Page 34 - 1898-09
P. 34
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 197—189S
„Cu privire ia formă, actul acesta nu voim, decât egalitate şi nu privilegii în care ceilalţi trei deputaţi din ţâra Bârsei pie memorie, care a sguduit adenc tot-o-
pâte rămânâ fără de observări. Mai întâiu el detrimentul altora“. Cu alte cuvinte, Cehii au fost smulşi astă iernă cu forţa, esclamă dată şi omenimea întrâgâ, încât adecă cu
este evident o traducere. (Aşa cum s’a pu sunt decişi a susţină lupta faţă eu Ger „Er. Ztg. e considerare nu numai la darurile dinafară
ale naturei, ci şi la sentimentele omenesc!,
blicat în foia oficială din Budapeşta—Red.), manii în afacerea ordonanţelor de limbă.
la spirit şi la inimă, putem folosi acesiă
ceea-ce cade în sarcina nemijlocirei. Apoi Faţă cu acâsta stare de lucruri, cei numire ; sub influenţa acestei teribile în
el este pregătit după vechile tradiţii ale Aus din Budapeşta sunt cuprinşi ârăşl de ne Două adrese de condolentă. tâmplări ne-am adunat acjl cu intenţiunea,
>
triei. „Poporele mele“ în Ungaria nu esistă. gre presimţiri. Dâcă se va adeveri soirea, Dăm loc aici celor două adrese de ca pe deoparte să dăm espresiune partici-
părei nostre omagiale din incidentul grelei
Aici esistă numai naţiunea maghiară. „Popd- că partidele din oposiţiă germană îşi vor condolenţă, ce au fost adresate monarchu-
lovituri, ce sortea a măsurat asupra Ma
u
rele mele este o espresiune din terminolo schimba tactica pe timpul desbaterilor pac lui din sînul congregaţiei comitatului Bra
jestăţei Vostre, pe de altă parte să dăm es
gia vechii împărăţii. La noi este un po tului, numai ca să câştige o majoritate pen şov şi din aceea a comitatului Sibiiu. presiune doliului nostru adânc pentru pier
por, o naţiune, poporul regelui maghiar, na tru respingerea proiectelor lui Badeni, Asemănându-le, inteligentul cetitor va derea cea mare, care şi pe noi ne atinge
u
ţiunea maghiară ... atunci cu drept cuvânt Ungurii pot fi în- soi să deosibâscă în aceste adrese întru cât atât de dureros, şi astfel cu încredere în
u
Chiar şi o fâie ungurâscă („Alkot- grijaţl. Foia guvernamentală „Peşti Naplâ au fost redactate cu considerare la împre nemărginita bunătate a atotputernicului
Dumnedeu, să încercăm a ne mângâia şi
mâny“) se revoltă contra acestei necu călărind pe acăstă probabilă eventualitate jurarea, că ambele comitate sunt per excel-
a ne întări inimele întristate.
viinţe, cjicend: „Bine, bine, dâr „B. H.“ să declară de pe acum, că Maghiarii se aş lentiam comitate ale naţionalităţilor nema
Deşi în jalea cea adâncă, în durerea,
nu vrâ a dăscăli pe regele, nici pe altul. teptă la aşa ceva, însă nu întârzie a adau ghiare.
ce e peste măsură de mare, cu care cer
El peste tot nu e chiămat a interpreta ge, că n’are să se mai îndoâscă nimeni, că Lăsăm să urmeze mai întâiii, în tra caţi suntem, acâsta este unica racjă de spe
manifeste regescl, plane când acest mani „mm este şi nu va ti parlament maghiar, care ducere după textul maghiar publicat în foia ranţă, care abia mai licăresce şi de care
fest nu greşesce nici cun cuvânt contra drep ar pută fi silit să desbată un pact modificat“. ungurâscă din loc, adresa congregaţiei din ne prindem cu totă tăria sufletului nostru
tului nostru public şi când acest manifest Guvernamentalul din Peşta arătând apoi Braşov: adânc întristat, totuşi aflăm o consolare
âre-care în firma convingere, că Dumnecjeul
nici n’are scopul de-a vesti dogme de drept asupra situaţiunei grave şi estrem seriâse, puterilor va audi ruga nostră, care deopo
public, ci vre să dea espresiune durerii şi conjură partidele maghiare din oposiţie, să Majestatea-Vostră Cesaro şi Apostolică Regăs- trivă cu ţâra întrâgâ din adâncul inimelor
că! Prea graţiosul nostru Domnitor şi Rege!
