Page 35 - 1898-09
P. 35
Nr. 197 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
SOIRILE BILEI. gariei, care a visitat cu de-amăruntul va de revisuire făcute conform paragrafului Ar fi forte de dorit, ca şi autorităţile
5 sele românescî, invitând pe ofiţeri la de 443 al instrucţiunei criminale, decât după comitatului, pe basa constatărilor ce se vor
— 9 (21) Septemvre. jun, în splendida sa reşedinţă de vară de ce s’a cerut avisul comisiunei instituite prin face prin organele competente, să mijlo-
Sora răposatei împerătese, contesa Ma- lângă Varna. Populaţiunea, ca şi ofiţerii lege, pe lângă ministeriul de justiţie. Con cescâ relaxarea dărilor directe şi indirecte
iilda Trani, a sosit în Yiena incognito sub bulgari, s’au asociat la acâstă căldurosă siliul de miniştri a dat ministrului Sarrien ale incendiaţilor.
numele de „Sohinidt Nelli“ şi a descins la primire făcută marinarilor români. autorisaţia de a întruni acesta comisiune, Georgiu Moclorcea,
hotelul „Maissl“. Majestatea Sa monarchul în vederea revisuirii procesului. preot român.
Societatea de lectură a studenţilor din
s’a dus Luni sâ-i facă, o visită, dâr i-s’a Gomisiunea acâsta, după cum se tele-
Biaşiu, classa VII şi VIII gimn. şi-a ţinut
spus, că „domnişora Schmidt“ nu este la grafeză din Paris, se întrunesce acjî, Mier
şedinţa de constituire Duminecă în 18 NECROLOG. Corneliu Tobias, pro-
hotel. Contesa adecă îndată după sosirea curi, şi consilierul de secţie va face rapor
Sept. n. slegându-se preşedinte : Iosif Van- tonotar al comitatului Sibiiu, după înde
ei în Yiena a mers la biserica Capucinilor tul asupra afacerei Dreyfus. Dâcă comisiu-
cea clasa VIII, secretar Aureliu Bănuţ cl. lungate şi grele suferinţe, şi-a terminat
şi a spus guardianului, că este sora împără nea va declara, că au eşit la ivelă dovecjî
VIII, bibliotecar Joan Bălan cl. VIII, vioe- cursul vieţei neobosite, dedicate binelui
tesei şi a venit să se roge la sicriul ei. nouă, din care s’ar putâ deduce nevino
bibliotecar Beniamin Rus cl. VII, notar comun, în 15 Septemvre n. c., în etate de
Guardianul a condus’o numai decât în 7 văţia osânditului, afacerea va fi predată
Ioan Maior clasa VII, controlor Ioan JS e- 57 ani.
criptă, unde contesa a pus un buchet de procurorului suprem, apoi Curţii de cassa-
gruţ clasa VIII. Societatea stă sub condu Cu profundă durere aduc acâsta la
flori pe cosciugul împărătesei şi s’a rugat ţie. Ajungând afacerea în acest stadiu, gu
cerea d-lui profesor Alesiu Viciu. In comi- eunoscinţa tuturor amicilor şi cunoscuţilor,
un pătrar de 6ră. Curând după aceea mo vernul va ordona pe cale telegrafică readu
siunea critisătâre au fost aleşi: T. Turcu, în numele lor şi al tuturor rudeniilor, adânc
narchul s’a dus ârăşi la hotel, ca să-şî cerea lui Dreyfus din insula dracului, pentru
N. Vlaic şi I. Popa cl. VIII; I. Dicu, I. întristatele surori:
vadă cumnata, însă nici atunci n’a aflat’o. ca el să fiă ascultat de acesta curte. In tot
Chindriş şi O. Popa cl. VII. Francisca Tobias, Văd. Constanţa
împăratul a lăsat veste, că după o 7 oră timpul deportării şi pănă la noua decisiune, Balint n. Tobias.
