Page 43 - 1898-09

Nr. 199 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

este înrudită Casa de Habsburg prin re- Anarchiştii din New-York. Corespon­ afaceri de bancă. Dat în Oradea-mare din necesar, ca ea să fiă pătrunsă de spirit re­
gina-regentâ, nepota archiducelui Carol. dentul din Petersbnrg al lui „Daily Tele- şedinţa direcţiunei institutului de credit şi ligios, care nobilitâzâ sentimentele inimei
economii „Bihoreana“ societate pe acţii,
u
Inse o legătură şi mai veche esistă între graph , care de comun este bine informat, şi îndrâptă pe âmenl spre bine, spre fapte
ţinută la 17 Septemvre 1898. Iosif Vulcan,
aceste case. Cu casa de Savaya e înrudită serie foiei englese următorele : Asasinul
presidentul direcţiunei. Dr. Goriolan Pap, nobile şi spre morala creştină.
prin mama lui Victor Emanuel, prin marea împărătesei Elisabeta este membrul acelui director esecutiv. Causa cea mai principală a indiferen­
ducesă de Toscana, apoi prin mama rege­ grup de anarehiştl, care ţîntesce la ucide­
tismului în credinţă şi a ireligiosităţii însă
lui Umberto, archiducesa Adela:’da, care e rea capetelor încoronate. Aşa se pare, că Pentru amatorii de fotografie. Aparate de o văd în împrejurarea, că educaţiunea cas­
fiica archiducelui Reinor. De casa belgiană banda acâsta şl-a strămutat de vre-o doi fotografie pentrn salon şi voiaj forte renumite ;
aparate pentru fotografii la moment, nrecum şi nică creştină dispare. Chiar şi instrucţiunea
o legă regina de adl, Henriette, sora arehi- ani cartierul în Ameria, lăsând în Europa
tote articolele necesare, se pot procura dela A. şcolară cea mai diligentă rămâne nerodi-
ducelui Iosif şi bunica reginei-regente spa­ câţî-va tovarăşi. Din America dau ei ordi­
MOLL liferantul curţii c. şi r. din Viena, Tuch- tore, dâcă nu o sprijinesce educaţiunea
niole. Cu familia regescă portughesă este nele colegilor din Europa, că pe cine se lauben Nr. 9. Manufactură fotografică fondată la
casnică. Căci la ce resultat ne putem aş­
înrudită prin regina mamă, care e fiica lui omore, şi atentatul dela Geneva încă s’a ho- anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, coţinend
tepta, dâcă copilul în şcolă învaţă de-a
Victor Emanuel. De casa francesă o legă tărît tot acolo Afară de conducători, cari preţurile gratis. Depos'te în Braşov la F. Jeke-
lius, F. Kelemen, Victor Itotli Farmacişti. Teutscfi iubi pe Dumnezeu, de-a avâ frica lui, de-a
căsătoria prinţului de Orleans, care a luat trăesc în cea mai deplină siguranţă în New-
şi Tartler, D. Eremias nepoţii. nu pronunţa numele lui îndeşert, dâcă în
de soţie pe fiica archiducelui Iosif; însă York, aprope toţi ceilalţi s’au reîntors în
casa părintâscă nu aude, decât numai în­
şi alte legături mai are cu acâstă casă, Europa, pentru a-şl esecuta planurile lor
jurând? Ce succes putem spera, dâcă co­
astfel prin prinţesa d’Alenqon, care a ars fiorose. Se dice, că pe timpul visitei prin­
Afacerea Dreyfus. pilul în şcolă e admoniat să se porte cum
cu ocasia incendiului dela bazarul din Pa­ cipelui Ferdinand la Petersburg, au fost se cade şi moral, pe când acasă rămâne
ris şi care a fost sora împărătesei ucise la arestaţi aici doi Turci, cari veniseră în ca­ Afacerea acesta continuă a scote la fără supraveghere, fără disciplină şi vede
Geneva. Casa de Habsburg mai stă în re­ pitala Rusiei cu scop de a ucide pe prin­ ivelă surprinderi din ce în ce tot mai nouă.
