Page 33 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „Gtazeta“ iese în flecare (ţi.
Aiministraţiiinea şi Tipografla. Abonamente neutru Austro-tJngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fI., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nn se retrimet. Pentrn România si străinătate:
I N S E R A T E se primosc la AD- Pe un an 40 franci, pe
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
nrmătdrele Birouri do anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Yiena: M. Dultes Naehf. Se prenumeră la tote ofi-
Hax. Augenfeld 4. Emorloh Losner, oiele poştale din întru şi din
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naehf. Anton Oppelik. Abonamentnl pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbor- Admmistraţiunea. Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bar g: Marolyl 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colbnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A N U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 197. Braşov, Miercuri-Joi 10 (22) Septemvre. 1898.

Dorinţa monarchului. dincdce a monarchiei, n’a înţeles nu­ sterpe şi să contribue cu o oră mai valea, însă s’a întâmplat ceva şi mai prost:
mai poporul maghiar şi croat. Nu curând a duce tdte poporele rnonar- deputaţiunilor dietei, a camerei magnaţilor
Frumbse şi înăltăbbre de inimă' le-a putut înţelege numai pe aces­ cbiei pe calea singur mântuitdre a şi a comitatelor li-s’a dat locul cel mai
sânt cuvintele, ce le-a adresat Ma­ tea, căci Majestatea Sa prea bine bbnei înţelegeri, atât de mult dorite rău; dinaintea lor se afla mulţimea oficeri-
jestatea Sa poporeloc monarchiei 'în scie, că în ţările cordnei ungare mai de- Majestatea Sa. lor, aşa încât Maghiarii „gyâszruhaşl nu
w
momentele de jale adâncă pentru trăesc şi alte popdre, fdrte nume- puteau nici se privescă bine conductul fu­
marea perdere, ce a îndurat’o din rdse, cară sunt alipite cu aceeaşi nebru, nici să impună cu magyarcele, cal-
Maghiarii şi Viena.
partea nemilâsei sorţi. Dând viuă dragoste şi credinţă de tron şi de pacurile şi pientenii, în care erau învescuţl
espreskma nemărginitei dureri, ce casa domnitdre. — Recriminări. — din crescet pănă ’n tălpi.
l’a cuprins pe Ei şi casa sa, monar- Nu putem da, prin urmare, cu­ Par’ că-i chiar făcătură.. De câte-orl Ba ce-i mai mult, „Budapesti Hirlap",
nardhul mulţămesce popdrelor sale vintelor frumdse cu cari se încheiă se întâmplă vre-un eveniment mai însăm- după el „Eşti Ujsâg“ şi alte multe foi din
pen&ru dovezile nenumărate de ali­ manifestul împăratului-rege, numai nat în monarchiă, la care Ungurii încă se Poşta, susţin ca faptă mai pe sus de ori-ce
pire şi de căldurâsă simpatiă, ce tălmăcirea restrînsă, ce i-o dau, de îmbulcjeso a participa înatillaţl şi împin- îndoială, că pe când Maghiarii treceau în
’i-îe-au adus, asigurând, că se simte esemplu, foile ungurescă, că adecă tenaţl, ei aprope totdâuna trebue să ridice rânduri prin Banbgasse oătră Burg, ca să
prmtr’asta întărit în simţământul s’ar referi numai la poporele din plângeri şi recriminări, că Viena nu le dă se închine dinaintea „reginei lor“, Nemţii
•fiatorinţei de a persevera în misiu­ Austria şi la raporturile dintre Un­ cuvenita atenţiune. li-ar fi strigat dela spate un : Abzug ! re-
u
n
nea sa, pe care voiesce a şi-o îm­ garia şi Austria; ci trebue să cre­ Aşa şi cu prilegiul îmormentărei de peţit, âr cei cari nu strigaseră priviau ne­
plini cu sfînteniă. Majestatea Sa în­ dem, că nobilele intenţiunl ale mo- Sâmbătă a împărătesei-regine. Foile ungu- păsători la „insulta , ce li-se aduce „co­
u
cheia rugând pe Atotputernicul, ca narchului se estind de-o potrivă asu­ resel sunt pline de recriminări şi plângeri piilor iubiţl“ ai răposatei împărâtese-
-să binecuvinte şi să lumineze popâ- pra tuturor popdrelor monarchiei, contra cercurilor oficiose şi neoficiâse din regine.
