Page 38 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 197-1898

Este numai un capriciu de drept public, Ameninţările oposiţiei maghiare. „terminologia vechiă împărătâscă" — cum dinţa de-a deştepta ură în contra altor po-
după care Ungaria ar fi constrînsă pentru Ziceau şoviniştii dela acâstă fâie — „po- pore şi mai ales în contra Românilor.
u
caşul acesta la separarea teritoriului vamal. — Obstrucţiune. — porele mele , ş’apoi după conceptul strimt Abia acum s’au luat dre-carl măsuri
Cu alte cuvinte, foia oficiosă revin- Cestiunea pactului economic dintre al celor ce stăpânesc aZl în Transilvania şi pentru a curma aceste abusurî, impunân-
decâ pentru Banffy t6tă libertatea de ac­ Aurtria şi Ungaria a ajuns la un punct de Ungaria, aici n’ar esista popore, ci numai du-se, din partea ministeriului român de
ţiune, ca, după cum înţelege el interesele mare gravitate şi în parlamentul ungar. Mâne un popor şi o naţiune. culte, direcţiunilor şcolelor maghiare, ca în
Ungariei, să lucreze dimpreună cu soţii se va relua firul desbaterilor în dietă şi Nemulţămirea celor dela „Budapesti locul cărţilor oprite să compună:
u
săi dela guvern după buna sa chibzuinţă. ceea-ce se prevestesce din partea oposiţiei Hirlap au împărtăşit’o şi amabilii dela 1) Cărţi de cetire, în cari bucăţile de
Tocmai acesta însă nu convine oposiţiei maghiare, nu este nici decât îmbucurător „Magyar Hirlap şi „Peşti Naplo , cari cuprins istoric să fie alese cu preferinţă din
u
w
maghiare. Ea n’are încredere în Banffy, pentru guvern şi mamelucii săi. însă şi-au dat’o pe faţă în termini cevaşl istoria Românilor, âr în cele luate din is­
prin urmare nu potă să-i lase libertate de Am arătat erl pe scurt, de ce consi- mai politicoşî. Cei dintâiQ. în graţiositatea toria Maghiarilor să fiâ respectat- cel puţin
u
acţiune, ci vrâ să-l constrîngă a-se ţine deraţiunl sunt conduşi kossuthiştii şi ugro- lor sunt atât de buni „să nu bage de sâmă , adevărul istoric. Bucăţile de geografiă pi-
strict de lege şi de cuvântul dat. niştii faţă cu intenţiunile guvernului în că un pasagiu din Manifest amestecă şi pe torâscă să fie luate din România, fiind că
Spre aşi susţine teoria, de liberă ac­ ceea-ce privesce programul lucrărilor ca­ poporul maghiar în sărbările jubilare ale în acâstă ţâră trăiesc. Poesiile de cuprins
u
ţiune „Pester Corr. spune, că trecerea merei. Pentru aZl voim a precisa şi mai Austriacilor, de care se face amintire în patriotic să fiă astfel alese, îucât alături de
dintr’odată la independenţa economică ar lămurit atitudinea acestor două partide cuvântul monarohului, ci voind să asculte iubirea pentru naţiunea ungurâscâ să nu fie
aduce cu sine nisce sguduirî fatale şi fărte oposiţionale în lupta, ce sunt decise a-o astă-dată şi ei de „cuvântul inimei , îşi as­ şi ura faţă de alte naţiuni;
u
periculbse pentru economia Ungariei. Acâsta, purta faţă cu tabăra guvernamentală în cund supărarea. 2) Manualele de istorie, pe lângă is­
Zice, o recunosc chiar şi aderenţii terito­ cestiunea pactului. Ne vom servi spre acest „Vesti Naplo“ e mai şiret în interpre­ toria Ungurilor, făcută obiectiv şi fără şo­
u
riului vamal de sine stătător. Spune mai scop chiar de vocile autorisate ale organe­ tări. Sub terminologia „poporele mele el în­ vinism, să conţie şi istoria Românilor fă­
u
departe, că avântul, ce l’a luat Ungaria în lor celor două fracţiuni din partida inde­ ţelege numai „naţionalităţile din Austria şi cută în mod demn şi cu simpatie pentru a
privinţa economică, stând de 30 de ani pe pendentă. c’o siguranţă matematică crede a soi, că face din tinerimea ungurâscă din ţâră nu
teritoriul comun vamal cu Austria, este „Egyelărtăs , organul fracţiunei lui textul Manifestului, încât pentru Ungaria, Români, ci cetăţeni respectuoşi pentru in-
11
aşa de însemnat şi mare, încât bilanţul este Kossuth, scrie în numărul său dela 21 presupune numai o singură naţiune, care e stituţiunile şi trecutul ţărei în care trăesc;