şi aude numai glume neruşinate; dâcă în
laţii de rudire şi cu familia regâscă saxonă, cipe. Numărul detectivilor şi poliţiştilor, Alaltăerl s’a pertractat în Paris pro­ şcâlă se învaţă, că este păcat de-a vătăma
cu casa de Braganzza stabilită în Austria, cari pădesc pe Ţar şi Ţarină, a fost sporit cesul Picquart-Leblois, care trebuia să se bunul nume, onorea altora, er acasă e la
cu casa reg. de Wurttemberg, cu familia şi s’a introdus o adevărată instituţie nouă judece la tribunalul corecţional. Picquart
ordinea cjilei batjocurirea şi calumniarea
reg. de Saxa-Coburg-Gotha şi cu familiile de acest fel de funcţionari după vestea e acusat de a fi comunicat advocatului Leb-
altora; dâcă aici poruncile dumnedeescî şi
princiare Croy-Dulmon şi Turn Taxis. atentatului din Geneva. lois acte secrete din dosarul afacerii Drey­
ale bisericei se vatămă şi se batjocuresc
fus şi amândoi au fost daţi judecăţii în vir­ dilnic, pe când acolo copilul este necurmat
Din Făgăraş ni-se scie : Facem atenţi, MuUămifă publică. Adunarea generală tutea legii asupra spionagiului. Der pe 4
pe îndreptăţiţii, cari solvesc contribuţie a despărţământului Sălişte al Asociaţiunei când acusaţii cereau ei judecată liberă a admoniat de-ale păcii? '
anuală de 50 fL, să ceră prin o hârtie îna­ pentru literatura română şi cultura popo­ procesului, ministerul public a cerut amâ­ De aceea episcopul Majlath ad-
intată vice-comitelui, pănă la 27 1. c., ca rului român, ţinută în acest an în Apoldul- narea pe motivul, că s’a deschis contra lui moniâză pe credincioşii sei se cu-şî
la compunerea listei viriliştilor să li-se de jos, a binevoit a vota pentru biblioteca Picquart o instrucţie nouă de cătră auto­ negligă datorinţele lor mari părin­
compute darea duplu. — Un membru. pop. a scolei gr. or. de aici suma de 20 ritatea militară, şi tribunalul a admis amâ­ tesc! pe terenul acesta şi să-şî crâscâ
£L, care s’a şi predat direcţiunei şcolare copiiî în frica lui DumneŢeu, deorece
narea. Atunci Picquart a pronunţat urmă-
Camera de advocaţî din Sibiiu a luat pentru a fi întrebuinţată spre înmulţirea târele cuvinte ciudate: — „Pote că adî în artă şi în sciinţă şi aşa îi ins*
în lista membrilor săi pe d-1 Dr. Dumitru bibliotecii. Din acestă causă subsemnatul se vorbesc pentru ultima oră în public. Voii! truesc alţii.
Pop, cu sediul în Mediaş, unde şl-a deschis simte plăcut îndemnat, a-i aduce cuvenita
durmi pote desâră la Cherche-Hidi (închi­
cancelariă de advocat. mulţămită. — Apoldul-de-jos, la 9 Septem-
sorea militară). Ei bine! dâcă în închisore
vre 1898. Nic. Simulescu, dir. şi înv. găsesc ştrengul lui Lemercier-Picquart, seu ULTIME SOIRI
Turcii contra sionismului. Se scie, că briciul lui Henry, să sciţi, că am fost
în anii din urmă, curentul sionist a luat Averea lui Bismarck. O foie din Ber­ asasinat! Eu nu mă gândesc de loc la o Atena, 22 Septemvre. Corăbiile
proporţii considerabile printre Evrei, mai lin spune, că averea, ce a rămas după ră­ rusesc! din apele cretane se adună
ales printre cei din Orient. Sionismul nu e posatul cancelar german nu representă un sinucidere!“ la Rethymno, unde musulmanii ame­
altceva, decât tendinţa de a face din Pa­ capital mai mare, decât ceva peste două Ce a putut provoca acâstă târnă a ninţă erăşî serios pe creştin!. Con­
lestina ârăşl patria Evreilor, de a constitui milione de mărci. Petrile scumpe şi dife­ colonelului Picquart, că va fi asasinat în sulul a părăsit oraşul, p9 care Buşii
unitatea naţională evredscă pe basă teritorială. rite obiecte de argit, între cari multe de închisârea militară? îl vor ocupa mâne.