rele sale, spre a pute atfla calea iu- fără nici o deosebire şi considera- Viena, pentru-că acestea, vec}I Domne, nu încă una. Lueger, primarul Vienei şi
birei şi a bunei înţelegeri, pe care ţiune la momentana lor situaţiune numai că nu s’au purtat amical şi preveni­ ceilalţi primari au primit invitări şi li-s’au
;să prospereze şi se devină fericite. politică. Căc! e învederat, că calea tor faţă cu cei din Ungaria, ci — Tioribile destinat locuri în biserică, primarii Buda-
Dorinţa acesta este de aur şi iubirei şi a bunei înţelegeri numai dictu! — i-au chiar desconsiderat. Etă de peştei însă nu. Se elice, că Banffy aflând des­
în adevăr părintâscă. ‘S'ar crede, că atunci se va afla, când tdte popd- ce e vorba : pre acâsta, a eşit, a luat de mână pe Mar-
atârnă numai dela popâre şi dela rele monarchiei vor fi mulţumite şi Cea mai de căpetenie supărare a şo- kus şi Halmos şi îmbultjându-se cu ei prin­
conducătorii lor să-o trealiseze. Aşa egal îndreptăţite, ca aşa să pdtă viniştilor din Budapeşta este, că emble­ tre publicul distins, i-a dus în biserică cb"
ar fi, dâcă le-ar lumina pe tâte nu­ prospera şi deveni fericite. mele, ce se aflau la sosirea trenului din când, că decă Lueger a încăput acolo, tre­
mai spiritul blândeţei şi al dreptă­ Dâcă însă pentru ajungerea ma- Geneva în Viena în sala de aşteptare a bue să încapă şi primarii Budapeştei.
ţii. Dâr sunt forte diferite condiţiu- rei şi nobilei ţinte, ce-o urmăresce gărei de Sud, apoi în capela curţii, purtau Foile unguresc!, mai ales cele oposi-
nile, în cari trâesc aijî poporele mo­ domnitorul nostru şi ce, împreună numai inscripţia: „Imperatrix Austriae , cu ţionale, varsă foc şi cătran asupra cercuri­
a
narchiei poliglote. Acesta o scie Ma- cu el, trebue s’o urmărâscă tdte po- tote că după aserţiunile foilor ungurescl, lor vienese influente, cari s’au purtat cu
jestatea Sa prea bine. De aceea şi pdrele acestei monarchii, este nea­ în conversaţia lor cu Maghiarii chiar şi atâta desconsiderare faţă de „supuşii un­
rdgă ceriul, ca să le binecuvinte şi părat de lipsă, ca mai întâiu aceia personele oficiose austriace numiau pe ră­ gari ai regelui“ . Abia s’a închis uşa crip­
•să le lumineze. să se cuminţescă, cari sunt de pre- posata: „lhre Konigin (Regina D-Vostră). tei după osămintele răposatei Suverane, şi
u
înainte de tdte însă ar trebui sent în eserciţiul puterei, atunci nu Faptul acesta i-a turburat rău pe cei din cei din tabăra kossuthiştilor, în frunte cu
să fiă luminaţi aceia din sînul po- este mai puţin necesar, ca să fiă lu­ deputăţiile camerelor ungare, cari merseră omenii lui Banffy, şi încep a-se lua la certă
pdrelor, cari având puterea în mână, minate şi popdrele, cari acjî sunt să pună cunună pe cosciugul răposatei, er cu Viena, ' bag’ sema ca să se împlinâscă
datoră ar fi a lua iniţiativa pentru scurtate în drepturile lor, asupra ministrul Perczel să fi intervenit la măes- dorinţa esprimată în manifestul monar-
stabilirea bunei înţelegeri, renunţând marei îndatoriri, ce-o au chiar faţă trul suprem al curţii, care a luat măsuri, cbului, ca poporele „să afle calea iubirei
■ de bunăvoie la tot ce nu li-se cu­ cu binele comun şi cu înflorirea pa­ ca peste nopte inscripţia „Imperatrix Aus- şi înţebrgerei .
u
vine şi ce formâză pretensiunea de triei, de-a nu şovăi în stăruinţele şi triae“ să fiă întregită cu „et Regina Hun- Oficiâsa „Bud. TudA publică un co­
drept a acelor popdre, cari în cursul în lupta lor sfântă pentru dreptate gariae . municat, în care respinge recriminările foi­
u
timpului au ajunsa fi mult scurtate şi libertate. Acest „pech li-s’a întâmplat Maghia­ lor şoviniste maghiare.
u
şi asuprite. In acest înţeles, care singur rilor înainte de îmormântare. Cu ocasia *
Majestatea Sa, în manifestul pdte fi cel adevărat, luând cuvintele îmormântării s’au întâmplat lucruri şi mai
In şirul acestor „recriminări grava-
■despre care vorbim, nu face deose­ părintesc! ale Majestăţii Sale, dorim supărătore pentru „patrioţii“ din Ungaria.
