Page 42 - 1898-09
P. 42
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 199- 1898
tituţionall. Conducătorii acestei partide au Din acest comunicat al semi-oficiosu- facă observările la cuvintele monarchului, tet, care într’o cestiune aşa de gravă ar
voit se influinţeze oposiţia germană, ca, cu lui ar resulta deci, că actul asupra căruia îşi ia acum inima în dinţi şi ’ntr’un arti- trebui să-şî împlinâscă promisiunea.
considerare la efectul păgubitor ce-1 are s’a încins o discuţie fârte regretabilă în cul plin de ură faţă cu Viena nu se sfi-
crisa pactului, să nu obstrueze proiectele pressa de dincolo, este autentic, dâr că iesce a merge pănă să dea lecţiunî monar
despre pact. n’ar proveni din sînul presidiului-ministe- chului pentru căldura cu care a primit de Isbucnîrea fanatismului de rassă.
încercarea însă n’a succes. Acesta rial cu scirea ministrului-preşedinte, ci nu putăţia metropolei austriaco, care a mers Tragica morte a împărătesei-regine
apare cel puţin din resoluţiunea partidei mai dela o persână, care nu se ţine strict să-şi esprime condolenţele la locul prea Elisabeta au folosit’o şoviniştii dela Arad
poporale germane din Stiria, în care con de gremiul presidiului-ministerial şi că deci înalt. Etă ce scrie foia şovinistă în primul drept prilej acomodat pentru a insceua
ducerea acestei partide protestâză contra ar ave numai un caracter privat de infor- său dela 22 1. c.: demonstraţii politice.
u
„apucăturei nedibace , ca Germanii să re- maţiune. După-cum reiese aprâpe neîn „Viena e fără păreche ! — a dis regele. Am arătat erl, că fanaticii dascăli
tireze şi să arunce armele, fiind-că la Ge doios din cele descoperite acum în urmă, De ce e fără păreche? Dor pentru-că cu dela şcolele elementare orăşănescî din Arad
u
neva s’a întâmplat tragedia asasinării îm acâstă „personă privată , care „nu stă în atâta obrăznicie şi nerecunoscinţâ nu s’a au împărţit printre şcolari cocarde de do
părătesei. „Dela ultima sesiune a „Reichs- strictă legătură cu presidiul ministerial, purtat nicl-odată şi nimeni, ca ei (Vienesii) liu, cari purtau la mijloc un nasture în co
14
ce
u
rath -ului — ch resoluţia — nu s’a făcut nu este alta, decât însu-şî Jeszenszhi. — Sa faţă de binefăcătorul şi salvatorul lor, îm lori naţionale ungurescî, şi împodobindu-i cu
nici o schimbare în condiţiile politice. Or pienţi satis! păratul Prancisc Iosif I.? acest fel de cocarde i-au dus la biserică
donanţele de limbă stau neschimbate; şi „Viena fără păreche! O, Majestate şi Sâmbăta trecută. Printre şcolari se aflau şi
fiă-care om cu vederi clare scie, că în ca Adresă de cendolenţă, stăpâne, ce văl al bunătăţii au pus înain mulţi copii români, cărora li s’a acâţat de
meră nu se p6te câştiga majoritate pentru tea ochilor tăi fariseii dibaci, cari tremu piept astfel de cocarde, bruscându-le sen
punerea în desbatere parlamentară a pro Precum am fost anunţat, Esce- rând şi palid! îţi condolâză; însă nu pen timentul lor şi al părinţilor lor într’un mod
iectelor pactului cu Ungaria. După ce prin lenţa Sa Archiepiscopul şi Metropo tru doliul şi condolenţa faţă de tine, ci fi neleal, care absolut nu cadrâză cu pietatea
acesta cade hotârîrea de a sista obstruc- litul Miron R o m a n u l , în numele ind-că se tem de curagiul propriu, ca să adevărată, ce dascălii unguri dela acele
ţiunea provisor, numai de dragul pactului Metropoliei române gr. or. din Tran stea înaintea ta cu acea consciinţă, acum ! şcole erau datori s’o manifesteze din acel
cu Ungaria, partida poporală germană din silvania şi Ungaria din incidentul Regele neîncoronat al Vienei a putut să-ţî incident, unde politica nu avea loc şi unde
Stiria esprimă convingerea, că lupta contra tragicei treceri din viaţă a M, S. stea înainte alb ca creta, acea căpeteniă provocarea acâsta a fost una din cele mai
guvernului, cu iote armele obstrucţiunei, trebue Imperătesei-Regine, a înaintat la cu barbă frumâsă a oraşului, a cărui şi detestabile.