La ultimul congres sionist s’au făcut sub­ mare artă, pot să aibă o valore de 150,000 Pe când aştepta în închisorea civilă, Colonia, 22 Septemvre. Faţă cu
scripţii însemnate pentru întemeiarea unei mărci. Numai ordinele ce le-a posedat Bis­ ca să fiă judecat pentru acusaţia, că ar fi propunerea ministrului de esterne
bănci, cu scop de a cumpăra teritorii şi de marck au o valore în total de peste 100,000 comunicat advocatului Leblois acte secrete, italian Canevaro, „K. Z.“ c}i J câ
ce
înfiinţa colonii evreescl în Palestina. Ideia mărci. • ’i-s’a atentat de cătră autoritatea militară Turcii numai atuncî îşî pot asigura
acesta a întâmpinat un mare succes prin­ un alt proces, pe temeiul, că ar fi falsifi­ teritorul, dâcă electivul de trupe al
La inaugurarea bisericei Mântuitorului
tre Evrei. Mare parte dintre Evreii din cat o cartă telegrafică (petit bleu) spre a puterilor se va spori în mod consi­
în Ierusalim, care, precum seim, se va face
România sunt sioniştl şi ei au subscris su­ compromite pe Eszterhazy. Firesce, că acu­ derabil şi dâcă vor da drepturi egale
în presenţa împăratului Germaniei, a fost
me pentru amintita bancă. Acest curent saţia acesta nouă n’are nici o legătură cu creştinilor.
invitat de cătră presidiul consiliului supe­
sionist a pus pe gânduri guvernul din procesul, care trebuia să se judece alaltăerl;
rior bisericesc din Berlin şi consistorul bi­ Canea, 22 Septemvre. Admira-
ar
Oonstantinopol. Un cfi israelito-rus „ Vo- cu tote acestea tribunalul l’a amânat în
sericei evang. săsesc! din şArdeal. Consis- lul rusesc a propus, ca ÎDtregă po-
u
Uiad (Imigrarea) află, că administraţia urma cererii procurorului, care a pus în
u
toriul elice „Sieb. d. Tagbl. , încă n’a luat poraţiunea insulei se fiă desarmată.
turcâscă din Palestina a primit ordine se­ legătură ambele afaceri.
decisiune cu privire la acestă invitare.
vere dela guvernul din Oonstantinopol, să Atunci colonelul Picquart, care scia, fsladrid, 22 Septemvre. Pe cora­
vegheze, ca nici o proprietate teritorială să Tinerimea română din Lipova invită la că autoritatea militară căuta de mult să bia „City of Rome“ au sosit 332 ofi-
nu cadă în mâna Evreilor. petrecerea de dans, ce o va arangia Dumi­ pună mâna pe dânsul, ca unul care e ade­ cerî, 1352 matroz! şi 200 bolnav!.
necă în 2 Octomvre n. 1898 în şalele ote­ văratul părinte al revisuirii procesului Drey­ Debarcarea lui Cervera s’a întâmplat
Acusaţî pentru atentat cu dinamită, pia- fus, ’şi-a închipuit, că i-s’a intentat noul fără de nic! un incident. Cervera a
lului „Archiducele Iosif“. începutul la 8
rele unguresc! aduseseră scirea, că trei in­ proces în faţa autorităţii militare numai în mulţămit autorităţilor pentru primi­
ore sera. Preţul de intrare: de personă 1
divid!, cu numele Andreii! Oprea, Andreii! rea ce i-s’a lăcut şi a dat espresiune
fl., de familiă 2 fl. Venitul curat este des­ scop de răsbunare, că va fi transferat la
Venţel şi Samuil Pfaff ar fi făcut un aten­ durerii ce simte la vederea stării
tinat pentru fondul tinerimei studiose din închisorea militară şi că acolo se va căuta
tat la viaţa directorului de mine din Pe- să se scape de dânsul. Numai aşa se ex trupelor marine, pe cai! le-a depri­
Lipova. Pentru comitetul arangiator: Va-
troşenî, I. Andreits, aruncând dinamită plică cuvintele sale desperate. mat mult opinia rea lăţită despre
leriu Milovan, preşedinte. Emil Dogâe,
înaintea unei trăsuri, în care se afla el. ele, cu tâte că şi-au împlinit dato­
vice preşedinte. Toma Carabasiu, cassar. Alusiunea la sinuciderile lui Lemer­
Unul din presupuşii atentatori a fost prins ria. Generalul Toral a lost insultat
Ioan Toma, secretar. Emil Pasca, contro­ cier-Picquart şi Henry se referă la bănu­
momentan, er ceilalţi doi au fost de-ase- de mulţime în Bejar; el a trebuit
lor. Suprasolvii'I şi oferte (la adresa cassa- iala, că aceştia nu s’au sinucis, ci au fost
menea prinşi din partea gendarmilor şi se se ascundă, ca se nu fiă vătămat.
rului) se primesc cu mulţămită şi se vor ucişi, spre a nu face prea multe destăi­
arestaţi. La interogatoriu, acusaţii au măr­
chita pe cale cfiaristică. nuiri în afacerea Dreyfus. Despre Lemer-
turisit, că scopul lor n’a fost de-a atenta
cier se crede, că el ar fi fost autorul ma­
la viaţa nimănui, ci dinamita au aruncat’o Concert. Musia orăşenâscă va concerta D I V E R S E .
