Page 41 - 1898-09
P. 41
XtEDACŢIUÎORA, „gazeta* i în floare ^
ese
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞQV, piaţa mare ÎTr. 30. Pe un an 12 fl., pe şise luni
Scrisori nefrancate nn 6 fi., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nn se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franci, pe şăso
INSERATE so primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
8IHISTRAŢIUNE în Braşov şi la
nrmătrirele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: M. Dukes Nachf. Se prenumeră la tote ofi
Bax. Augenfold tEmerloh Lesner. ciale poştale din întru şi din
Kelnrlch Sohalek. Rudolf Mosso. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppolik. Abonamentul pentru Braşoy
InBudaposta: A. V. Goldbor- Adnunistraţiunea, Piaţa mare,
gor, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
via garmond po o coloiul 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu- 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
j blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunilo
seria 10 or. seu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 199. Braşov, Sâmbătă 12 (24) Septemvre.
Crisa constituţională şi de stat. Declaraţia cehieă constată îna „Reichsrath“-ul nici că va fi deschis pote însă scii, că ce se ya întâmpla în
inte de t6te, că decisiunea prea- mai mult, decât vre-o 10—14 cjile şi Austria. Dâcă s’ar întâmpla, ca dincolo să
Lunea viitbre se va deschide înaltă, ca în urma morţii împerăte- că îndată ce se vor arăta semneie nu fiă resolvate proiectele în sens favorabil,
parlamentai central austriac şi cu sei-regine se se sisteze orî-ce festivi obstrucţiunei, contele Thun va face atunci legea îl îndreptăţesce pe guvern să
cjiua acâsta se vor începe din nou tate oficială jubilară şi scirea, după o declaraţia şi va disolva „Reicbs- aştârnâ dietei proiectele privitâre la regu-
şi cu îndoită- putere luptele parla care monarcbul în adâncul seu do rath“-ul. Pentru acă.sta să fi primit larea unilaterală, âr guvernul va şi satisface
mentare în Viena şi în Peşta. liu se va dedica numai afacerilor deja împuternicirea Tiiun şi se fi acestei îndatoriri. Un lucru însă trebue
In dieta ungară oposiţia şî-a statului, au adus în primul plan pregătit deja tote pentru împărăţia clarificat. Regularea unilaterală nu trebue să
desfăşurat deja tirailorii, luând poai- crisa de faţă constituţională şi de §.iui 14, ce va urma cu necesitate se confunde cu teritoriul vamal autonom.
ţiă în contra guvernului în comisiu- stat. In faţa firescei nisuinţe, de a după disolvarea parlamentului. Aceste două [lucruri peste tot nu sunt
ni)9 dietale şi ridicând, pe lângă se uşura domnitorilor în timpuri de Br. Banffy, din parte-i, pe basa dentice. Chiar şi în casul unei regulărl
0
vechile cestiunî, alte noue, cari pri mari cercări greua lor pioblemă, na angajamentelor luate pentru caaul internaţionale guvernul va nisui, ca să se
vesc aşa numitele ofense, ce le-ar fi ţiunea cehă — 4ice declaraţia — aceeta, dă de scire de pe-acum prin susţină libera circulaţiune între Ungaria şi
suferit naţiunea maghiară cu oca- nu se dă înderet. Nimeni nu pote graiul colegului seu dela finanee, că Austria, fiă şi în alte forme.
siunea înraormentarei împerătesei- trage la îndoâlă dorinţa şi nisuinţa a pregătit tăte, ca se întîmpine o Komjâthy s’a declorat nemulţămit cu
regine în Viena. ei după pace şi linişte, şi ca se în astfel de întorsătură a lucrurilor ast răspunsul ministrului, la ceea-ce Lulcăcs a
E vorba, că tote partidele opo ceteze odată patria iubită de-a fi fel, ca Ungaria cu tăte astea să sus reflectat din nou că pănă când interesele
eiţionale din dietă se vor organisa, teatrul celor mai sălbatice lupte de ţină teritoriul vamal comun. ţării pretind, guvernul doresce a susţină co
ca în unire se . atace guvernul. naţionalitate şi de partide. Nimeni Lucrurile se desfăşură tot mai muniunea economică cu Austria. Ce privesce
Banffy îşi dă totă silinţa se împe- n’ar fi mai mulţumit, ca naţiunea interesant, numai sfîrşitul de nu ar observarea lui Komjâthy, că guvernul nu
dece o astfel de organisare şi se cebică, deca s’ar pută stabili o pace fi prea tragic. va ave o majoritate la cas când ar dori
despartă mai ales pe cei din partida durabilă între cele două naţiuni ale se susţină printr’un 'nou provisoriu starea
„naţională de cei din .stânga es- Boemiei. de faţă, ministrul Lukâcs cjise, că dâoă s’ar
41
tremă. Se crede înse, că stăruinţele Inse — continuă declaraţia — Ungaria şi pactul. întâmpla acesta, guvernul îşi va părăsi lo
lui nu vor ave nici un resultat, căci nu e permis de-a se abusa cu acest cul şi n’ar fi nici o piedecă, ca un tlt gu
in fine s’a mai auclit o voce autori-
Apponyiştii sunt hotărîţi a se răfui sentiment. Nimeni nu păte pretinde vern să ia disposiţiile necesare în privinţa
sată în Gestiunea pactului economic. In şe
pe deplin cu guvernul Banffy. Nu dela naţiunea cebică, ca se mai lase dinţa de alaltăerl a comisiunei financiare, acâsta. Să nu se pretindă insă dela gu
mai că nu vor începe lupta imediat, şi din puţinele drepturi ale sale şi vernul actual, a face altceva, decât ce este
Komjâthy Bela a declarat la desbaterea
ci cevaşî mai târcjiu, când va veni se sisteze orî-ce luptă, ce a pornit’o în interesul ţării.
