Page 39 - 1898-09
P. 39
Nr. 197 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
paroehial avem onorul a Vă invita la pa stăpâni furia în contra nostrâ nici în faţa este necunoscut la Cadix în provincia Berna, 21 Sept. In Neuenburg
rastasul, care să va săvârşi în biserica sf. marelui doliu, de care nu s’au genat a se Grenada. au fost deţinuţi astăcjî, la ordinul
Nicolae din Scheiii Sâmbătă în 12 (24) folosi pentru a-şl face cel mai murdar re consiliului federal elveţian, 4 anar-
Nouă planetă. S’a descoperit o nouă
44
Sept. C. la ÎO bre a. m. întru veelnica po clam cu „patriotismul şi încă pe socotâla chiştî italian! cu numele Collombeli,
planetă în sistemul solar. Acestă planetă e
menire a Majestăţii Sale, neuitatei nostre batjocuririrei altora. Germani, Moro şi Tozziui. Aceştia
departe de 23 milione chilometri de pământ
Impârătese şi Regine: Elisabeta. Braşov, 9 Regele Carol în Serbia. Din Belgrad sunt redactor! şi editor! ai tţiarului
şi are o orbită, care se deosebesce de cele
Septemvre v. 1898. — Vasile Voina, pre se anunţă, că la manevrele armatei sâr- lalte orbite planetare. anarchist „ Agitatbre “. Intru cât
44
şedinte; Dr. V. Saftu, secretar . Asemenea bescl, ce se vor ţine pe la finele lui Oc- aceşti patru anarchiştî nu vor pute
invitări, precum aflăm, s’au trimis şi căpe tomvre, va asista şi regele Carol al Româ fi traşi în judecată pe basa legei
teniilor tuturor autorităţilor din loc. niei, ca ospe al regelui Alexandru. NECROLOG. Alesandru Gonza ca federale asupra anarchiei din 1894,
Alegerea dela Herman. Astăfiî s’a fă Sărutări de mâni princiare. In Viena tată, Elisabeta, Rosalia şi Maria ca surori, ei vor fi epulsaţî pe cale adminis
cut alegerea de deputat în Herman. Au se vorbesce de două sărutări de mâni prin cu inima frântă de durere aduc la cunos- trativă şi li-se va intercjice de-a se
fost numai doi candidaţi, guvernamentalul ciare, făcute nu în semn de omagiu, ci ca cinţă, că neuitatul lor fiiu şi frate luliu mai îutorce în tbtă vieţa lor în El
Jakabffy şi candidatul săsesc Obert. După manifestare a sentimentelor interne. Se Gonza, jurist de anul al IlI-lea la univer veţia.
soirile, ce le-am primit, pănă la ora 1 d. a. elice adecă, că cu ocasiunea înmormântărei sitatea din Oluşiîi, după un morb îndelun Berna, 21 Sept. Cu încordare
Ungurul Jakabffy a întrunit din partea împărătssei-regine Elisabeta, regele Carol gat şi-a dat nobilul suflet în mânile Crea s’a aşteptat numărul, în care fierul
Saşilor aprope la 200, âr Sasul Obert nu al României întâlnindu-se cu împăratul torului Luni în 19 Septemvre n. c. în etate anarchist „Agitatore va scrie despre
44
mai vre-o 80 voturi. Maghiarii nu vota Erancise Iosif, s’au salutat în mod mult de 20 ani. atentatul dela Geneva. Astăcj! a a-
seră încă. mai cordial ca altă-dată, îmbrăţişându-se Rămăşiţele pământesc! ale scumpului părut numărul cel mai nou al lui
decedat se vor înmormânta după ritul ro
şi de trei ori. Regele Carol, se fiice, pe „Agilatore , care aduce un articul a*
a
D I Polichronie Sîrku, profesor de fi mânesc gr. cat. Marţi în 20 Septemvre, 4
lologia slavă la universitatea din Peters- neobservate s’a plecat şi, luând mâna ore p. m. în cimiteriul romano-catolic supra atentatului lui Luccheni cu tit
burg, se află de câte-va fiile în Braşov. drâptă a bătrânului nostru monarch, a din loc. l u l : „Un congo di lima(,,0 lovitură
44
D sa a primit misiunea de a face scrutări dus’o la buzele sale, sârutându-o. Obser de pilă ). Partea aceea a articulului,
scientifice în archivele şi bibliotecile din vând acesta, împăratul şi a tras repede Bistriţă, la 19 Septemvre 1898. în care se ia în apărare Luccheni,
Anglia şi Europa centrală. Din ţările apu- mâna şi apoi a îmbrăţişat de repeţite-orl Fiă-i ţărina uşoră şi memoria bine nu se pbte reproduce şi numai des
sane, d-1 Sîrku a trecut în Austro-Ungaria pe regele Carol, ai cărui ochi lăcrimau. cuvântată! pre aceea pot spune câteva cuvinte,
şi se află, precum seim, de mai multă — Altă sărutare de mână a primit con ce 4>CQ articulul în genere despre
vreme în ţâră la noi, unde a visitat mai tesa Sztaray din partea monarchului nos ULTIME SOIRI anarchism. Fbia se jăluesce, fiindcă
multe archive şi biblioteci. Aici la Braşov tru. Fiind ea primită în audienţă, a istori de când cu atentatul se calumnieză
distinsul profesor îşi va termina pentru sit plângând monarchului tote amănuntele M a g h i a r i i î n V i e n a . anarchiştii în modul cel mai josnic.
