Page 35 - 1898-09
P. 35

Nr. 197 —1898                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                      Pagina 3.


                SOIRILE BILEI.                            gariei,  care  a  visitat  cu  de-amăruntul  va­  de  revisuire  făcute  conform  paragrafului   Ar  fi  forte  de  dorit,  ca  şi  autorităţile
                                        5                 sele  românescî,  invitând  pe  ofiţeri  la  de­  443  al  instrucţiunei  criminale,  decât  după  comitatului,  pe  basa  constatărilor  ce  se  vor
                                     — 9 (21) Septemvre.  jun,  în  splendida  sa  reşedinţă  de  vară  de  ce  s’a  cerut  avisul  comisiunei  instituite  prin  face  prin  organele  competente,  să  mijlo-

                  Sora  răposatei  împerătese,  contesa  Ma-   lângă  Varna.  Populaţiunea,  ca  şi  ofiţerii  lege,  pe  lângă  ministeriul  de  justiţie.  Con­  cescâ  relaxarea  dărilor  directe  şi  indirecte
            iilda  Trani,  a  sosit  în  Yiena  incognito  sub   bulgari,  s’au  asociat  la  acâstă  căldurosă  siliul  de  miniştri  a  dat  ministrului  Sarrien  ale incendiaţilor.
            numele  de  „Sohinidt  Nelli“  şi  a  descins  la   primire făcută marinarilor români.      autorisaţia  de  a  întruni  acesta  comisiune,                    Georgiu Moclorcea,
            hotelul  „Maissl“.  Majestatea  Sa  monarchul                                              în vederea revisuirii procesului.                                      preot român.
                                                               Societatea  de  lectură  a  studenţilor  din
            s’a  dus  Luni  sâ-i  facă,  o  visită,  dâr  i-s’a                                              Gomisiunea  acâsta,  după  cum  se  tele-
                                                          Biaşiu,  classa  VII  şi  VIII  gimn.  şi-a  ţinut
            spus,  că  „domnişora  Schmidt“  nu  este  la                                              grafeză  din  Paris,  se  întrunesce  acjî,  Mier­
                                                          şedinţa  de  constituire  Duminecă  în  18                                                      NECROLOG.  Corneliu  Tobias,  pro-
            hotel.  Contesa  adecă  îndată  după  sosirea                                              curi,  şi  consilierul  de  secţie  va  face  rapor­
                                                          Sept.  n.  slegându-se  preşedinte  :  Iosif  Van-                                         tonotar  al  comitatului  Sibiiu,  după  înde­
            ei  în  Yiena  a  mers  la  biserica  Capucinilor                                          tul  asupra  afacerei  Dreyfus.  Dâcă  comisiu-
                                                          cea  clasa  VIII,  secretar  Aureliu  Bănuţ  cl.                                           lungate  şi  grele  suferinţe,  şi-a  terminat
            şi  a  spus  guardianului,  că  este  sora  împără­                                        nea  va  declara,  că  au  eşit  la  ivelă  dovecjî
                                                          VIII,  bibliotecar  Joan  Bălan  cl.  VIII,  vioe-                                         cursul  vieţei  neobosite,  dedicate  binelui
            tesei  şi  a  venit  să  se  roge  la  sicriul  ei.                                        nouă,  din  care  s’ar  putâ  deduce  nevino­
                                                          bibliotecar  Beniamin  Rus  cl.  VII,  notar                                               comun,  în  15  Septemvre  n.  c.,  în  etate  de
            Guardianul  a  condus’o  numai  decât  în                                              7   văţia  osânditului,  afacerea  va  fi  predată
                                                          Ioan  Maior  clasa  VII,  controlor  Ioan  JS e-                                           57 ani.