2
se va reîntorce şi dâcă „domnişâra Schmidt" Atentatul contra prinţului de Neapole. Dreyfus va fi considerat ca arestant pre
va fi sosit la hotel, să i spună acâsta. A „Neues Wiener Tagblatt“ semnalase sgo- ventiv.
treia oră monarchul a afiat’o şi a petrecut motul unui atentat proiectat contra princi Soirea despre readucerea lui Dreyfus ULTIME SOIRI.
la densa 20 de minute. După o oră con pelui de Neapole de oătră doi anarchişti în Francia a produs mare sensaţie în Pa
tesa Trani i-a reîntors monarchului visita italieni, Oarlo Caviglio de Vercelli, şi pan Budapeşta* 20 Septemvre. In şe
ris. Antirevisioniştii acusă guvernul de tră
în Schonbrunn. tofarul Adolfo Tizzi de Reggio, cari mer dare şi de dispreţul ce dovedesce patrio dinţa de acjî a camerei ministrul*
geau înaintea Principelui pe drumul Vienei. tismului frances. Prinţul de Orleans a lan preşedinte Barffy a propus, ca amin
Ungurii contra Vienesilor. Foile ungu- tirea răposatei împorăteeeregine se
Tizzi ar fi arestat, pe când Caviglio n’a fost
resci gem de soiri sensaţionale, oă cu oca- sat un manifest, în care dice, că miniştrii se eterniseze printr’o lege; se se
încă descoperit. „Extrablatt însciinţâză, că
u
sia înmormântării de Sâmbătă, Vienesii se fac complicii unei conjuraţii îndreptate ia disposiţiunî faţă cu sumele incur-
sgomotul este nefundat, dâr ceea-ce l’ar
s’ar fi purtat cu cea mai mare răcelă faţă contra patriei, chiar şi contra declaraţiunei se de bună-voie pentru ridicarea unui
confirma pe de altă parte, este suprave
de împărătesa lor. Chiar bătrânul mameluc mai multor miniştri de răsboiii, cari recu- monument; despre aceste disposiţi-
gherea rigurosă esercitată pe drumul ce-1 noso, că Dreyfus este vinovat. Manifestul
JoJcai scrie în „^flagyar Hirlap“, că pompa unî, despre resultatul lor şi despre afa
făcea principele şi măsurile de precauţiune
funebră a fost cât, se pote de simplă şi că sfîrşesce clicând, & prin rehabilitarea lui cerea monumentului se se facă în
c
luate, aşa oprirea întrărei publicului în
earul mortuar ajungând dinaintea uşei dela Dreyus se ţintesce la nimicirea armatei şi fiăcare an raport ambelor camere
gară şi suspendarea serviciului de mărfuri. Franciei, şi esclamă: „Francesi, acesta n’o
biserica palatului, patru muncitori simpli pănă când monumentul va fi ridicat;
u
„Corespondenţa Politică anunţă acum din vom suferi!“
ar fi dus acolo un aparat de descensiune şi, în fine, îndată după promulgarea
isvov autentic, că soirea unei încercări de
a cosciugului de pe catafalc şi apoi 6 la
; atentat contra Principelui moştenitor al Gestiunea Cretei. Din Canea se legei, ea va întră în vigore şi cu
chei dela curte au încunjurat cosciugul. esecutarea ei va fi însărcinat minis
Italiei în timpul drumului său spre Viena, anunţă, că Edhem-paşa a dat o proclama
Jokai cjice, că numai temerea de a provoca este falsă. Nici o arestare în acâstă privinţă ţie în care spune, că la porunca Sultanului teriul. Camera a predat propunerea
un scandal, l’a reţinut a nu striga: „hai comisiunei justiţiare.
nu s’a făcut în Austria. Arestarea anunţată armele trebue estradate comisiunilor insti
deţi, să luăm pe umerii noştri cosciugul,
a ânarchistului Adolfo Tizzi, pantofar, n a tuite spre acest scop. Depunerea armelor Viitbrea şedinţă va fi Vineri.
eăci este mortul nostru“. In urma poveştii
avut loc la St. Veit, în Carniolia, ci la Ge s’a început deja. Viena, 20 Septemvre. In cercu
despre râcela Vienesilor, aceeaşi foie spune,
neva, în cjiua de 2 Septemvre v. Ea n’are rile diplomatice se vorbesce, că Ger
că damele din sooietatea înaltă din Buda-
o legătură cu călătoria • Principelui-moşte- mania şi Austro-Ungaria s’au învoit,
peşta au pornit mişcarea, ca de aici îna
tenitor al Italiei la Viena. Tizzi şi Carlo F o c i f i i a r e . la intervenirea Rusiei, ca prinţul
inte să nu mai cumpere nimic, ce e de
Caviglio fuseseră semnalaţi de cât-va timp grecesc George se fiă numit guver
provenienţă din Viena şi să respingă tot Grid, 18 Sept. n. 1898.
ca anarchişti tuturor poliţiilor; deci ei au nator al Cretei.
ce vine de-aoolo, pentru-ca astfel să dea o Piua de 17 Septemvre n. o. a fost
fost căutaţi. Tizzi a fost arestat, der Cavi
bună „lecţiune" celor din capitala austriacă. una din cele mai fatale cjile pentru comuna Canea, 20 Septemvre. Corăbiile
glio n’a fost încă găsit.