anul acesta călătoria sa scienţifică. tragediei dela Geneva. Monarchul atunci Budapesta, 21 Septemvre. In co- Der răuvoitorii calumniator! pot se
s’a plecat şi a sărutat mâna contesei, care misiunea financiară a camerei, des- insulte şi să afurisâscă cât vreau
Reuniunea femeilor române din Bran a fost însoţitorea iubitei sale soţii în ul bătendu-se budgetul pe 1899, s’a în anarchismul, căci el nu se va abate nici
şi-a tinut adunarea generală de constituire tima oră a vieţei sale. — Se înţelege, cât negru sub unghia dela drumul sâu de
cins o discuţia la punctul despre
în 21 Septemvre n. c. Despre resultatul acestea sunt faime, pe cari le vedem ven până acuma. Calumniările şi minciu
lista civilă pentru curtea regescă de
acestei adunări ni-se comunică din Bran tilate prin foile ungurescl, dâr cari nu sunt nile nu vor clăti din loc câtuşi de
4 milione 610,000 fl. Komjathy a
următorele: Ga preşedintă a fost alesă d-na nici decum dovedite. puţin p9 anarchiştî. („N. fr. Pres3e“.)
adus vorba asupra pretinselor ofense,
Petiţia Stoica; cassieră d-na Livia Moşoiu;
ce le-ar fi suferit naţiunea maghiară
secretar d-1 învăţător Nic. JRuncean; vice- Gonă în contra anarchiştilor. De când
la înmormântarea împerătesei-regine.
presidentă d-na Stana L. Puşcariu; apoi s’a întâmplat atentatul dela Geneva, o ade D I V E R S E .
Komjathy a vorbit despre inscripţiu-
alte 10 dame fruntaşe ca membre în co vărată g6nă s’a pornit pretutindenea în
nea de-asupra cosciugului, prin care s’a ig Joc de şac cu figuri vii. Principelui
mitet. S’au înscris peste 30 de membri. Ou contra anarchiştilor, cari sunt urmăriţi
totul s’a încassat peste 241 fl., — sumă pas de pas şi la cea mai mică suspiţiune norat Ungaria. S’a plâns, că în declarările electoral George III de Saxonia, i-a venit
făcute cu ocasiunea tristului cas de pute în 1682, când petrecea la băile din Karls-
destul de frumosă în comparaţiă cu împre sunt arestaţi. Astfel Duminecă a fost ares
jurările locale de pe aici. Prea stimatele tat în Sâmbăta un muncitor cu numele rile streine se cuprind aserţiuni, cari nu se bad, ideia estravagantă să înlocuâscă figurile
unesc cu posiţiunea de sine stătâtore a de şac cu figuri vii. In grădina publică din
dame, cari au luat iniţiativa la înfiinţarea Dececco, care căuta lucru. Deşi spune, că
acestei Reuniuni, merită totâ lauda şi nici nu scie ce este anarchismul, muncito Ungariei şi că ordinea, ce s’a stabilit la Johannisbriicke a tras un patruunghiii mare
înmormântare, s’a făcut fără concursul gu şi oblindu-1 l a împărţit în 64 pătraţi mici
stima. Ou deosebire şi-a arătat însufleţirea rul totuşi e ţinut în închisore pănă nu se
la sprijinirea materială şi intelectuală a va pute constata cine este el. In comuna vernului unguresc. Cere desluşiri dela mi- negrii şi albi. Apoi a luat din suita sa 32
nistrul-preşedinte. persone şi le-a îmbrăcat în forme şi colori
acestei Reuniuni Uustritatea sa d-1 cav. Berzova din comitatul Neutra a fost ares
loan de Puşcariu, jude de Ouriă în pen tat un urloier cu numele Rechberg, care a Br. Banffy răspunde, că el n’a aufiit corăspunfiătore. Pe cei îmbrăcaţi alb îi
siune, care a făcut începutul, inscriindu- rupt un stâg de doliu, ce se arborase pen şi nu pote admite, că s’ar fi insultat su dirigea el, âr pe cei negru prinţul de Lau-
se în lista membrilor cu suma de 30 fl. tru împărătesa-regină pe biserica evan- veranitatea Ungariei. N’a văfiut nici ofen- enburg. De jur împrejur a ridicat tribune