            criptă,  unde  contesa  a  pus  un  buchet  de                                             procurorului  suprem,  apoi  Curţii  de  cassa-
                                                          gruţ  clasa  VIII.  Societatea  stă  sub  condu­                                                Cu  profundă  durere  aduc  acâsta  la
            flori  pe  cosciugul  împărătesei  şi  s’a  rugat                                          ţie.  Ajungând  afacerea  în  acest  stadiu,  gu­
                                                          cerea  d-lui  profesor  Alesiu  Viciu.  In  comi-                                          eunoscinţa  tuturor  amicilor  şi  cunoscuţilor,
            un  pătrar  de  6ră.  Curând  după  aceea  mo­                                             vernul  va  ordona  pe  cale  telegrafică  readu­
                                                          siunea  critisătâre  au  fost  aleşi:  T.  Turcu,                                          în  numele  lor  şi  al  tuturor  rudeniilor,  adânc
            narchul  s’a  dus  ârăşi  la  hotel,  ca  să-şî                                            cerea  lui  Dreyfus  din  insula  dracului,  pentru
                                                          N.  Vlaic  şi  I.  Popa  cl.  VIII;  I.  Dicu,  I.                                         întristatele surori:
            vadă  cumnata,  însă  nici  atunci  n’a  aflat’o.                                          ca  el  să  fiă  ascultat  de  acesta  curte.  In  tot
                                                          Chindriş şi O. Popa cl. VII.                                                                           Francisca Tobias, Văd. Constanţa
            împăratul  a  lăsat  veste,  că  după  o  7   oră                                          timpul  deportării  şi  pănă  la  noua  decisiune,                Balint n. Tobias.
                                                  2
            se  va  reîntorce  şi  dâcă  „domnişâra  Schmidt"   Atentatul contra prinţului de Neapole.  Dreyfus  va  fi  considerat  ca  arestant  pre­
            va  fi  sosit  la  hotel,  să  i  spună  acâsta.  A  „Neues  Wiener  Tagblatt“  semnalase  sgo-  ventiv.
            treia  oră  monarchul  a  afiat’o  şi  a  petrecut  motul  unui  atentat  proiectat  contra  princi­  Soirea  despre  readucerea  lui  Dreyfus      ULTIME SOIRI.
            la  densa  20  de  minute.  După  o  oră  con­  pelui  de  Neapole  de  oătră  doi  anarchişti   în  Francia  a  produs  mare  sensaţie  în  Pa­
            tesa  Trani  i-a  reîntors  monarchului  visita  italieni,  Oarlo  Caviglio  de  Vercelli,  şi  pan­                                           Budapeşta*  20  Septemvre.  In  şe­
                                                                                                       ris.  Antirevisioniştii  acusă  guvernul  de  tră­
            în Schonbrunn.                               tofarul  Adolfo  Tizzi  de  Reggio,  cari  mer­  dare  şi  de  dispreţul  ce  dovedesce  patrio­  dinţa  de  acjî  a  camerei  ministrul*
                                                         geau  înaintea  Principelui  pe  drumul  Vienei.   tismului  frances.  Prinţul  de  Orleans  a  lan­  preşedinte  Barffy  a  propus,  ca  amin­
                  Ungurii  contra  Vienesilor.  Foile  ungu-                                                                                         tirea  răposatei  împorăteeeregine  se
                                                         Tizzi  ar  fi  arestat,  pe  când  Caviglio  n’a  fost
            resci  gem  de  soiri  sensaţionale,  oă  cu  oca-                                         sat  un  manifest,  în  care  dice,  că  miniştrii   se  eterniseze  printr’o  lege;  se  se
                                                         încă  descoperit.  „Extrablatt   însciinţâză,  că
                                                                                     u
            sia  înmormântării  de  Sâmbătă,  Vienesii                                                 se  fac  complicii  unei  conjuraţii  îndreptate   ia  disposiţiunî  faţă  cu  sumele  incur-
                                                         sgomotul  este  nefundat,  dâr  ceea-ce  l’ar
            s’ar  fi  purtat  cu  cea  mai  mare  răcelă  faţă                                         contra  patriei,  chiar  şi  contra  declaraţiunei   se  de  bună-voie  pentru  ridicarea  unui
                                                         confirma  pe  de  altă  parte,  este  suprave­
            de  împărătesa  lor.  Chiar  bătrânul  mameluc                                             mai  multor  miniştri  de  răsboiii,  cari  recu-   monument;  despre  aceste  disposiţi-