minale“ mai putem pune şi fanatica es-
bire între popdre, nici în ce pri- din suflet, ca luptele neîncungiura- Anume: la serviciul funebru primatele şi plosie a lui „Budapesti Hirlap dela 19
u
•vesce ţările cordnei S-lui Ştefan. Nu bile pentru ajungerea ţintei mă­ corul episcopese ungar a fost cu totul ig­ Septemvre n., care în aberaţiuneajşovinismu-
vorbesce de o naţiune domnitdre, ci reţe, ce din nou vor avă să ur­ norat, arcbiepiscopii şi episcopii din Un­ lui său nu se sfiesce a năvăli contra espre-
rnumai de popdre. Trebue să credem meze după scurtul armistiţiu din garia n’au putut lua parte la serviciul di­
siunei „Poporele mele“ din manifestul mo-
‘deci, că în ce privesce partea de săptămâna de doliu, să nu fiă vin funebru, decât ca public. Asta calea narchului. Etă ce efice numita foie :

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". acestă causă, nici o cox-abie şi nici o împuşcătură nu episat fox’ţa fisică a garnisonei. Der totuşi mai găsi el
mai supărară totă noptea pe apărătorul induplecabil, consolaţie în încrederea nestrămxxtată, îxx moralul ridicat,
(15)
mai bine dis, încuragiat de succesul uimitor; br. Urs, în hotărîrea fermă şi, în fine, în devotamentul general
Colonelul Baron Urs Bavid de Margina putu să se ocupe în linişte de repax-aţia stricăciunilor pentru problema onorabilă a ţine sus şi tare drapelul
imense, ce le făcuse lupta uriaşă. Austriei. Caracterul decis, resignaţiunea şi sângele rece
la Solferino si Lissa.
Aceste stricăciuni fură în adevăr forte mari, de al luptătorului dela Medole, se arătară din nou şi în
Conferinţă ţmu*â de Colonelul austro-ungar FrnnciscRiegerîn cer- ore-ce tote mijlocele de luptă de cari dispuixea apără­ măsură mai mare, în comandantul dela Lissa şi se
oul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 ianuarie şi 20 Februarie 1898.
torul datau dintr’o periodă trecută, cax-e nu putea pre­ transmiseră, ca prin farmec, asupra oficerilor şi tru­
— C ontinuacie.. — vede vasele chirasate şi un material de ax'tilerie, de care pei sale.

Aşa se fini lupta înfocată dela 18 Iulie. se serviră Italienii. Cu tote acestea, se lucra fără pre­ Ce se petrecea în acest timp la adversar? Despre
Mica, -der brava garnisonă a insulei, însufleţită de get, eu o activitate febrilă, la îndreptarea pagubelor. acâsta se primise informaţiune precisă şi încă imediat
spiritul eroic al comandantului ei induplecabil, opuse Parapetele fură îndreptate pe cât se putu. Txxnurile de­ după terminarea luptelor dela Lissa şi dela însuşi ina­
forţei inamice colosal de superiore o nesistenţă fabulosă, montate, der încă întrebuinţabile, fură puse în lafete de micul. Printre diferitele obiecte, cari pluteau pe mare,
decă comparăm numărul şi mărimea tunurilor şi totă reservă şi ast-fel în stare de-a mai funcţiona, magaziile urme de-ale mândrei fregate cu pavilionul „Re d’Italia ,
u
calitatea mijldcelor de luptă din ambele părţi. O flotă complectate, sxxbsistenţele şi apa adusă în baterii, cu uxx care se cufundase în apropiere de costa insulei Lissa,
de 22 corăbii, între care 11 colosurî chirasaţî, cu tunuii cuvânt totxxl se fâcxx, ce se putu face, pexxtru afla doua se găsiră şi descripţiunele deputatului Boggio.
de şese şi de mai multe-orî mai superiore, fu împedicată di er gata de luptă.
Acestea erau redactate în două feluri, una ca scri-
în mod absolut, timp de 9 ore, dela orl-ce întreprindere Adevărul este, că mai rămaseră multe şi simţitore
sore cătră ministxux de marină Depretis, şi alta ca no­
decisivă; din portul de jumătate câştigat fu aruncată lacune. Bateria Scbmidt rămase distrasă, fortul şi ba­ tiţe dilnice ale unui ofioer de mai'ină cătră soţia sa,
afară şi silită a-se pune în retragere. Şi tote acestea de teria Georg nu puteau întx’a în acţiune decât numai cu cu destinaţiunea probabilă a fi publicate şi în vre-un jur­
puţinele compănii şi tunuri de câmp, dimpreună cu sla­ jumătate din tunurile lor. Numeral eroicilor artileriştx se nal. Ambele descrieri încep cu apax-iţia lui Persano îna-
bele baterii de pământ şi piatră! Ea (flota) fu aşa de redusese mult prin perderile suferite, şi când colonelul ixxtea Lissei şi finesc cu începutul bătăliei.
impresionată de curagiul ne mai pomenit al apărătorilor, br. Urs esaminâ esact tote acestea, îşi dădu bine sema, ^Va urma).
încât nu scia ce se mai înceapă: se renoiască atacul în că mai mult decât a treia pax’te din tunux-I şi servanţi
dimineţa xxrmătore, sâu să renunţe la acestă întreprin­ este perdută, că xxxxmai din lupta înfocată şi lipsa de
dere, ce se isbi de obstacole aşa de considerabile. Din odihnă din noptea petrecută îixtr’o activitate febrilă, a