forte simplu. Pe o parte o săritură în afun- Septemvre următârele : „Ori cu ce lovitură de cel mai perfect acord în „cultul ideilor 3) Manualele de geografie să conţină
cjime cu tote periculele ei, âr pe de altă uriaşă a lovit DumneZeu acâstă ţâră, to­ naţionale". Acest cult de idei, firesce, nu
în prima linie geografia României şi numai
parte continuitatea avântului material al tuşi nu pote fi causă, ca să fim mulţămiţl pâte fi decât cultul, care stă în flagrantă
în a doua linie pe a Ungariei, amândouă
ţării. Alegerea nu pote fi grea'pentru orl-ce cu gospodăria lui Banffy. Ar fi o ironisare contraZicere cu conceptul mai multor în mod obiectiv. Poporele nemaghiare din
om cuminte. a parlamentarismului, decă am arunca din popore. Ungaria să fiă presentate în număr, cultură
Din tote acestea se vede, că guver­ mâni stindardul desfăşurat. Ne vom lupta Seria recriminărilor însă nu e sfirşită. şi stare economică aşa, cum sunt într’a-
u
nul Banffy a luat angajamente precise şi mai departe, fără cruţare... Deja în şe­ „Budapesti Hirlap de aZl ia la refrec pe
devăr;
pentru caşul când cestiunea pactului nu dinţa de Vineri partidele din oposiţie vor Banffy pentru o altă „intervertire a drep­
4) Cărţile de cântări să nu conţină
s’ar putâ resolva pe cale regulată parla­ întră în rând complet de luptă, fiind-eă nu tului public constituţionali Anume, minis-
mentară. Oposiţia privesce cu neîncredere este eschis, ca deja în ora primă să tre- trul-preşedinte unguresc a înaintat camerei cântece şoviniste maghiare.
la aceste angajamente, şi de aceea pretinde buescă a continua lupta. Oposiţia va aş­ un proiect de lege despre eternisarea me­
dela Banffy să-şî dea cărţile pe faţă. Lupta tepta mai întâiă declaraţiunile ministrului moriei împărătesei-regine Elisabeta şi l’a Manifestul ducelui de Orleans.
va reîncepe dâr şi în Ungaria, căci şi aici preşedinte, deore-eeaZl este mai justă de pus păcatele, ca în titlul proiectului să fo-
partidele au încheiat numai un scurt ar­ cât ori şi când aşteptarea ei, ca ministrul- losâscă espresia: „Majestatea Sa cesaro-re- întorsătura, ce an luat’o lucru­
mistiţiu, der n’au desarmat. preşedinte să se pronunţe asupra pactului... gâscăi.. Ei bine, „dreptul public maghiar rile în afacerea Dreyfus este, precum
w
Fără de aoâstă declarare nici una din par­ — Zice „B. H. — nu cunosce împărătăsâ, se prevedea, esploatată de partida
tidele oposiţiei nu va lua parte la desba- de ce dâr se folosesce în titlul proiectului cu­ monarchică în contra republicei.
Yiena înaintea monarchului. terî meritorie în parlament... Afară de vântul împărătăsâ? Vrâu să furişeze în car­ Unul din pretendenţii la tronul Frâu-

proiectul de lege despre amintirea reginei tea legilor nostre o espresiune anti-consti- ciei, prinţul de Orleans, a găsit mo­
Primarii oraşului Yiena s’au presen-
Elisabeta, oposiţia va face imposibilă desbate- tuţionalăi Faptul acesta i-a indignat atât mentul chiar binevenit de-a lansa
tat la 20 Septemvre n. înaintea monarchu­
u
ftr
rea ort-cărui proiect“ . .. de mult pe domnii dela „lealul Zi frun­ un manifest cătră poporul franees,
lui, ca să dea espresiuno adâncului doliu,
1
Magyarcrszâg' , organul fracţiunei taş din Peşta, încât cer ea „organele opi- al căruia cuprins ne indică în de
de care este cuprinsă poporaţiunea metro­ rj w
ugroniste, vorbesce şi mai deschis. Etă ce niunei publice să protesteze cu cea mai ajuns, cât de mult au crescut spe­
polei austriaco din incidentul tragicului
scrie: mare energie. ranţele acelora, cari cred, că aface­
sfirşit al împărătesei. Alături de cei doi
„Punctul de vedere al oposiţiei este Ast-fel sciu gazetele ungurescl să res- rea Dreyfus, ce a ţinut şi ţine t6tă
primari se aflau în deputaţiune şi patru
următorul : deore-ce art. I din 1898 Zi®®i pecteze Zii®! de doliu pentru mortea ră­ Francia în cea mai mare agitaţiune,
0
notari ai consiliului comunal.