c-heltuelilor comune, că el nu le pote vota
la rend grava cestiune a pactului. pentru a validita interesele ei naţio
şi a cerut lămuriri dela guvern, că prin ce
Dincolo, în cealaltă parte a mo- nale, politice şi de stat. Nici atunci şi cum a garantat drepturile „naţiunei în
44
narchiei, încai nici nu se mai scie, păte nu ar fi pace deplină în mo- In ajunul deschiderii „Reiclis-
decursul tractărilor despre pact. A mai în
care va fi oposiţia şi care nu. Ger narcbiă, decă naţiunea cehă ar fi rath“-nlni.
trebat, că ce va fi cu acest pact la cas
manii asigură prin organele lor acre aplecată la t6te. Mişcarea germană
când zădărnicindu-se, guvernul va trebui Numai trei cjile mai sunt pănă la des
ditate, că de dragul guvernărei con n’ar înceta dâcă s’ar şi suspenda or
să susţină status quo printr’un nou provi- chiderea „Reichsrath^-ului din Viena. Con
telui Thun ei nu vor părăsi obstruc- donanţele de limbă. Pănă când gu soriu, care însă nu i-se va vota. tele Thun, omul care mereu s’a hrănit cu
ţiunea şi nu vor schimba tactica lor. vernul va umbla se liniştăscă pe
Ministrul de finanţe LuJcacs respun speranţe, a făcut şi face încercări, ca cel
De-ocam iată strigătul lor de arme aceia, cari n’au causă de-a se jălui,
(jend lui Komjâthy observa, că cele în puţin în afacerea pactului se apropie par
este încă tot desfiinţarea ordonanţe şi nu va stărui cu energia, ca se
tâmplate deja dau răspuns mulţămitor la tidele din parlament — lucru, care consti-
lor de limbă. Decă înse, în caşul osercite faţă cu tdte popârele mo-
întrebarea, că ce va fi cu pactul. Punctul tue cea mai grea problemă din eâte a avut
suspendărei acestor ordonanţe, s’ar narchiei dreptul şi dreptatea, nu se de vedere al guvernului este, că lucrul cel vre-odată un ministru-preşedinte austriac.
muîcomi, ori ar continua lupta în va pută dobândi pacea. mai corăspundător stărilor actuale e sus Partidele din drâpta camerei, dâr mai ales
contra guvernului mai departe, este Aşa vorbesc deputaţii cehi. asi
ţinerea liberei circulaţiunl între Ungaria şi Cehii tineri, — după cum era de prevădut
f'brte îndoios. gurând, că atunci, când vor drept Austria. De aci mânecând, guvernul a pre — nu vor ceda nimic din pretensiunile lor.
Cehii la rendul lor anunţă ase şi dreptate, vor şi pace, der o pace gătit proiectele necesare. Chiar şi în urma Acâsta o declară şi organul Cehilor bătrâni
menea continuarea luptei făiă cea cinstită, basată pe deplina egală în evenimentelor, cari au intervenit în ulterior, „ ^ oZffiVc , care elice într’unul din numerii
44
mai mică şovăire, pe basa preten- dreptăţire. guvernul rămâne pe lângă acest principiu. săi mai noi, că deputaţii cehi n’au de gând
siunilor lor de pănă acum. Intr’o In cele din urmă toţi vor c}ice S’au luat măsuri — continuă minis se câştige bunăvoinţa dementelor obstrucţioniste
declaraţia, ce o publică conducerea şi vor asigura, că numai pacea o trul de interne — ca proiectele corăspun- în preţul jertfelor.