— Uf, ce grozavi sunt Ungurii ăştia. românescă Grid din comitatul Făgăraşului. de resboiu italiene, rusescî şi fran-
cese s’au retras din apele Cretei.
f Corneliu Tobiaş. Numai astăcji am Monumentul fabulistului Gr. Alexan- In aeestă di cam pe la 11 6re a. m. s’a Cestiunea insulei a devenit acum o
primit tristul anunţ, că protonotarul comi drescu, ridicat în Tîrgovişte din iniţiativa iscat un foc teribil din nechibzuinţa pro cestiune curat anglo-turcăscă.
tatului Sibiiu, Corneliu Tobias, a încetat d-nei Smara, este gata încă din Maiîî anul prietarilor unei maşini cu vapor, adusă pen
din viâţă în 15 1. c. Răposatul a fost unul din acesta, dâr el nu se va inaugura, decât tru prima-dră în acâstă nenorocită comună. Madrid, 20 Septemvre. Guver
cei mai harnici funcţionari din sinul nostru, odată cu ospiciul comunal, care nu se ter Focul ajutat de un vânt puternic, a pus în nul spaniol a răspuns la nota mi
capabil, drept şi uman. Român de senti mină, decât în Octomvre. flăcări nu mai puţin ca 60 de case, şuri şi nistrului rusesc de esterne Muravieiv
grajduri, aşa că 60 de familii au rămas pe în cestiunea conferenţei de pace şi
mente bune, Tobias a desfăşurat, cum
Logodnă. D-1 Traian Păcală, absolvent strade, arcjendu-le bucatele, nutreţul, edifi desarmare. Răspunsul acesta glori
■dice anunţul cu drept cuvânt, o activitate
de teologiă şi învăţător în Galaţi, comit. ciile, ba chiar şi hainele. Unii numai cu fică proiectul Ţarului şi declară, că
neobosită pentru binele comun. De aceea
Făgăraşului, s’a logodit în 5 Septemvre c. vestmintele de pe ei şi de pe copiii lor au se alătură întru tbte la el. Spania
a şi fost stimat şi iubit de toţi, câţi l’au
cu d-ra Eugenia Ludu, fiica d-lui preot Ge- rămas, ardâudu-le chiar şi tote nneltele îşî va numi delegatul seu îndată ce
cunoscut. Adresăm familiei răposatului cele
orge Ludu din Preşmer. — Felicitările agricole. se va face cunoscut locul şi timpul în-
mai sincere condolenţe.
nostre! trunirei conferenţei.
Deşi s’a alarmat şi au sărit în ajutor
Comisarul de poliţie şi ministrul Per 0 glumă a împăratului german. Pe în urma ordinului dat comunele învecinate Londra, 20 Septemvre. v Daily
czel. Ni-se comunică din Viena următorea timpul manevrelor din Vestfalia, împăratul Ţarcu, Şercaia, Perşani, focul nu s’a putut Mail“ confirmă scirea lansată de
întâmplare petrecută cu ocasiunea înmor Wilhelm era forte bine dispus. Vorbind de localisa pănă nu a pustiit partea întrâgă a mai multe cjiare, că Walsin Eszter-
mântării împărătesei în Viena: Ministrul generalii săi, între altele veni în discuţiune comunei dinspre răsărit-mâdă-eji. Paguba hazy a oferit cjiarelor mari de aici
unguresc de interne voia să trâcă cordo şi manifestul de pace al Ţarului. împăra causată se urcă la minimul de 35 până la documentele şi facsimilele, cari vor
nul, din apropiere de biserica palatului, ca tul zimbind (lise: „Aşa cjău, domnilor, dO mii florini. In partea comunei, unde s’a besc în favorul lui Dreyfus. El a
să răsbâscă în altă parte, dâr a fost oprit. acum pacea eternă este asigurată şi Ma iscat incendiul, nu se aucjiau, decât ţipete cerut dela redacţiile respectivelor
Protestând a venit comisarul de poliţie şi jestatea Sa Ţarul Nicolae a ordonat de-o- şi vaiete de bărbaţi, femei şi copii. Cete (fiare 50C0 de franci.