că dâcă pactul cu Austria nu se va înfiinţa, posatei Suverane. Fanatismul şovinismului pdte se servescă în mâna lor ca
Majestatea Sa monarchul a primit de-
atunci regularea de sine stătătore trebue maghiar şi a aflat aici culmea. armă puternică pentru răsturnarea
putaţiuuea cu multă afabilitate. In vorbirea
să se aştârnă dietei aşa încât din acest republicei. Şi în adevăr, în mijlocul
lui, Dr. Lueger a dat espresiune durerii şi
proiect să potă deveni lege pănâ la finea buimăcelei, de care este ac}i cuprins
tristeţii adânci, de care este cuprinsă popo­ Huşii şi naiionalităţ'Be.
anului; aşa dâră acum dietei nu-i este organismul statului franees, încep a
raţiunea, şi a sfîrşit chcend:
iertat a desbate altceva, decât proiectele se ridica erăşî şanse în favorul mo-
„In acest moment consfinţit reînoim înainte cu câte-va Z'l® s’a făcut săr-
privitore la regularea autonomă a afaceri­ narchiştiior.
graţiosului nostru împărat şi domnitor fide­ bătorâsca inaugurare a politechnicului dela
lor vamale. Astfel, după desbaterea proiec­ Manifestul amintit e de cuprin­
litatea nostră neînfrântă şi esprimarea oma­ Kiew, înfiinţat de împăratul Nicolae II. Cu
tului privitor la regina Elisabeta, oposiţia sul următor:
giului nostru şi sfirşim cuvintele nostre ocasiunea acâsta ajutorul comandantului
nu va primi altă ordine de (ţi. Acâsta va districtului militar din Kiew, general Cos- Franees! ! Urzitorii complotului odios
prin dorinţa isvorîtă din iniţnă, ca Dum­
arăta-o Vineri şi cu orl-ce ocasiune, şi va sicl, a ţinut un discurs, care este salutat în contra onârei şi siguranţei patriei,
nezeu să mângăe, scutâscă şi să ţină pe
declara franc camerei la care proiect va de cătră foile liberale din Rusia cu mare şi-au aruncat masca. InfricaţI prin ei, s’au
prea graţiosul nostru împărat pentru bi­
păşi pe terenul obstrucţiunei. De-atuncî în­ satisfacţiune. făcut şi unii miniştri complicii lor. Deşi
nele oraşului nostru, a Yienei, patriei şi
colo va întrebuinţa tote mijlocele parla­ In vorbirea sa, generalul CossicI a ei conced, că nu se îndoesc asupra vino­
Austriei .
u
mentare, ca să facă imposibil lui Banffy şi blamat cu cuvinte forte aspre agitaţia văţiei condamnatului, totuşi sub pretextul
Majestatea Sa răspunse adânc mişcat soţi a guverna contra legii şi dreptului na- ostilă în contra naţionalităţilor de altă re- mincinos, de-a linişti opiniunea publică şi
şi Zise între altele: ţiunei".
ligiune din Rusia. El şl-a încheiat vorbirea desconsiderând votul universal, fără care
„Pot numai să repet, că după grâz- „Magyarorszag Z’ mai departe, că cu cuvintele următore : nu sunt nimic, au resolvat cestiunea, care
u
ce
w
nica lovitură, ce m’a ajuns, aflu mângăere şi „partida naţională (apponyistâ) este gata
„Sperăm încă mai mult "şi suntem este o cestiune naţională. Ei desfigurâză în
şi sprijin în credinţa în Dumnecţea şi în fide­ a combate din tote puterile guvernul; ba convinşi, că sub guvernul binefăcător al avantajul lor ideia adevărului pronunţată
litatea şi iubirea popârelor mele. Sperez, că chiar şi „partida poporală“ se va alătura domnitorului nostru încă tînăr, dâr deja pe tribuna francesă, ideiă, care a făcut să
voiu avâ destulă putere şi răbdare pentru la acţiunea comună contra lui Banffy.
mare, vom ajunge la acea armoniă şi unire, vibreze inima mea : suntem domni în casa
a-mî împlini datorinţaV Se declară dâr pe faţă obstrucţiunea
ca toţi membrii diferitelor naţionalităţi din nostră!