mulţămitei Majestăţii Sale. Nici acâsta să nu provâce în dieta ungară o obstrucţiune nostre i-o aducem :
nu fiă ore sfânt înaintea lui „B. H. ?“ fără de nici un scop, căci „Austriacul este Doliu adânc a cuprins patria nâstră Să dea putere Majestăţii Vostre, ca
u
„Magyarorszdg* încă are ceva de dis. contrar periculos, când îşi pierde mintea, şi naţiunea. să puteţi suporta acâstă nouă şi nemăr
S’au supărat Săcuii dela acăstă fâie, că în dâr e şi mai periculos, când îşi vine în Viâţa scumpă a Majestăţii Sale re ginită durere;
ginei Elisabeta, protectâra patriei nâs-
u
rescriptul prea înalt, prin oare se înfiin- fire . cu nemărginita sa îndurare să trimită
tre, a fost stînsă de mână ucigaşă pe pă e
ţeză noul ordin în amintirea împărătesei- în aceste triste şi grele 4^ mângâiere
Nu aşa însă vorbesce şi cugetă opo- mânt străin.
regine, „Sânta Elisabeta“ este numită „de siţia maghiară. Lupta ce a pornit’o ea con Acâsta este o lovitură nespus de mare Majestăţii Vârtre;
11
Thuringia , pe când ea ar fi din „casa lui tra guvernului, din incidentul stabilirii pro şi de grea şi nu esistă om, care consternat să binecuvinte pe Majestatea Vostră
cu sănătate şi cu perseveranţă, ca în îm
Arpad“, adecă „sfântă maghiară“. gramului lucrărilor camerei, este decisă a-o şi adânc înduioşat să nu îmbrace doliu în plinirea datorinţelor de domnitor să aflaţi
continua îndată după redeschiderea şedin aceste dile. mângâiere şi în neclătita alipire şi fideli
ţelor. Seim, că br. Banfîy voia, ca proiec Sentimentul durerii, condolenţei şi tate a popdrelor credinciâse, căci poporele
pietăţii însoţesce marele doliu al Majestăţii
Situaţia politică în monarchiă. tele despre pact să nu fiă puse la desba- Vâstre. Majestăţei Vostre, şi între acestea şi noi, în
tere, decât după ce se va fi desbătut bud durata cea lungă a Domniei Majestăţei
Acum după-ce manifestaţiile de doliu getul şi că întru sprijinirea acestei ordine S’a manifestat acâsta şi în congrega Vostre, pline de iubire părintâscă şi con
faţă de tragicul sfîrşit al împărătesei-re ţia de acjl a comitatului Braşov, care co stituţională, vedem garanţia, că ele vor
de (ji invoca motivul, că proiectele vor mitat în cursul strălucitei sale istorie în afla balsamul alinător în noua şi nemăr
gine au fost încheiate prin manifestul mo- pute fi desbătute şi în „Reichsrath“, prin tot-dâuna cu credinţă a luat parte la bu ginita pierdere, care prin trecerea din viaţă
narchului adresat poporelor sale, privirile urmare nu va fi nici o nenorocire, dâcă se curiile, ca şi la durerile tronului şi ale ţării a domnitârei nâstre de vecînică amintire
tuturora sunt îndreptate asupra situaţiunei va amâna desbaterea pactului pănă după în momentele scurte ale bucuriei, ca şi în binecuvântată, a Majestăţei Sale reginei
politice din monarchiă şi în primul rând orele grele ale cercărei. Elisabeta, a sguduit adânc, dimpreună cu
întrunirea parlamentului central din Viena. Majestatea Vâstrâ şi cu augusta casă dom-
asupra Austriei, fiind-câ, orl-ce s’ar cjice, , • Cu sufletul sdrobit, sguduiţl de durere
Oposiţiă însă i-o spune acum şi mai stăm înaintea inimei priuciare, ce a fost nitore, ţâra întrâgă, pe fote poporele crediu-
cheia acestei situaţiunl este acjl acolo în ciâse ale Majestăţei Vâstre şi le-a umplut
cu multă hotărîre' lui Banffy, că nici în străpunsă de pumnal. Acest îngrozitor fapt
„ Reichsrath -n\, ce se va deschide la 26 al cutezanţei, al mişeliei, care pe Majestatea de amare dureri.
u
urma doliului, nici prin provocarea pe cale
a lunei curente. Vostră şi preaînalta [familiă regâscă a a- Induraţi-Vă, Majestate, a primi prea
indirectă de manifestaţiunl de încredere,
Să vedem der, ce se petrece dincolo aruncat’o în nespus doliu, a causat sufe graţios umilita esprimare a omagialei nâs
ea nu se va lăsa purtată de nas, ci va rinţă de nedescris inimei îregesel, a lipsit
de Leitha. tre condolenţe, a alipirei neclătite şi a lea-
pretinde, ca proiectele pactului să se des naţiunea nostră de adevărata sa mamă dul lităţei nâstre.
