Page 37 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în uscare iţi.
Aimiistraţiunea şi Tipografla.
Abonamente pentru Anstro-Unsaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe nn an 12 fl„ pe sise luni
Scrisori nefrancate nn 6 fI., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă S fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şise
I N S E R A T E ae primesc la AD- luni 20 fr., pe troi luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următorele Birouri do snunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Duk0 8 Nachf. Se prenpmeră la t<5te ofi-
Bax Augenfold L Emorlch Losnor, ciele poştali din întru şi din
Holnrlch Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la.d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentnl pentru Braşov
InBndapoata: A. V. Qoldbor- Admmistrafmnea, Piaţa mare,
or, Eksteln Bernat. In Ham­ TArgul Inului Nr. 30, etagiu
Eur g- Marolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colinii 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu­ A H T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 cr. sin 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 198 Braşov, Vineri 11 (23) Septemvre.

Fariseimul celor îngâmfaţi. se p6tă trăi unul lângă altul în concordia dintre popbre, ci numai tesc! ale Majestăţii Sale cu mai pu­
paee, concordiă, bunăstare şi liber­ tristul fapt, că aceste popbre sunt ţină preocupare şi cu mai multă fran-
tate. asuprite în aşa mod, că vocea lor cheţă şi simţ de dreptate, să se gân-
Ungurii nu mai pot de îngriji­
rea cea mare ce se prefac a o ave De ce acâsta n’a fost până mi se mai pbte aucţi aprbpe nicairl dâscă, că un amic bun şi credin­
pentru binele poporelor din Austria acuma cu putinţă în ţările corbnei în ţâră, căci începând dela corpurile cios lângă casa şi vatra ta, plătesce,
şi pentru causa împăcării şi a con­ ungare? De ce aici Românul, Sla­ legiuitbre pretutindeni representanţii mai ales în vremuri grele, de o miie
cordiei între ele. J)iarele lor tălmă­ vul şi Germanul nu pot încăpă pe lor firesc! sunt eliminaţi şi numai de or! mai mult, decât or! ce prietin
vastul teritoriu al ţărilor de îngâm­ ic! colo prin representanţele judeţene sâu aliat din stiăinî.
cind manifestul monarchului. se to­
pesc da părerea de reu pentru-că farea şi de intoleranţa maghiară? De se mai aude câte-un glas, peste care
lucrurile, după ei, ar merge aşa de ce discordia, care de fapt esistă mai însă şovinismul dominant, minoritatea
erigeată în majoritate coploştibre, Angajamentele guvernului unguresc.
reu în interiorul Austriei. Găsim ales între elementul domnitor şi în­ trece cu îngâmfare la ordinea cţilei.
în espunerile lor pasage în adever tre popbrele stăpânite şi asuprite, E interesant a cunăsce părerile ofi­
ciudate decă ne gândim la aceia, pote să esiste în acestă ţâră polig­ Acesta stare de lucruri suprema- cioşilor lui Banffy asupra situaţiunei în
cari vorbesc, şi la propriile lor sen­ lotă, oare s’a desvoltat din vechime tiştii noştri neîmblânjiţî o iau drept cestiunea pactului cum se presentă ea acum
timente şi lapte. Aşa de pildă gă­ pe base federale? pace şi concordie între locuitorii diu nou, după pausa, ce a produs’o întris-
sim în „Neues Tester Journal“, care la Negreşit, tot numai din causa ţării, căci de popbre nu mai vor să tâtorea catastrofă a morţii împărătesei şi
rândul seu se plânge, că lucrurile arătată de „N. P. Journal",— fiind­ scie, şi merg înainte pe calea pră- care cât-va timp a făcut se amuţescă stri­
merg slab în Austria, şi următorul că guvernele unguresc!, car! s’au păstibsă a politicei lor intolerante, gătele în luptele politice.
pasagiu forte caracteristic: succedat de trei-cjecî de ani, su pro­ vrând să esploateze pănă la estrem
„Grija politică de tote dilele — dice
vocat în mod artificial acestă dis­ momentele când încă tot mai curge
„6re concordia într’o ţâră cu popdre oficiosa „Tester Correspondenz — bate şi
u
de diferite limbi, să fiă în adevăr cu ne­ cordie prin politica lor nenorocită laptele în păsatul unguresc. după durerăsele sguduiturl din chlel ul­
0
de maghiarisare, prin prigonirea a
putinţă ? Pe fiă-care pagină a istoriei ve­ Astfel ei se ţin, că le-ar da time încă tot sgomotos la porţile nostre.