Nu ne îndoim, că în viitor vor fi pote şi gelică. Rechberg declara, că de aceea a sările pretinse. Nu negă, că sub presiunea din cari cei invitaţi priviau jocul acesta
mai mulţi, cari vor urma acest bun esem- rupt stindardul, fiind-că e anarchist şi nu jalei în primele momente s’au luat unele de şac. Mare ilaritate producea la privitori
plu în ajungerea nobilului scop, ce-1 are în vrâ să participe la doliul pentru împără- disposiţiuni, cari ar fi lăsat de dorit, dâr retregerile şi avansurile, când figurile îm
vedere Reuniunea. începutul e bun, îna tâsa-regină. Poliţia din Budapesta încă a acestea tote s’au îndreptat. Un guvern brăcate în cele mai ciudate forme apăreau
inte numai cu Dumnefieu. Să sprijinim cu prins alaltăerl patru muncitori, caii toţi se consciu trebue să păfiâscă dreptul public al ori dispăriau cu cea mai mare seriositate.
toţii acest început, ce se faoe în interesul declară pe faţă ca anarchiştl. ţărei, dâr ca să se amestece în nimicuri în înainte pionii, după ei regii şi reginele,
crescerei femeilor nostre, căci de educa momentele de aşa mare întristare nu crede, apoi caii şi tunurile. Figurile vieţuitore îşi
Şcola Şerban Vodă din Bucurescî. Du că ar fi chiămarea lui. Se pote, că în ma făceau mişcările cu cea mai perfectă sin-
ţia fetiţelor avem mai mare lipsă ca de
minecă în 18 1. e. directorul şcolei de apli
ori şi ce; numai educaţia adevărată şi no nifestaţiile de doliu ale domnitorilor străini guranţă. După 37 de trăsături cu astfel de
caţie de pe lângă şcola normală de insti s’au folosit espresiunl nu tocmai corecte, şac, victoria a câştigat’o principele electoral.
bilă a fetiţelor ne pote da mame adevă
tutori din capitală, d-1 V. Gr. Borgovanu, a dâr în asemeni momente, când cine-va te*
rate şi bune. — Br“. Prima poruncă a reginei Wilhelmina.
întrunit la şcbla din Şerban-Vodă pe părin legrafâză sub impresiunea durerosă, nu
Reclamul „patrioţilor“ dela Arad. In ţii elevilor acelei şcoli. O mulţimea de pă pote să-şi concheme pe consilieri. Tînăra regină a Holandei dă de pe acum
tre cei ce nu s’au ruşinat a profitat chiar rinţi, taţi, mame sâu representanţl de ai semne, că e conscie de importanţa ce
In cestiunea ordinei la asemenea oca- trebue să şi o dea o regină. Pe timpul săr-
şi de ocasia atentatului dela Geneva pen şcolarilor (preoţi, profesori, comercianţi şi
siunl, nu dispune nimic legea. Deci n’a bărilor de ineoronare ea mereu a fost con
tru a-şl face reclam cu „patriotismul , se muncitori) au urmat învitaţiunei directoru
44
aflat de lipsă contra-semnarea din partea turbată în somn de strigătele de bucurie
află şi Jidano-Maghiarii dela Arad. Astfel lui. Scopul întrunirei a fost lămurirea pă
guvernului unguresc. Este praxa de 30 de ale poporului pe strade, aşa încât aprope
„Arad âs Videke spune, că dascălii un rinţilor asupra disposiţiilor noului regula
44
ani, că cu ocasiunea distincţiunei persone- desperase de prerogativele, ce şi le închipuia
guri dela şcolele elementare orăşenescl de ment şcolar, disposiţii cu privire la dato lor, ce se află nemijlocit în cercul Majes-
acolo, au venit la „patriotica şi laudabila riile părinţilor şi ale şcolarilor dela împlini că trebue să i-se dea unui domnitor. Oe
44
tăţii Sale şi a casei domnitore, contra- plătesce domnia, dâcă nici se dorm nu mă
ideiă, de a împărţi între micii şcolari co rea cărora va atârna înaintarea şcolarilor în
semnarea a fost delăturată. Recunâsce, că lasă! îşi va fi gândit frumosa Wilhelmină.