Luni în 19 Sept. n. a fost în Yiena
bată înainte de proiectul despre budget. ce, ţâra de ângerul iubirei şi al bineface-
un consiliu de miniştri sub presidenţia mo- rei, scumpa nostră patriă de regina sa iu
Situaţia dâr atât dincolo în Aus
narchului. Soirile telegrafice din Viena asi bită cu înfooare, ale căreia virtuţi prin
tria, cât şi dincâce în Ungaria în loc După înmormântare.
gură, că acest consiliu s’a ocupat cu starea ciare şi inimă nobilă au contribuit atât de
de a-se clarifica, din potrivă s’a încurcat mult la închegarea legăturilor indisolubile
politică în vederea luptelor viitâre în ju Monarchul.
şi s’a înrăutăţit şi mai mult, aşa încât dintre tron şi naţiune şi în al căreia suflet
rul pactului economic.
avem să ne aşteptăm la lupte mari şi în a deşteptat ecou orl-ce nisuinţă şi cugetare Din Viena se anunţă, că deja în săp
In aceaşl di, spune N. Fr. Presse“, nobilă şi mare, — în urma acestui îngro tămâna acâsta Majestatea Sa va merge
verşunate în ambe parlamentele monarchiei.
conducătorii partidelor din drepta parla zitor fapt mişelesc grăbim a da cu omagiu dimpreună cu archiducesa Maria Valeria
espresiune celei mai intime dureri a sufle
mentului s’au întrunit în palatul ministe în Walsee, unde va petrece cât-va timp. Se
telor nâstre de supuşi şi patrioţi, şi a aş
rului austriac de interne, ca să discute Saşii şi alegerea din filer- terne la treptele preaînaltului tron condo- crede, că din Walsee monarohul va merge
asupra programului de lucrări a parlamen man. In urma păşirei protopresbiterului lenţele durerâse, ce ni-le inspiră credinţa la Gcdollo, unde va petrece partea cea mai
tului central. Afară de Dipauli, toţi cei Obert ca candidat săsesc la alegerea de şi iubirea moştenită dela strămoşi. mare a timpului de doliu, cu totul retras.
lalţi conducători de partide din drepta au deputat dietal, ce se va ţinâ mâne în Her- In grelele âre ale doliului, ale cercă
fost de faţă. Ministrul preşedinte, contele man, s’a născut ârăşl un grav conflict în rii, când strigătele de durere eşite din ini- Mormântul împărătesei.
mele sângerânde ale fie-cârui membru al na-
Thun, provocându-se la învoiala încheiată tre Saşii „moderaţî şi „verdl . Dumineca Duminecă înainte de amiacji o mare
u
u
ţiunei se contopesc într’o tristă armoniă, —
cu guvernul unguresc, a declarat de nece trecută Obert a fost în Herman, Preşmer mulţime de popor s’a dus la biserica Ca
involuntar numai asupra prea înaltei per-
sar, ca să se alâgă cu cea mai mare ur şi Sânpetru, ca să-şi desfăşure programul sâne a Majestăţii Vostre putem privi, a că pucinilor, ca să vadă cripta şi cosciugul în
genţă posibilă comisiunea pentru cuotă şi său înaintea alegătorilor. La Sâmpetru nu rui perdere e cea mai mare, a căruia du care zac osămintele reposatei suverane. Nu
comisiunile pentru pact, pentru-ca să fiă s’a înfăţişat la adunare nici un alegător, rere e cea mai adâncă. s’a dat însă întrare decât deputaţiunilor,
posibilă iniţiarea discusiunei în „Reichs- din causă, că preotul de-acolo Meschen- Numai asupra Majestăţii Vostre pu cari au întârrjiat cu punerea cununilor pe
tem privi, ca cu tâtă căldura inimei nâstre
rath“ asupra pactului. Contele Thun n’a dorfer a agitat în contra lui Obert şi a cosciug.
se ne împărtăşim din amarul, pe care ne-
spus însă, cum îşi închipuesce el reluarea interdis alegătorilor saşi de-a merge la adu
milo3a decisiune a sorţii a făcut pe Maj. Cosciugul împărătesei se află încă şi
firului activităţii parlamentare, nici n’a ară nare. Astfel i-a succes să reţină acasă şi Vostră să-l îndure, ca să împărtăşim sufe acum în locul unde câte-va cjile mai înainte
tat asupra părerilor ce le are privitor pe cei 43, cari oferiseră în scris candida rinţa sufletului Majestăţii Vostre şi să ne se afla cosciugul archiducelui Leopold. In
u
la capacitatea de lucrare a „Reiehsrath -u- tura d lui Obert. Din causa acâsta organul silim a-o uşura prin manifestarea neclintitei locul acesta străbate fără nici o piedecă
nostre credinţe, alipiri şi iubiri.