tot ce aparţine vieţii de sine stată-
dem contrarul şi se pote spune cu totă li­ mâna să facă pe protectorii bine­ Cestiunea pactului economic este acum, ca
tbre naţionale a popbrelor nema­ voitori ai causei păcii şi concordiei
niştea, că discordia esistâ numai fiind-că ea şi mai înainte, tot o cestiune, care e aco­
a fost provocată de guverne în mod artificial şi ghiare, precum şi prin aceea, că dintre popbrele Austriei, a-le da sfa­ perită de vălul misterios al sorţii. In Aus­
acestă discordie se nutresce mereu
a fost cu zel nutrită. Elveţia oferă un esem turi lor şi guvernului lor, cum să se tria nu se vede încă nici un semn din care
şi zelos din Ji în (ţi şi din oră
piu strălucit pentru aceea, cum poporele porte, ca să împlinâsca dorinţa pro­ s’ar pută conchide la conciliarea spiritelor.
de diferite limbi pot trăi unul lângă altul în bră. nunţată de Majestatea Sa, ca popd- Săptămâna de doliu a făcut pe partide să
în pace, concordia, bunăstare şi libertate. Cine, dăcă nu aceste guverne rele sale să ajungă a-se iubi şi a încheie numai un scurt armistiţiu, însă nu
Acest stat unesce în sine la munca co­ sunt de vină, că lucrurile împinse trăi în buDă înţelegere. le-a îndemnat să desarmeze. Cu arma la
mună G-ermanî, FrancesI, Italieni, cărora de patima brbă a fanatismului ma­ In loc de a-se gândi să ridice picior îşi stau ele faţă ’n faţă, gata de a
nu le vine în minte, ca pentru certe na­ ghiar, au putut ajunge aşa departe, mai întâiu în propria patria templu] reîncepe lupta cu aeeleaşl sentimente de
ţionale să se ia de păr necontenit şi să încât UDgurii se simt atinşi de fap­ concordiei fără de care acesta nu ură, ca mai înainte. Bucuros am spera, că
lase astfel instituţiile lor liberale să de- tul, că Majestatea Sa împăratul-rege va pute dăinui, guvernanţii şoviniştî catastrofa va fi adus totuşi în cele din ur­
u
cadă . se adreseză prin manifestul său la dela noi umblă cu idei mari să di- mă o îmblândire a înfocatelor contraste, dâr
poporele acestor ţări, er nu numai la rigă monarchia, ba Europa chiar. ar fi lucru nebunesc a conta la aşa ceva .
u
Ar crede omul, că o fâie ungu-
naţiunea maghiară, despre care se pre­
râscă, care totuşi vrâ se ţină ceva la Der cu sfaturile, ce le dau Aus pice mai departe oficiosa, că politica
tinde, că numai ea trăesce şi este
cinstea, şi la vacja ei, ar trebui se triacilor au cam sfecliDo. Despre ungurescă trebue să fiâ pregătită pentru
îndreptăţită în acest stat?
se sfiescâ de a vorbi astfel şi de a acbsta ni au dat probe destule eve­ soluţiunea cea mai rea, pentru caşul adecă,
aduce ca esemplu Elveţia, când bine Fără îndoială, că numai aceia nimentele din urmă, şi acel „Ăbzug că parlamentul vienes nu va pută ajunge
este cunoscut astădî — cu tot zelul pdrtă vina, car! au sciut pe cale Ungarn“, cu care a fost întâmpinat la o funcţionare regulată.
ce-1 desvbltă biroul de inlormaţiunî artificială se distrugă şi pace şi con­ în Viena de cătră mulţimea de pe La întrebarea, că ce va face atunci
oficios al guvernului unguresc spre cordiă, şi bunăstare şi libertate, la stradă cortegiul representanţilor un­ Ungaria, răspunde, că legea dela 1867 îi
a ascunde stările adevărate, — că care are şi Românul, Slovacul, Ger­ gur! la înmormântarea împărătesei- garanteză, pentru caşul când pactul nu
în Ui garia se guvernâză şi se lu- manul, Şerbul etc. tot acelaşi drept, regine. s’ar pute încheia pe cale parlamentară, de­
crâză tocmai în cea mai diametrală ca Maghiarul. Ar fi decî, credem, timpul su­ plina libertate de acţiune. Adecă, c}ice, Un­
oposiţie cu principiile ce domnesc Liniştea ce domnesce astădî în prem, ca cei-ce pretind a constitui garia pote să susţină comuniunea econo­
în Elveţia şi cari acolo esercită far­ Ungaria şi Transilvania, e numai naţia domnitbre la noi, să-şî ia pe mică pe calea regularii unilaterale, der
mecul, ca popbrele de diferite limbi aparentă. Ea nu denotă pacea şi eemă şi, tălmăcind cuvintele părin­ pote să primăscă şi orl-ce altă soluţiune.

FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". eram deja siguri de victorie, când auclh'ăm, că atacul tice şi domină ţărmul ei de Est tot aşa, ca şi insula
celor-lalte două grupuri, n’a reuşit. Noi continuarăm fo­ Tremiti pe cel de Vest. In epoca revoluţiunei şi a im­
(16)
l
cul pănă la 6 / săra, după care furăm schimbaţi în periului, Francesi şi Englesi s’au luptat mult pentru
2
Colonelul Baron Urs David de Margina luptă de alte bastimente, cari eontinuară lupta pănă se domnia peste acâstă insulă. Cine nu cunoscea impor­
întuneca. tanţa posesiunei acesteia, precum şi siguranţa ce Italia
la Solferino şi Lissa.
„Costa insulei stă în flăcări. Tufişurile s’au aprins va câştiga cu ea? Dela 27 Iulie, de când Tegetthoff a
Conferinţii ţinuiă de Colonelul austro-ungar FrnnciscRiegerîn cer­ prin proiectilele nostre. Un aspeit grandios, înfricoşat! aflat, că noi voim să-l atacăm, flota austriacă nu cutâză
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898.
Lupta nostră de astădî fu de asemenea înfricoşată, ma- să se depărteze de Pola şi Fasana. Şi cum în present
— C o n t i n u a r e . — jestosă. ’Ml voifi. lua timp să ţi-o descriu. Mulţămesc lui flota nostră este stăpână peste Adria, posesiunea Lissei
Evenimentele din 18 Iulie şi noptea următore, le Dumnecleu, că m’a ferit de rău. Momentan ne ocupăm îi va asigura acestă stăpânire şi pe viitor. (Aci urmeză
descriu ei cum urmeză: cu consultul despre ceea-ce vom întreprinde mâne. Unii descrierea luptei dela 18 Iulie, identică cu cea menţio­
„Mercur! 18, ora 5 diminâţa. — Dela 11 pănă la cred deja, că este posibil a învinge Lissa. Majoritatea, nată mai sus, apoi mai elice:) Mai târdiu aflarăm, că
4'/ am dormit bine. Toboşarul mă deşteptă. Cerul e şi chiar eu, suntem de părerea lui Persano, care a ma- garnisona din Lissa e de 2500 6menî şi ar ave numă-
2
6
senin, marea dorme, lupta va începe între orele 9 şi 10. nifestat’o (fii©! acestea, că tot este cu putinţă a în­ rose şi bune tunuri. Flota nostră avea să încăpă atacul
„Ora 11 a. m. — Eu pornesc la luptă, la tine gân­ frânge Lissa. Noi avem informaţiunl, că Tegetthoff va pe la trei puncte. Vacca avea să atace Comisa, a cărui
dind, Dumnedeu să te protegă. veni în ajutorul insulei aduse la tăcere. In acest - cas, port era apărat de două baterii. Albini trebuia să de-
„Ora 6 sera. Lupta dura 7 ore, corabia nostră debarcarea este de prisos. barcheze la Manego, care era apărată tot de două ba­
dădu 1300 focuri. Comandantul austriac se apăra cu un „Joi 19 Iulie, ora 7 a. m. Atacul reînoit asupra terii. Admiralul Persano ataca cu al treilea grup de co­
curagiu admirabil. Mâne va continua lupta. Noi sperăm Lissei, va începe cătră 6’/ . Noi vom lua parte după răbii portul St. Giorgio, care era apărat de patru for­
2
să învingem chiar astădî, ceea-ce s’ar fi şi întâmplat, rugăciune. AibI curagitî şi nu uita, că mâne telegraful turi şi două baterii. La 11'/ ore începu atacul şi dura
2
decă am fi avut susţinere. Atacul avea să se facă în 3 nostru va anunţa victoria. O sărutare ţie şi mamei! pănă la 7'/ sera. Cătră ora 2 sări în aer o magazie de
2
locuri. Flota fu divisată în 3 grupuri sub comanda ad- Al tău pulbere a inamicului, jumătate oră mai târejiu o a doua
miralilor Persano, Vaeca şi Albini, avend fie-care trupe C ario. şi eu acesta restul fortului şi pavilionul. Pe la 3, tunu­
de debarcare. Problema cea mai mare şi mai importantă „19 Iulie 1866. — Pote că înainte de a-ţl veni în rile dela St. Giorgio erau demontate şi aduse la tăcere.
ne căcju nouă. Noi atacarăm portul St. Giorgio, care era mână acâstă epistolă, telegraful vă va vesti victoria flo­ (Va urma).
apărat de patru forturi. Pe la 3 ore sări în aer o ma­ tei şi luarea Lissei.
gazie de pulbere şi la ora 4 am distrus fortul 3. Noi „Acestă insulă se chiamă Oibraltarul mărei Adria-