terial al falsurilor, er despre Henry se scie,
înaintea trăsurei lui Andreits numai prin- Duminecă în 25 Septemvre în pavilonul de
că cunoscea prea multe amănunte asupra Femeia în lună. Ne-am obicinuit să
tr’o întâmplare. Ei voiră să prindă nisce sticlă al otelului „Pomul verde“. începutul
acestei afaceri. privim adesea în faţa palidă a lunei faţa ofi­
j, ^scl cu ajutorul dinamitei, der tocmai la 8 ore sera. Intrarea 30 cr.
lită a unui moşnâg, care caută spre noi cu
voiră să arunce dinamita în apă, aprindend — Musica militară va concerta Du­ zîmbet binevoitor. Femeile yankeilor din
chiar şi fitilul, când etâ că se ivi trăsura di­ minecă în 25 1. c. în restaurantul dela Re­ 0 pastorală asupra educaţiunei. America nu vor să mai sufere acestă ocu­
rectorului. De temă, ca să nu fiă prinşi, ei dută. Intrarea 30 cr. pare de teren a bărbaţilor, din care pri­
aruncară atunci repede dinamita şi o luară Episcopul romano - catolic din
Transilvania, contele Gustav Majlaţh, cină au iscodit (filele trecute povestea, că
.la fugă. Unul din ei însă, aducendu-şi „Bihoreana“ institut de credit şi eco­ acel chip diu lună nu sâmănă cu faţa unui
aminte, că dinamita au aruncat’o tocmai nomii, societate pe acţii în Oradea-mare a îndreptat cătră credincioşii die-
îsî, va începe activitatea la 3 Octomvre n. cesei sale o serisâre pastorală asupra bărbat, ci cu profilul relief al unei tinere
în drumul, pe care venia trăsura directo­
1898 în localul său din piaţa St. Ladislau educaţiunei, in care cjice între altele : fete. După ele umbra ce apare pe cele
rului, s’a întors repede şi, cu risiculul vie-
(Szt-Lâszlo-târ) , casa D-rului Augustin două laturi ale lunei, este o cosiţă perfectă
ţei proprii, a tăiat fitilul dela dinamită, în- Kutiâk, întrarea din Strada grădinei, tKert ...„Cu părere de rău constat, că cu â la Oleo de Merode. Nasul fin şi îngust
cungiurând astfel periculul. In timpul cât uteza). Institutul : 1) Primesce bani spre numărul şcolelor nu cresce pietatea şi mo­
a făcut acâsta însă, a fost ajuns de trăsură fructificare pe lângă libele de depuneri, ralul creştinesc, ci din contră imoralitatea se deosebesce viu de faţă şi fruntea plină,
seu în cont curent, şi după banii depuşi cu esprăsii energice, întregesce acel căpşor
şi prins. Astfel presentă ei lucrul înaintea şi ireligiositatea. Causa este, că se nutresce
spre fructificare plătesce interese de 5°/ - fermecător, cu care este eternisată pe cer
0
judelui de instrucţie. cu cunoscinţe numai mintea tinerimei, pe
2) Acordă împrumuturi hipotecare. 3) Acordă graţia unei feciâre frumose. Bărbaţii din
împrumuturi simple ţărănesc! pe obligaţiuni când inima rămâne necultivată. Cultivarea America protestâză energic contra acestui
Alegerea dela Herrran. Resultat-ul de­ cu cavenţi (credite personale ţărănescl). 4) minţii şi esperienţa în sciinţă formâză însă
finitiv al alegerei suplementare de deputat Escomptâză cambii (poliţe), efecte şi pre- în sine tot-dâuna numai o educaţiune uni­ fel de escentricitate a emancipării femeilor.
dietal în cercul Hermanului, întâmplată tensiunl sigure cătră casse publice cu sca­ laterală, care e cu atât mai periculosă, cu
denţe fixe. 5) Acârdă împrumuturi pe lângă
erî, este următorul: Din 425 voturi, ce s’au cât mai uşor abate inima dela Dumnedeu
amanetare de efecte (lombard). 6) Acordă Proprietar: ©r. Awrel MiuureşIaHais.
dat cu totul, candidatul guvernamental Ja- şi o dirige spre cerinţa după cele mate­
credite cambiale şi de cont curent cu aco­
Icabffy a primit 845, er candidatul săsesc perire hipotecară, seu de altă natură. 7) In- riale. Pentru-ca instrucţiunea să servâscă Redactor responsabil: firreg5®ri8& Maior.
■Oberi 80 voturi. grijesce afaceri economice şi tot felul de spre salutea şi binele omenirei, este deci