i-a spus din nou, că nu se pote trece. — dată cu manifestul său, ca regimentul lui de copii dela trei ani în sus fugiau spre Paris, 20 Septemvre. Comisiu-
se
11
„Trebue să sciţi, (fi d-1 Perczel, că sunt de gardă să umble de aici înainte în civil . câmp în diferite direcţiuni, de unde nu nea însărcinată cu studiarea dosaru
ministru unguresc“. — „Er eu , răspunse mai spre seră i-au putut reîntorce pă lui Dreyfus îşî va ţine şedinţa sa
u
funcţionarul poliţienesc, „sunt comisar de Rectificare. Pe pagina I-a a numă rinţii lor. decisivă numai în primele (ŢI al
0
0
rului trecut al foiei nâstre (196) colona 1
siguranţă şi am ordin să nu las pe nimeni lui Octomvre. Guvernul a luat mă
rândul al 10-lea de jos în sus. în loc de Aeestă grâznică nenorocire mă în
să trâeâ, de ar fi chiar şi ministru ungu u suri, ca Dreyfus să fiă adus din in
„conversat e a se ceti conservat, âr în rândul demnă, ca mai întâiii să apelez la ospitali
tt
resc ! — D-1 Perczel a trebuit în urmă să penultim în loc de „să suna“ să se cetescă sula dracului. Walsin-Eszterbazy s’a
u
tatea veteranului rjiar „ Gazeta Transilvaniei ,
se supună sorţii de a fi tratat pe picior rCsună. Pe pag. 2-a colona 2 rând. 12 de cu rugarea, ca Onorata Redacţiune să bine- reîntors din Londra şi petrece în
egal cu ori şi care altul din public. jos în sus, în loc de „incomptabilitate" e împrejurimea Parisului. El declară
a se ceti incompatibilitate. voâscă a deschide în colonele sale o co în „Libie Parole*, că sunt neadevă
Disfncţiune. Foia oficială din Buda lectă de ajutâre caritative pentru nefericiţii rate soirile răspândite, cari susţin, că
pesta scrie, că cu data de 12 Aug. s’a dat incendiaţi în număr de peste 60 capi de el ar fi numit o falsificare partea cea
permisiune prea înaltă d-lui Constatăm de ( Revistă externă. familiă din comuna Grid (comitatul Fă mai mare din documentele dosaru
Steriu, bancher în loc, a primi şi purta găraş).*)
Afacerea Dreyfus a intrat, pe cum lui Dreyfus.
Crucea de cavaler a ordinului „Corona Ro A doua, îmi permit a mă adresa eă-
am arătat, într’o faşă cu totul nouă prin
mâniei". tră onoratul public cu rugarea, să se ’ndure
decisiunea consiliului de miniştri, ca pro Proprietar: lîr. Aurel Mureşlauas»
a sări după putintă în ajutorul nenorociţilor
Bastimentele flotilei române de răs- cesul căpitanului exilat pe „insula dracu Redactor resPOlsaMl: Gre^oriu Maior.
incendiaţi trimiţându-le ajutâre, fiă în ce
boifi, încruţişătorul „Elisabeta“ şi bricul „MVr- lui să se rcvisuăscă. O notă oficială asupra
reale, fiă în bani, ca cu acestea măcar în
■cea“ din divisia de mare, în cursul evolu- consiliului de miniştri dela 17 Septemvre
parte să-şi potâ alina suferinţele.
ţiunilor în largul mărei, au visitat porturile n. cjice, & ministrul de justiţie Sarrien a Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
G
bulgare Burgas şi Varna, unde s'a făcut expus faptele, cari resultă pentru el din
*) Primim bucuros aeestă sarcină. Ajut6- IX Pelikangasse Nr. -— 10, Viena.
marinarilor români o fârte frumosă pri examinarea dosarului Dreyfus cu care s’a
rele trimise la adresa nostrâ în favorul nenoroci
mire. La Varna ofiţerii bastimentelor ro ocupat. El a constatat, că după paragraful ţilor incendiaţi din Grid se vor chita îu cjiar şi Consulfcaţiui cu celebrităţile medicale şi eu
mâne au fost obiectul unei deosebite aten 444 din codul instrucţiunei criminale, nu se vor înainta fără întârziere destinaţiunei. specialişti dela facultatea de medicină
ţiuni din partea A. S. R. principelui Bul va trebui să se hotărescă asupra cererilor — R e d . din Viena.