continuată, pănă când esistă ordonanţele de treptele tronului o adreBă, al cărei nume şi fire este o minciună (Dr. Lueger). Foile maghiare şoviniste sciu să isto-
limbă. Astfel dâr, măi ales faţă cu proiec'ete text original este unguresc şi care în „Oh, bieţii, cum sufer cu mine !“ îşi va fi risâscă, că părintele catechet gr. or. Tra-
pactului, trebue se păşim pe terenul obstrucţiu traducere română după „Tel Rom.“ gândit Majestatea Ta, şi i-ai lăudat. Şi ei ian Vaţian, ar fi provocat pe băeţii români
nei şi, firesce, nu trebue să se trimită nici este următorul : n’au roşit, ci pote s’au scârbit de ei înşişi să ia de pe piept cocardele unguresc! şi că
membri în comisiunea parlamentară pen gândindu-şl, că în ce fel sunt fără păre acâsta ar fi fâcut’o în curtea bisericei, ba
Majestatea Vostră Ccsară şi Aposto
tru pact . che ! Şi au tăcut, cum tace pasărea în că însuşi ar fi smuls cu mâna sa o cocardă
11
lică Regâscă!
Cu alte cuvinte partidele din oposi- ârbă, âr când au eşit şi-au luat masca jos ungurâscă de pe pieptul unui băiat român.
Freagraţiose Domne!
ţia germană vor întră cu tâtă hotărîrea în de pe faţa, care în înşelăciune e şi mai Atât a trebuit, pentru-ca părintele
Cu nemărginită durere stau credin
luptă contra guvernului, şi contele Thun cinică . Vaţian să ridice contra sa furia turbatului
14
cioşii bisericei gr.-orientale române din
pâte să fiă acum pe deplin convins, că „Magyar Hirlap atacă mai departe şovinism „patriotic şi să se espună celor
41
41
Transilvania şi Ungaria faţă cu înfiorăto
este imposibil a-se desbate proiectele pac în cel mai necruţător mod Viena însinu- mai neruşinate atacuri contra persânei sale.
rul destin al sorţii fatale, care a [răpit de
tului în parlament. ându-i nelealitate, infidelitate, ba acusân- Agitaţiunile şi sumuţările, jidano-ma-
lângă Majestatea Vâstră pe Regina cea
Sub astfel de auspicii se deschide „Reichs- du o chiar de irredentism german. Apoi ghiare şi-au avut efectul lor dorit. Corpul
deopotrivă mult iubită de cătră t6te popâ-
rath -ul la 26 1. c. spune, că monarchul n’a fost nici odată dăscălicesc dela numita şcâlă a adresat
u
rele monarebiei, care pănă atunci, pănă
din fire om, care să se mestece prin po
când a fost între noi, totdâuna şi pretutin- por, din care causă nici n’a putut observa scaunului şcolar o „petiţie" în care dice,
In afacerea actelor cetite în ca denea a căutat a împărţi binecuvântare şi că preotul Vaţian „a comis un atentat,
în ce chip a condolat „cel mai iubit oraş u
mera română privitor la şcolele clin a alina durerile amare ale omenilor. care e identic aprâpe cu laesa majestate ,
41
al său . Aici foia ungurâscă se întrece pe
JBraşov. Cunoscuta scrisâre a protopopu Pentru aceea, sguduit în sufletul meu căci prin faptul, că a făcut să se depăr
lui Voina din loc—în care se arată, că din de nespusa pierdere, pe care destinul a sine însăşi, când afirmă, că Vienesii nu teze cocardele de pe pieptul elevilor ro
s’au vâietat, decât pentru-că le mergea
cele două acte privitâre la pretinsa sub trimis’o asupra patriei şi asupra bisericii mâni „a vătămat sfântul omagiu al ferici
rău la tarabă pe timpul doliului, că au
venţionare a şcâlelor române din Braşov, nâstre, sunt interpretul simţămintelor una tei nostre regine şi a infamat educaţia nâs
guiţat după conduct ca nisce rimătorl şi 14 11
pe cari acte d-1 Tache lonescu le a fost nime ale colegilor mei episcop! dela Arad din strada pe unde avea să trâcă conduc tră naţională . In „consecenţă dascălii
cetit în luna lui Maiă a. c. în Camera ro şi Caransebeş, ale consistârelor eparchiale, tul, au făcut cârciumă. Pressa lor a vorbit unguri cer dela scaunul şcolar din Arad
mână, al doilea, a căruia antenticitate unii ale clerului şi ale credincioşilor noştri, când „să pedepsâscă cu energie atentatul comis
'despre mârtea împărătesei numai ca ma- 11
au fost' tras’o la îndoâlă, derivă din greniul cu credinţa nestrămutată de supuşi, cu ali şi vătămător .