Majestatea Sa întinse apoi mâna lui în parlament. Rusia să potă Z' „Da, sunt German, Ca să fii domn în casa ta, trebue să
ce:
Lueger şi-i mulţumi pentru frumosa vor­ Nu putem scii întrucât kossuthiştii sunt Polon, sunt Evreu, dâr tot-odată sunt poruncesc!, nu să asculţi. Numai slugile
bire, ce a ţinut’o în şedinţa consiliului co­ nngurî se vor ţinâ de aoâstă solemnă de­ un patriot sincer rusesc". devotate ale unei puteri secrete stricăciose
munal. Făcu apoi observarea, că doliul ora­ clarare. Fapt însă este, că ei sunt fârte Foile liberale rusesc!, comentând vrâu să vă impună voinţa, ce-o suportă. O
şului Viena şi condolenţa intimă l’a miş­ amărîţî contra lui Banffy, şi e posibil, ca acâstă vorbire, declară unanim, că unirea veţi suporta voi ? Constituţia nu mai esistă.
cat adânc. In fine lăuda ordinea şi liniştea, în mâhnirea lor să încerce o obstru îţiune tuturor naţionalităţilor este singura dorinţă Drepturile nostre cele mai sfinte sunt vio­
ce a domnit pe timpul serbărilor funebre, în cameră, prin ceea-ce ar-aduce pe Banffy a tuturor Ruşilor adevăraţi, cari portă sin­ late. Veţi suferi voi acâsta? Sub pretextul,
dovedind, cât de mult poporele iubesc pe cu ai săi în mare încurcătură. Pe calea cer grijă de mărirea patriei lor. de-a face să fiă declarat nevinovat bărba­
se
domnitorul lor. „Vienesii — Z' Hoonar- obstrucţiunei oposiţia ar face, ca desba- tul acela, pe care tribunalele militare l’au
chul — sunt fără păreche în privinţă acesta, terile camerei să ţină pană la anul nou, condamnat ca trădător, voesc să nimicâscă
şi în mijlocul lor mă simţesc ca în mijlocul fără însă de a-se fi ajuns la vre un resul- ŞcOlele maghiare din JRomănia armata şi să distrugă Francia. Noi nu vom
u
unei singure familii mari . tat, âr anul nou va afla dieta tot acolo şi cărţile didactice. „Monitorul Oficial
u
permite acâsta!
unde a aflat’o începutul anului trecut: al României publică o listă a cărţilor di­
Cuvintele acestea i-au supărat pe unii Semnat:
fără pact şi încurcată la culme. dactice ungurescl, a căror întrebuinţare în
dintre şoviniştii uugurl, cărora nu le place Fhilipp,
Suntem curioşi să vedem cu ce va şcdlele particulare maghiare . din România
că monarchul şi-a esprimat mulţămita pen­ duce de Orleans.
răspunde Banffy la ameninţările opo­ este autorisată din partea ministeriului ro­
tru sinceritatea cu care a condolat Viena.
siţiei . mân de culte şi instrucţiune publică. De­
ftr
Se află chiar un Zi unguresc („Magyar
u
ce
Hirlap ), care Z’ > ar face bucuros ob­ odată cu acâsta se publică însă şi o altă SOIRILE DILE1.
servări asupra cuvintelor monarchului, însă Interpretări si recriminări. listă, conţinând vre-o 17 cărţi, a căror în­
f
trebuinţare în şcdlele maghiare es e absolut — 10 i‘22) Septemvre.
nu-1 iartă „omagiul şi lealitatea cu care se
Am arătat erl isbucnirea fanatică a interZisă începând dela 1 Septemvre ,a. c. Parastas pentru Impărătesa-Regină Eli­
pârtă faţă de Majestatea Sa".
u
lui „Budapesti Hirlap din pricină, că Ma­ Acestea sunt cu deosebire cărţi (de cetire, sabeta. Comitetul parochial al bisericei sf.
nifestul Majestăţii Sale monarchului s’a pu­ istorii şi geografii, scrise în spirit şovinist Nicolae ne trimite următorea invitare iuca-
blicat şi în foia oficială din Budapeşta cu maghiar, denaturând adevărul şi cu ten- drat-ă în negru: „In numele comitetului