                                                         gherea  rigurosă  esercitată  pe  drumul  ce-1   noso,  că  Dreyfus  este  vinovat.  Manifestul
            JoJcai  scrie  în  „^flagyar  Hirlap“,  că  pompa                                                                                        unî, despre resultatul lor şi despre afa­
                                                         făcea  principele  şi  măsurile  de  precauţiune
            funebră  a  fost  cât,  se  pote  de  simplă  şi  că                                       sfîrşesce  clicând,  &  prin  rehabilitarea  lui   cerea  monumentului  se  se  facă  în
                                                                                                                         c
                                                         luate,  aşa  oprirea  întrărei  publicului  în
            earul  mortuar  ajungând  dinaintea  uşei  dela                                            Dreyus  se  ţintesce  la  nimicirea  armatei  şi   fiăcare  an  raport  ambelor  camere
                                                         gară  şi  suspendarea  serviciului  de  mărfuri.   Franciei,  şi  esclamă:  „Francesi,  acesta  n’o
            biserica  palatului,  patru  muncitori  simpli                                                                                           pănă  când  monumentul  va  fi  ridicat;
                                                                                 u
                                                          „Corespondenţa  Politică   anunţă  acum  din   vom suferi!“
            ar  fi  dus  acolo  un  aparat  de  descensiune                                                                                          şi,  în  fine,  îndată  după  promulgarea
                                                         isvov  autentic,  că  soirea  unei  încercări  de
            a  cosciugului  de  pe  catafalc  şi  apoi  6  la­
            ;                                            atentat  contra  Principelui  moştenitor  al        Gestiunea   Cretei.   Din   Canea   se   legei,  ea  va  întră  în  vigore  şi  cu
            chei  dela  curte  au  încunjurat  cosciugul.                                                                                            esecutarea  ei  va  fi  însărcinat  minis­
                                                         Italiei  în  timpul  drumului  său  spre  Viena,   anunţă,  că  Edhem-paşa  a  dat  o  proclama­
            Jokai  cjice,  că  numai  temerea  de  a  provoca   este  falsă.  Nici  o  arestare  în  acâstă  privinţă  ţie  în  care  spune,  că  la  porunca  Sultanului   teriul.  Camera  a  predat  propunerea
            un  scandal,  l’a  reţinut  a  nu  striga:  „hai­                                                                                        comisiunei justiţiare.
                                                         nu  s’a  făcut  în  Austria.  Arestarea  anunţată   armele  trebue  estradate  comisiunilor  insti­
            deţi,  să  luăm  pe  umerii  noştri  cosciugul,
                                                         a  ânarchistului  Adolfo  Tizzi,  pantofar,  n  a  tuite  spre  acest  scop.  Depunerea  armelor   Viitbrea şedinţă va fi Vineri.
            eăci  este  mortul  nostru“.  In  urma  poveştii
                                                         avut  loc  la  St.  Veit,  în  Carniolia,  ci  la  Ge   s’a început deja.                        Viena,  20  Septemvre.  In  cercu­
            despre  râcela  Vienesilor,  aceeaşi  foie  spune,
                                                         neva,  în  cjiua  de  2  Septemvre  v.  Ea  n’are                                           rile  diplomatice  se  vorbesce,  că  Ger­
            că  damele  din  sooietatea  înaltă  din  Buda-
                                                         o  legătură  cu  călătoria  •  Principelui-moşte-                                           mania  şi  Austro-Ungaria  s’au  învoit,
            peşta  au  pornit  mişcarea,  ca  de  aici  îna­
                                                         tenitor  al  Italiei  la  Viena.  Tizzi  şi  Carlo        F o c   i f i i a r e .           la  intervenirea  Rusiei,  ca  prinţul
            inte  să  nu  mai  cumpere  nimic,  ce  e  de
                                                          Caviglio  fuseseră  semnalaţi  de  cât-va  timp                                            grecesc  George  se  fiă  numit  guver­
            provenienţă  din  Viena  şi  să  respingă  tot                                                                  Grid, 18 Sept. n. 1898.