clubului deputaţilor cehi din „Reichs- voesc. Cu tăte acestea nici că se (jătore să se pună spre desbatere şi în Cea din urmă încercare de împăciuire
44
rath şi din dieta boemă, se accen- păte cugeta astăc|î la o pacînieă so- Austria. Dorinţa guvernului esta, ca pactul cu oposiţia germană a făcut’o contele Thun
tueză acâsta cu multă hotărîre. luţiune a crisei. Se vorbesce, că să se facă aşa cum s’a contemplat. Nu se prin intermediarea marilor proprietari cons-
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI". Der se ne întorcem înapoi la istorisirea întâm focul. Bateriile şi tunurile răspunseră numai slab. După
plărilor. o oră de bombardare, corăbiile âr încetară focul, Vacca
(17)
Căpitanul Sandri, după stricarea cablului telegrafic, pluti spre Nord-Vest, Albini j>e lângă costa de Nord
Colonelul Baron Urs David de Margina se întorse târdiu, pe la 10 ore nâptea la flotă şi ra spre Comisa. Persano scrise în notiţa sa: „Uvragele răs
porta, că încă înainte de întreruperea cablului a trecut pund slab, la ora 9 ele încetară afară de turnul Wel-
la Solferino şi Lissa.
44
o telegramă dela Tegetthoff câtră colonelul br. Urs, de lington . Eu ordon încetarea focului, fiind zădarnic, şi
Conferinţă ţinu*ă de Colonelul austro-ungar FrnnciscRiegerîn cer cuprinsul următor: „Garnisona se se ţină, ajutorul flo dispun, ca trupa să dejuneze.
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. tei e probabil . O ast-fel de telegramă n’a fost expe- Cătră ora 10 veni mult doritul „Afondatore cu
44
44
— C o n t i n u a r e . — duită. Tegetthoff doria numai să aibă date precise des alte patru corăbii, ele aveau pe bord 600 omeni trupă
pre numărul şi felul corăbiilor inamice pentru a vede, de debarcare. Cu aceştia efectivul acestei trupe se urcă
„Curagiul şi entusiasmul Austriacilor nu se pote la 2500 omeni. La ora 11 se retraseră tote corăbiile din
decă grosul flotei este seu nu la Lissa. Persano însă luâ
descrie. (Aci urmeză câte-va rânduri indescifrabile). Ei bătaia tunului. Persano lansa disposiţiunea următore
de bună scirea adusă de Sandri, der vedu întrânsa o
fură demni de admirat. De patru-oii se întorseră ei spre
amăgire, ca să-l facă se renunţe la reînoirea atacului pentru re’noirea atacului:
retragere, der âr se adunară din nou şi ripostau focul. 44 41
asupra Lissei. După acâsta se ţinu un consiliu de răs- „Obirasatele „Teribile şi „Varese vor lua posiţie
Şi când noi le lăsam numai câte o minută timp, ei se înaintea comisei, imobilisându-i garnisona.
boifi. pe bordul corăbiei admiralului, în care comandan
reîntorceau er înapoi în baterii. Divisia corăbiilor de lemn şi flotila (14 vase) sub
tul trupelor de debarcare şi alţi subcomandanţl declarară
44
„La un timp dat „Re d’Italia trebui se se apropie dubietatea lor în reuşita atacului. Totuşi Persano se de ordinul lui Albini debarebâză trupele respective între
44
de costă şi de forturi la 400 m şi d’aci se deschidă fo cise a ţinâ grosul flotei sale gata pentru a respinge, la Karober şi Comisa. Corveta chirasată „Formidabile , sus
44
cul cu tunurile Amstrong şi altele. — 107 salve fură 19 Iulie, escadra imperială, âr cu o parte din vase se ţinută de divisia chirasată Vacca şi de „Afondatore ,
trase asupra fortului. Vă asigur, că era o musică admi continue combaterea fortificaţiilor şi se reîncerce debar întrâ în portul St. Giorgio şi aduse la tăcere bateriile,
rabilă în urma căreia turnurile şi bastionele insulei că- carea la Karober. La 19 însă proceda Persano numai la caii mai erau în stare a lupta.
Flota chirasată sub conducerea personală a coman
pătară înfăţişarea ruinelor. — Focurile austriacilor erau executarea în parte a planului, ordonând lui Vacca şi
dantului de căpetenie combate uvragele exteriore ale
ochite admirabil de bine. Obusele lor făceau sărituri in Albini să continue d’ocamdată bombardarea întăririlor,
portului pentru a împedeca întreruperea debarcărei lui
fernale în partea dindărăt a corăbiei, pe care mă aflam dâr debarcarea să n’o efectueze încă. Vacca bombardă
Albini de cătră inamic".
eu. Şi cu deosebire dureros este faptul, că corabia nos- de afară uvragele din portul St. Giorgio, Albini se a-
ţVa urma).
44
tră — cu totă chirasa ei — are câţl-va morţi . propiâ de peninsula dela Karober şi deschise d’acolo