lui. Conferenţa s’a împrăsciat fără resul- „ver(jilor“ îl atacă forte aspru/ lumina. La stânga întrărei se află nisce
Ou totă căldura inimei nostre rugăm
tate positive marcante şi se va întruni din Nu aşa a fost în Herman şi în Preş trepte de rugăciune îmbrăcate în catifea
nou la sfîrşitul săptămânei. mer. Aici d-1 Obert a fost primit cu însu pe Domnul ceriurilor, ca cu bogatele bine
cuvântări ale îndurării Sale să uşureze a- negră, pe care zace o minunată cunună
Tot din Viena se anunţă, că în cer fleţire de alegătorii saşi, cari s’au înfăţişat dânca suferinţă a Majestăţii Vostre şi a fără inscripţiune. La piciârele cosciugului
curile politice din drăpta parlamentului se în număr mare. Obert a desfăşurat în vor prea înaltei familii regescl. 11 rugăm să fiă stă o singură cunună, care pe o mare pan-
vorbesce despre âre-care schimbare de birile sale, că prin eşirea deputaţilor saşi spre ajutor Majestăţii Vostre, când V’a pus tlică albă pârtă inscripţia: „Eivig unver-
în mână acest nou pahar al suferinţelor.
front a oposiţiei germane. Se cjice adecă, din partida guvernului, pretinsul pact în gessen — JElisabeth .
u
Rugăm pe Atotputernicul, ca în aceste cjile
cum-că partidele din oposiţiă vor continua cheiat cu cei dela putere pentru cercul
ale cercării să dea putere şi curagiu natfiu In apropierea cosciugului zac buche
obstrucţia până când ordonanţele de limbă Herman a fost rupt. Onârea Saşilor e în nei nâstre. tele contesei Trani, sora împărătesei, şi a
nu vor fi retrase, însă cu bre-care sigu joc; prin urmare ei trebue să se reculâgă. Ne rugăm pentru fericita nâstră re prinţesei Turn-Taxis.
ranţă se accentuâză, că pe timpul desba- In fine adunările au proclamat pe Obert, gină, pentru majestâsa nostră Dâmnă, ca
Ori şi încătrău se întârce ochiul, nu
terilor pactului modul de luptă de pană acum ca candidat al Saşilor. liberată de orl-ce suferinţă pămentâscă, să
u
se va sista, der numai cu intenţia, ca să „Kronst. Ztg. arată, că şi răposatul potâ afla fericirea şi pacea vecînică. Şi ast vede decât flori. Deasupra intrării de grilaj
fel ne proşternem înaintea prea înaltei per- a mormântului stă o cuuună uriaşă trimisă
respingă unanim proiectele pactului. Depu conte Bethlen a înţeles hotărirea adunărei
sâne a Majestăţii Vostre: Primiţi graţios de femeile din Geneva. La drâpta acesteia
taţii germani din Boemia acreditâză soi electorale săsescl din Decern vre 1897 aşa, sincera nostră condolenţă plină de omagiu
rea, că şi Cehii tineri, conformându-se do că Saşii au rupt tâte legăturile cu guver şi ţineţi comitatul nostru în prea înalta-vă atârnată tot de grilaj se vede cununa Sul
rinţei alegătorilor lor, vor respinge proiec nul. De aceea a întrebat pe alegători, dâcă graţiă. tanului Abdul Hamid, âr lângă ea a archi-
r ducesei Maria Teresia. Vis-a-vis de cununa
#
tele lui Badeni, dâcă ele nu vor fi esenţial nu cer şi eşirea lui din partida guvernului, Etă acum şi adresa congregaţiei Sibiiene,
modificate. căci atunci el ar trebui să-şi depună man ce s’a cetit şi primit tot în 15 1. c.: femeilor din Geneva se află cununa pă-
Încât privesce atitudinea Cehilor ti datul. Alegătorii n’au cerut eşirea lui Beth rechii imperiale germane, apoi o mulţime
Majestaţea Vostră Cesaro-rcgăscă Apostolică, de alte cununi din partea prinţilor şi prin
neri, organul acestora „Narodni Listy ac len, din consideraţiune, că acesta a fost
u
Precigraţidse Domn şi rege! ţeselor austriaco şi străine.
centuâză solidaritatea partidelor din drepta, condus de un spirit binevoitor faţă cu Saşii.
Sub influenţa teribilei întâmplări,
făcând alusiune, firesce, la cestiunea de Astădl, când e vorba de alegerea unui nou
care Majestăţei Vostre i-a răpit pe au
limbă. „Nu este nimic în ce noi am pută deputat, comitetul săsesc din Braşov tri gusta soţie şi ţărilor Majestăţei Vostre
u
ceda , cjice organul ceh, „fiind-că noi nu mite un deputat în partida guvernului, din pe domnitârea prea iubită şi de vecînică