                                                          ca  anarchişti  tuturor  poliţiilor;  deci  ei  au                                         nator al Cretei.
            ce  vine  de-aoolo,  pentru-ca  astfel  să  dea  o                                               Piua  de  17  Septemvre  n.  o.  a  fost
                                                         fost  căutaţi.  Tizzi  a  fost  arestat,  der  Cavi­
            bună  „lecţiune"  celor  din  capitala  austriacă.                                         una  din  cele  mai  fatale  cjile  pentru  comuna   Canea,  20  Septemvre.  Corăbiile
                                                         glio n’a fost încă găsit.
            — Uf, ce grozavi sunt Ungurii ăştia.                                                       românescă  Grid  din  comitatul  Făgăraşului.   de  resboiu  italiene,  rusescî  şi  fran-
                                                                                                                                                     cese  s’au  retras  din  apele  Cretei.
                 f  Corneliu  Tobiaş.  Numai  astăcji  am      Monumentul  fabulistului  Gr.  Alexan-   In  aeestă  di  cam  pe  la  11  6re  a.  m.  s’a   Cestiunea  insulei  a  devenit  acum  o
            primit  tristul  anunţ,  că  protonotarul  comi­  drescu,  ridicat  în  Tîrgovişte  din  iniţiativa   iscat  un  foc  teribil  din  nechibzuinţa  pro­  cestiune curat anglo-turcăscă.
            tatului  Sibiiu,  Corneliu  Tobias,  a  încetat  d-nei  Smara,  este  gata  încă  din  Maiîî  anul  prietarilor  unei  maşini  cu  vapor,  adusă  pen­
            din viâţă în 15 1. c. Răposatul a fost unul din  acesta,  dâr  el  nu  se  va  inaugura,  decât   tru  prima-dră  în  acâstă  nenorocită  comună.   Madrid,  20  Septemvre.  Guver­
            cei  mai  harnici  funcţionari  din  sinul  nostru,  odată  cu  ospiciul  comunal,  care  nu  se  ter­  Focul  ajutat  de  un  vânt  puternic,  a  pus  în  nul  spaniol  a  răspuns  la  nota  mi­
            capabil,  drept  şi  uman.  Român  de  senti­  mină, decât în Octomvre.                    flăcări  nu  mai  puţin  ca  60  de  case,  şuri  şi  nistrului  rusesc  de  esterne  Muravieiv
                                                                                                       grajduri,  aşa  că  60  de  familii  au  rămas  pe  în  cestiunea  conferenţei  de  pace  şi
            mente  bune,  Tobias  a  desfăşurat,  cum
                                                               Logodnă.  D-1  Traian  Păcală,  absolvent  strade,  arcjendu-le  bucatele,  nutreţul,  edifi­  desarmare.  Răspunsul  acesta  glori­
            ■dice  anunţul  cu  drept  cuvânt,  o  activitate
                                                          de  teologiă  şi  învăţător  în  Galaţi,  comit.   ciile,  ba  chiar  şi  hainele.  Unii  numai  cu  fică  proiectul  Ţarului  şi  declară,  că
            neobosită  pentru  binele  comun.  De  aceea
                                                          Făgăraşului,  s’a  logodit  în  5  Septemvre  c.   vestmintele  de  pe  ei  şi  de  pe  copiii  lor  au  se  alătură  întru  tbte  la  el.  Spania
            a  şi  fost  stimat  şi  iubit  de  toţi,  câţi  l’au
                                                          cu  d-ra  Eugenia  Ludu,  fiica  d-lui  preot  Ge-   rămas,  ardâudu-le  chiar  şi  tote  nneltele  îşî  va  numi  delegatul  seu  îndată  ce
            cunoscut.  Adresăm  familiei  răposatului  cele
                                                          orge  Ludu  din  Preşmer.  —  Felicitările   agricole.                                     se  va  face  cunoscut  locul  şi  timpul  în-
            mai sincere condolenţe.
                                                          nostre!                                                                                    trunirei conferenţei.