teriă de riportaj, âr dâcă n’a făcut şi mai
presidiului ministerial unguresc —a fost pu pire şi iubire, depun la Tronul preaînalt Petiţia acâsta o va aşterne în pro
mult, este a-se mulţămi poliţiei. Tinerimea
blicată şi mult comentată în foile din Bu- al Majestăţii Vâstre tributul celei mai pro xima şedinţă a scaunului şcolar inspectorul
îndată după înmormântare şi după orgii
curescî. împrejurarea acesta a îndemnat pe funde dureri şi celei mai sincere condo- unguresc de şcâle Miltig.
sălbatice a sfâşiat stindardele funebre de
u
semi-oficiosul „Orszâgos Ertesito din Pesta lenţe, înălţând rugăciuni f'erbinţl cătră Dâr nu-i destul atât. S’a aflat un alt
pe la case etc.
11
să se ocupe de amintita afacere, şi pe basa Domnul atotputernic al ceriurilor, ca în „patriot aradan, directorul dela casa or-
Tâte acestea le spune „Magyar Hir
uuei informaţiunl, ce pretinde a-o fi luat din nesfîrşita sa îndurare să dee Majestăţii fanalâ Francisc Baldss, care l’a acusat la
lap la adresa Majestăţii Sale şi a Viene-
41
bun isvor, spune, că cu scirea ministrului- Vostre mângăere şi putere, să iee pururea poliţie pe părintele Vaţian pentru „agita
silor, pentru-ca pe cel dintâih să-l „lumi
u
preşedinte, din presidiul ministerial r. u. sub scutul său dumnecleesc pe Majestatea ţiune de naţionalitate şi — după cum spune
14
neze dăscălindu-1 indirect, âr pe cei din
11
n’a fost adresată o ast-fel de scrisâre ofi Vostră şi pe preaînalta Casă domnitâre, şi fanaticul „Magyar Hirlap — contra d-lui
urmă să-i defăimeze în mod ne mai pome
cială seu confidenţială cătră Metropolitul s’o susţină în putere neînfrântă. Vaţianu s’a şi pornit deja cercetare.
nit de obraznic.
Miron Romanul. Astfel sciu să condoleze vestiţii „pa
Care am rămas cu cea mai profundă
11
w
„Orsz. Ert. după acesta publică ur- devotaţiune omagială Nu e trâba nâstră de a combate şi triot! dela Arad, descărcându-şl fanatica
mătârele rânduri, ce portă caracterul unui a reduce la adevărata lor valâre aserţiu lor ură de rassă contra unui om nevino
Sibiiu, 16 Septemvre 1898.
comunicat: nile cinice ale cjiarului şovinist maghiar, vat, care a credut să-şî facă datoria împie-
In numele episcopatului bisericei greco-
„Scrisârea, despre care e vorba, a re- căci în privinţa acâsta nu-i vor rămânâ da când o demonstraţia politică maghiară cu
orientale române :
dactat’o pentru informarea personală a lui tori cei insultaţi. Am voit numai să ară înşişi fiii săi sufletesc!.
Al Maiestăţii Vostre tăm până unde pote merge patima ârbă a
Miron Romanul o persână, care nu se ţine Etâ în ce chip înţeleg Ungurii cuvin
strict de gremiul presidiului ministerial, şi fidel supus jidano-maghiarilor din Peşta, când se simt tele monarchului despre iubirea şi concor
acesta din propria ei iniţiativă, ca scrisâre Miron IIomanul m, p. atinşi de cuvinte, ca cele ce le-a esprimat dia, ce doresce să fiă între popârele sale.
privată, fără de nici o însărcinare oficială. monarchul la adresa Vienesilor.
Pasagiul acestei scrisori însă, pe care Tache E totuşi prea mult!
