţe de-acolo. Caransebeşului, ca şi alţi participanţi, bine- cătră redacţie. — Poşta redacţiei. Uustra-
Canevaro ar fi adresat puterilor o notă, în D-1 paroch Gribovicl este cunoscut, elice voescă a cere certificatul de legitimare dela ţiunî: Metropolitul Şuluţiu. — Traian. —
nare propune, ca Germania şi Austro-Un- „Patria", în tâte cercurile, ca mare filan concerninţii domni protopresbiterl, la cari Decebal. — Monumentul lui Radu-Negru.
garia să se alăture în cestiunea Cretei la trop, şi acest dar recent nu este primul în sunt depuse certificatele, âr ceilalţi P. T. — Biserica Curtea Veche. — O privelisce
concertul europen. Puterile să provoce direcţiunea acâsta. domni binevoâscă a-1 cere dela subsorisul, din ţara Somalilor. — Somall. — Somall
Porta a-şl retrage armata şi funcţionarii cel mult pănă în 17/29 Septemvre a. c. încărcând cămile. — Somall odihnindu-se.
Concerte. D-na Irena de Vladaia, pri Favorul acordat are valore dela 28 Sep
săi din insulă, căci în schimb ele garan- *
teză pentru susţinerea suveranităţii Turciei. madona operei române din BucurescI, cu temvre st. n. a, o. Bocşa-montană 5 (17)
concursul d-lui Anastasie Petrovicl, bariton Sept. 1898 loan Marcu, not. gen. al Reun. „Almanachul învăţătorului român". Ni-se
Mai departe în insulă să se introducă ime
dela aceeaşi operă, şi al d-nei Alina Scrob, scrie: Abonamentele la „Almanachul înv.
diat autonomia şi să se numâscă un gu
pianistă, a dat erl Duminecă un concert Bande de tâlhari. In loc de a-se îm român", care e deja sub tipar şi va apărâ
vernator, însă garnisâna internaţională de
în Caransebeş, âr mâne, Marţi, va concerta puţina, par că de un timp încoee tâlhăriile cât mai curând, s’an sporit în mod fârte
acum să fiă lăsată în insulă.
în Lugoş. se înmulţesc în România. Etă caşurile cele îmbucurător. Mă simt deci îndemnat a
Contra anarchiştilor. Mişcarea mai nouă: D-1 Ioniţă Telibaşa, fost ajutor atrage atenţiunea asupra acestei împrejurări
Asigurare contra focului. P. S. Sa pă
•contra anarchiştilor ia dimensiuni din ce de primar în comuna Odaia BursecanI, ju şi a ruga pe toţi doritorii de a avâ acest
rintele episcop Dr. Demetriu Badu dela
în ce mai mari, şi atât guvernele, cât şi băr deţul Tutova, se ducea alaltăerî cu căruţa opşor — la noi unic în felul său — şi în
Lugoş a dispus, dice „Unirea", ca edifi
baţii de stat îşi frământă mintea, ce fel de la comuna Griviţa. Pe drum i-a eşit îna deosebi pe fraţii colegi, ca având în ve
ciile bisericescl şi şcolastice din diec-esa
regulamente să introducă contra anarchis- inte o bandă de 60 de tâlhari, înarmaţi cu dere numărul restrîns de esemplare, ce se
Lugoşului de-acum înainte să se asigureze;
mului. In luna acesta s’au întâmpla*-, trei puşti şi revolvere. Banda l’a oprit în loc vor tipări, să binevoiâscă a se anunţa cât
la „Reuniunea archidiecesană de asigurare
atentate anarchiste. Cel dintâiîi a fost în şi ameninţându’l, l’a întrebat, cine e mai mai îngrabă. Preţul unui esemplar abonat
îu contra daunelor causate prin foc". — Se
dreptat contra reginei Holandei, care n’a bogat în comuna lui. Bietul om, ca să e 1. fl. plus porto postai. Despre modul de
scie, că dintre diecesele nostre, pănă acum
succes, al doilea contra împărătesei-regine scape, a spus un nume la întâmplare. — procurare voiă încunosciinţa, îndată ce a
diecesa Aradului şi archidiecesa româDă
Elisabeta în Geneva şi al treilea plănuit Acâstă bandă s’a dus, în nâptea de 16 apărut Almanachul, pe fie-care d-n abonent.
uDită de Alba-Iulia şi Făgăraş şi au for
contra moştenitorului de tron al Italiei. spre 17 August, să calce pe d-1 Vasile Ha- — Reciţa-mont, (Resiczabânya) în 1898:
mat reuniuni proprii de asigurare în con
Doi anarchiştl italieni din Stiria au vrut rariu, învăţător îu Tutova, dâr prindâu- Iosif Vclcean, înv. rom.
tra focului, ne mai fiind astfel nevoite a
să ucidă pe moştenitorul de tron al Italiei, du-se de veste, s’a format în grabă o po *
se asigura la societăţi străine. Pe cât seim,
însă planul lor n’a succes, fiind-că poliţia a teră, care ’i-a pus pe gonă. Tâlharii au
în amândouă locurile resultatele acestei „David Almăşanu", schiţe biografice
fost vigilentă şi a arestat pe unul din con trecut apoi la grădinăria bulgarului Dima,
iniţiative sunt forte îmbucurătore. de loan Bopea Broşura acâsta, atât de bine
juraţi. Din investigaţia făcută la Geneva, de unde au jăfuit 2500 lei. Locuitorii din scrisă, preseniă şi multe momente de în
s’a descoperit, că anarchiştii sunt organi- Asociaţiunea de consum din Făget îşi comunele învecinate BălăneştI, Lungeşti şi semnătate istorică. Preţul 30 cr. (cu posta
saţl într’un club secret, care impune mem va ţinâ a doua adunare generală ordinară BădăneştI nu mai îndrăsuesc să se ducă la 33 cr.)
brilor lui pe cine să ucidă. Contra acestei la 30 Septemvre n. c. în Făget, localul oraş din causa acestor tâlhari, cari se aţin *