                                                                                                             Deşi  s’a  alarmat  şi  au  sărit  în  ajutor
                  Comisarul  de  poliţie  şi  ministrul  Per­  0 glumă a împăratului german. Pe        în  urma  ordinului  dat  comunele  învecinate     Londra,     20   Septemvre.     v Daily
            czel.  Ni-se  comunică  din  Viena  următorea   timpul  manevrelor  din  Vestfalia,  împăratul  Ţarcu,  Şercaia,  Perşani,  focul  nu  s’a  putut   Mail“   confirmă   scirea   lansată   de
            întâmplare  petrecută  cu  ocasiunea  înmor­  Wilhelm  era  forte  bine  dispus.  Vorbind  de  localisa  pănă  nu  a  pustiit  partea  întrâgă  a   mai  multe  cjiare,  că  Walsin  Eszter-
            mântării  împărătesei  în  Viena:  Ministrul   generalii  săi,  între  altele  veni  în  discuţiune  comunei  dinspre  răsărit-mâdă-eji.  Paguba   hazy  a  oferit  cjiarelor  mari  de  aici
            unguresc  de  interne  voia  să  trâcă  cordo­  şi  manifestul  de  pace  al  Ţarului.  împăra­  causată  se  urcă  la  minimul  de  35  până  la   documentele  şi  facsimilele,  cari  vor­
            nul,  din  apropiere  de  biserica  palatului,  ca   tul  zimbind  (lise:  „Aşa  cjău,  domnilor,  dO  mii  florini.  In  partea  comunei,  unde  s’a   besc  în  favorul  lui  Dreyfus.  El  a
            să  răsbâscă  în  altă  parte,  dâr  a  fost  oprit.   acum  pacea  eternă  este  asigurată  şi  Ma­  iscat  incendiul,  nu  se  aucjiau,  decât  ţipete   cerut  dela  redacţiile  respectivelor
            Protestând  a  venit  comisarul  de  poliţie  şi   jestatea  Sa  Ţarul  Nicolae  a  ordonat  de-o-  şi  vaiete  de  bărbaţi,  femei  şi  copii.  Cete   (fiare 50C0 de franci.
            i-a  spus  din  nou,  că  nu  se  pote  trece.  —   dată  cu  manifestul  său,  ca  regimentul  lui  de  copii  dela  trei  ani  în  sus  fugiau  spre   Paris,  20  Septemvre.  Comisiu-
                                se
                                                                                               11
            „Trebue  să  sciţi,  (fi   d-1  Perczel,  că  sunt  de gardă să umble de aici înainte în civil .  câmp  în  diferite  direcţiuni,  de  unde  nu­  nea  însărcinată  cu  studiarea  dosaru­
            ministru  unguresc“.  —  „Er  eu ,  răspunse                                               mai  spre  seră  i-au  putut  reîntorce  pă­  lui  Dreyfus  îşî  va  ţine  şedinţa  sa
                                            u
            funcţionarul  poliţienesc,  „sunt  comisar  de     Rectificare.  Pe  pagina  I-a  a  numă­  rinţii lor.                                  decisivă  numai  în  primele  (ŢI   al
                                                                                                                                                                                           0
                                                                                                                                                                                                0
                                                          rului  trecut  al  foiei  nâstre  (196)  colona  1
            siguranţă  şi  am  ordin  să  nu  las  pe  nimeni                                                                                        lui  Octomvre.  Guvernul  a  luat  mă­
                                                         rândul  al  10-lea  de  jos  în  sus.  în  loc  de   Aeestă  grâznică  nenorocire  mă  în­
            să  trâeâ,  de  ar  fi  chiar  şi  ministru  ungu­     u                                                                                 suri,  ca  Dreyfus  să  fiă  adus  din  in­
                                                          „conversat  e a se ceti conservat, âr în rândul   demnă,  ca  mai  întâiii  să  apelez  la  ospitali­
                 tt
            resc  !   —  D-1  Perczel  a  trebuit  în  urmă  să   penultim  în  loc  de  „să  suna“  să  se  cetescă                                 sula  dracului.  Walsin-Eszterbazy  s’a
                                                                                                                                                 u
                                                                                                       tatea veteranului rjiar „ Gazeta Transilvaniei ,