Administraţia de stat. In şedinţa
lonescu l’a referit la guvernul român ac
dela 22 1. c. a comisiunei justiţiare, după
tual, se basa, cum reese acesta şi din con In causa congresului bisericesc
ce s’a primit proiectul de budget pe anul — 11 23) Septemvre.
text, pe aserţiunea, ce a fâcut’o fostul mi sârbesc. „Zastava din Neoplanta e forte
41
1899, ministrul de interne Ferczel a decla
nistru de esterne contele Kalnoky la 1894 nemulţămită cu amânarea conferenţei mem Contra anarch’ştilor. „Corespondenţei
rat, că proiectele privitâre la reforma ad
în delegaţiunea ungară, răspuntjend la o brilor congresului bisericesc sârbesc. Pro Politicei" din Viena i-se anunţă din Roma,
ministraţiei le va aşterne consiliului de mi
interpelare a lui Berzeviczy. Aserţiunea e vocarea la evenimentele estraordinare din că iniţiativa guvernului italian în privinţa
niştri într’un timp, încât ele vor putâ fi
următârea : Viena, cjice, se pote referi numai la doliul măsurilor internaţionale în contra anarchiş-
publicate şi trimise autorităţilor adminis
„Am sciinţă, că în budgetul pe 1894/95 casei domnitore. Dâr domnitorul a declarat, tilor, s’a făcut deja. Un schimb de vederi
sunt preliminaţi 525,000 franci. După iu- trative cel mult pănă la începutul anului că afacerile statului nu pot suferi amânare s’a produs între cabinete, manifestându-se
formaţiunile, ce le-am primit, guvernul ro viitor. pretutindeni sentimentul necesităţii uuei
şi că nu voiesce să fiă liberat de nici o
mân dă cea mai mare parte a acestei sume, controle reciproce mai severe. Câte-va ca
380,000 franci, bisericelor şi şcâlelor ro muncă.
mâne din Macedonia, dâr cu scirea guver Ungurii şi Yiena. Majoritatea congresului în 1897 a ra binete şi-au dat deja adesiunea lor la prin
nului turcesc. Restul (145,000 franci), îl îm Cuvintele ce le-a adresat Majestatea portat alegătorilor săi despre lucrările ei. cipiul propunerii Italiei.
parte, firesce, bisericelor şi şcolelor din
Transilvania, dâr, cum cu totă hotărîrea Sa mouarchul drept răspuns la vorbirea, In raportul său accentuâză, că congresul a Casa de Hasburg este înrudită cu tote
asigură guvernul român, numai acelor bi prin care prirharul Vienei Dr. Lucger a es- decis, că va aşterne coronei o representa- familiile regesc! catolice din Europa. Cu
serici şi şcâle, cari la din contră ar trebui primat în numele Vienei condolenţa oraşu ţiune, în care va înşira gravaminele auto curtea bavaresă prin mama domnitorului,
să fiă închise". lui din incidentul tristului sfîrşit al împă nomiei bisericesc! a Sârbilor. Pentru redac âr eu ramura mai tînără bavaresă prin îm-
„De-altmintrelea întrâga scrisore (în rătesei Elisabeta, i-a scos din fire pe şovi- tarea şi înaintarea acestei representaţiunî părătâsa, care a avut un sfîrşit atât de
ţelege actul din cestiune) — după cum pote niştii dela pressa maghiară. s’a ales un comitet compus din două-decl tragic. Este înrudită cu familia regâscă
judeca şi o persână numai puţin versată în „ Vienesii sunt .fără păreche în privinţa membri ai congresului. Ce va fi acum cu bavaresă şi prin archiducesa Augusta, so
acâstă afacere — nu cuprinde nimic, ce nu acesta, şi în mijlocul lor mc simt, ca în mij acest comitet? Br. Zivkovicî, vicepreşe ţia prinţului regent Leopold, prin archi
ar fi apărut mai dinainte în tipar, şi acâstă locul unei singure familii marî — a dis dintele congresului şi convocatorul confe ducesa Mari a Teresia, care e din ramura
a
împrejurare însă-şl face evident, că nu se monarchul, făcând alusiune la doliul Vienei. renţei, este preşedinte al acestui comitet. de Modena şi e soţia principelui ereditar, apoi
u
tractâză aici, decât de-o simplă scrisore de „Magyar Hirlap , cel care numai c’o Datoria lui ar fi prin urmare, dice „Zas- prin archiducesa Gisela, soţia prinţului ba-
iu formaţiune privată . cli înainte spunea, , că îi este greu să-şî tava", să conchieme cel puţin acest comi- vares Leopold. Cu familia regâscă spaniolă
11