carde de doliu, cari aveau la mijloo un învăţământ, în purtare bună şi în frecuen-
este ore-care defect în acâsta, dâr praxa Ei, dâr dâcă a ajuns odată să fiă domnitore
-nasture în colon naţionale ungur esd! Cu tarea regulată a şcolei. Intr’o conferinţă de 30 de ani a primit’o şi contra ei nu se
astfel de cocarde împodobiră ei pe şcolari, pedagogică poporală, în curs de o oră, di ea trebue să şi domnâscă, şi astfel a dat
pot ridica incriminări tocmai cu ocasiunea următorul ordin publicat în Oficialul Ţă
-între cari se aflau şi mulţi Români, pentru rectorul a lămurit publicul asupra tuturor
acâsta durerosă. rilor de jos: „Rog pe iubiţii mei supuşi
a-i duoe la biserică Sâmbăta trecută. S’a punctelor regulamentare, ce trebue să le
Majoritatea a luat la cunoscinţă de ca după 11 ore sâra se nu mai lărmuâscă
întâmplat însă, fiice şovinista foiă ungu- cunoscă părinţii. S’a făcut acâsta, fiind-că
clararea ministrului-preşedinte. Komjathy dinaintea palatului regesc, să nu mai strige:
rescă, că pe când şcolarii aşteptau în cur când s’a deschis şcola, la 1 Septemvre, fii-
44
îşi reservă de a mai aduce cestiunea îna „Traâscă regina! , fiind-că în acest timp, şi
tea bisoricei, se presentâ între ei cateche- ind fii de lucru, părinţii n’au venit la şcolă
intea dietei. altfel destul de obositor, mi-se turbură
tul român gr. or. Traian Yaţian, care i ar cu copiii lor. Şi cu acestă ocasie s'a putut
odihna nopţii — Wilhelmina*. Şi de atunci
fi provocat pe băieţi să ia de pe pept co vedea, că părinţii se interesâză de şcolă şi
cardele unguresc!, căci ei sunt Români. de profesori, dâcă aceştia îşi împlinesc da Ăgram, 21 Septemvre. Deputatul în capitala Olandei omenii umblă numai
Băieţii au şi luat numai decât cocardele. toria. E un bun precedent demn de imi Dr. Mazzura a adresat preşedintelui în degete, âr decă se întâmplă ca cineva
In faptul acesta „patriotica f6ie dela Arad tat şi pentru care felicităm pe meritosul dietei provinciale o scrisore deschisă, să facă sgomot, i-se şoptesce: „Pst!...
44
u
vede o „ofensare a naţiunei maghiare şi profesor d-1 Borgovan. în care ridică plângerea, că membrii Regina dârme !
44
44
.a „memoriei sfinte a reginei , ba „Magy. dietei n’au fost încunosciinţaţî despre
Timbre nou8 pentru scrisori se vor
44
Hirl. , comentând şi el faptul, se miră, că mortea împărătesei; nimeni nu i-a
pune în circulaţiune în scurt timp. Valo-
44
în „patrioticul Arad nu s’au aflat omeni, invitat la înmormântare în Viena,
rea nouălor timbre va fi semnată în corone. nimeni nu i-a provocat se ia parte Dr. Sterie U. Ciurcu.
44
cari să-i înveţe minte pe „Valahi . Cu alte
-cuvinte, foia ungurâscă ar fi dorit, ca toc Furtuni în Spania. Din Madrid se la serviciul funebru, aşa că nici în IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
mai în acea cîi, pote pentru înălţarea ser- anunţă, că furtunile au omorît şese per- Viena, nici în Agram Croaţia şi Oonsultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
bărei de doliu, „patrioţii dela Arad să fi s6ne la Sevila, au rănit mai mulţi omeni, Slavonia n’au fost representate, ca specialişti dela facultatea de medicină
44
spart capetele Românilor. E o adevărată au făcut stricăciuni la numărbse edificii şi regat autonom prin representanţa din Viena.
poftă de 6me.nl sălbatici, cari nu-şl sciu au dărimat 85 case. Numărul victimelor naţională. IAAAAAAAAAAAAAAAI