            se  supună  sorţii  de  a  fi  tratat  pe  picior  rCsună.  Pe  pag.  2-a  colona  2  rând.  12  de   cu  rugarea,  ca  Onorata  Redacţiune  să  bine-   reîntors  din  Londra  şi  petrece  în
            egal cu ori şi care altul din public.        jos  în  sus,  în  loc  de  „incomptabilitate"  e                                           împrejurimea  Parisului.  El  declară
                                                          a se ceti incompatibilitate.                 voâscă  a  deschide  în  colonele  sale  o  co­  în  „Libie  Parole*,  că  sunt  neadevă­
                  Disfncţiune.  Foia  oficială  din  Buda­                                             lectă  de  ajutâre  caritative  pentru  nefericiţii   rate  soirile  răspândite,  cari  susţin,  că
            pesta  scrie,  că  cu  data  de  12  Aug.  s’a  dat                                        incendiaţi  în  număr  de  peste  60  capi  de   el  ar  fi  numit  o  falsificare  partea  cea
            permisiune  prea  înaltă  d-lui  Constatăm  de      ( Revistă externă.                     familiă  din  comuna  Grid  (comitatul  Fă­   mai  mare  din  documentele  dosaru­
            Steriu,  bancher  în  loc,  a  primi  şi  purta                                            găraş).*)
                                                               Afacerea  Dreyfus  a  intrat,  pe  cum                                                lui Dreyfus.
            Crucea  de  cavaler  a  ordinului  „Corona  Ro­                                                  A  doua,  îmi  permit  a  mă  adresa  eă-
                                                          am  arătat,  într’o  faşă  cu  totul  nouă  prin
            mâniei".                                                                                   tră  onoratul  public  cu  rugarea,  să  se  ’ndure
                                                          decisiunea  consiliului  de  miniştri,  ca  pro­                                            Proprietar: lîr. Aurel Mureşlauas»
                                                                                                       a  sări  după  putintă  în  ajutorul  nenorociţilor
                  Bastimentele  flotilei  române  de  răs-  cesul  căpitanului  exilat  pe  „insula  dracu­                                           Redactor resPOlsaMl: Gre^oriu Maior.
                                                                                                       incendiaţi  trimiţându-le  ajutâre,  fiă  în  ce­
            boifi, încruţişătorul „Elisabeta“ şi bricul „MVr-  lui  să  se  rcvisuăscă.  O  notă  oficială  asupra
                                                                                                       reale,  fiă  în  bani,  ca  cu  acestea  măcar  în
            ■cea“  din  divisia  de  mare,  în  cursul  evolu-  consiliului  de  miniştri  dela  17  Septemvre
                                                                                                       parte să-şi potâ alina suferinţele.
            ţiunilor  în  largul  mărei,  au  visitat  porturile  n.  cjice,  &  ministrul  de  justiţie  Sarrien  a                                   Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
                                                                   G
             bulgare  Burgas  şi  Varna,  unde  s'a  făcut  expus  faptele,  cari  resultă  pentru  el  din
                                                                                                             *)  Primim  bucuros  aeestă  sarcină.  Ajut6-   IX Pelikangasse Nr. -— 10, Viena.
            marinarilor  români  o  fârte  frumosă  pri­  examinarea  dosarului  Dreyfus  cu  care  s’a
                                                                                                       rele  trimise  la  adresa  nostrâ  în  favorul  nenoroci­
            mire.  La  Varna  ofiţerii  bastimentelor  ro­  ocupat.  El  a  constatat,  că  după  paragraful   ţilor  incendiaţi  din  Grid  se  vor  chita  îu  cjiar  şi   Consulfcaţiui cu celebrităţile medicale şi eu
            mâne  au  fost  obiectul  unei  deosebite  aten­  444  din  codul  instrucţiunei  criminale,  nu  se vor înainta fără întârziere destinaţiunei.  specialişti dela facultatea de medicină
            ţiuni din partea A. S. R. principelui Bul­    va  trebui  să  se  hotărescă  asupra  cererilor                               — R  e d  .                  din Viena.
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40