Page 45 - 1898-09

REDACŢITOTEA, „gazeta* iese în sacare iji,
Administraţiunea şi Tipografia.
ADonamente peatrn Austro-Uugaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe eese luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Dumineca 2 fl,. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şi străinătate:
Pe un an 40 franoî, pe ş6se
I N S E R A T E se primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
următorelo Birouri de anunoluri: KT-rii de Dumineca 8 franci.
In Tiena: M. Dufces Naohf. Se prenumeră la tdto ofi-
Eax. Augenfeld & Emerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară si la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Boldber- Mmmistraţiunca. Piaţa mare,
gor, Eksteln Bernat. In Ham­ Târgul Inului Nr. 30, etagiu
il nrg.- Marolyl & Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colonă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ de ZD1a.3enLln.ece 3 7 ) 12 fl., pe 6 lui.î 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Anul LXI. Braşov, Duminecă 13 (25) Septemvre.

l)in causa s-tei sărbători diarul nu va principiu în interesul general al ca- pe comitetul săsesc din loc, că a sa­ gă, este mai înainte, de tote vocea
apărd ţiăna Marţi s6ra.
usei naţionalităţilor asuprite. Aştep­ crificat, prin sprijinirea candidatului iubitelor Mele popore, care îmi uşu-
tările acestea n’au fost, ori au fost guvernamental, interesele naţionale reză inima. Când în faţa hotărîrei
Destinarea Saşilor. numai forte puţin satisfăcute pănă şi onorea. Saşilor. dumnecjeesci, care mi-a dat o lovitu­
acuma. Şi nu voim se vorbim aicî Nonă ne pare rău de acesta, ră atât de grea şi necuprinsă, Mă
De-un timp încoce şi mai ales de aşteptările altora, ci de aşteptă­ căcî îc orî-ce desbinare, ce se face închin cu veneraţiune, trebue se aduc
de când cu faimosa lege pentru ma- rile, ce s’au pus chiar de cătră o în favorul adversarului comun, tre- mulţămita Provedinţei pentru marea
ghiariaarea numelor localităţilor, s’a parte însemnată dintre Saşî în noul bue să vedem o perdere pentru comoră, ce mi-a conservat: pentru
lăţit credinţa în ţâră, ca Saşii arde­ curent înaugurat cu ocasia aminti­ causa generală a naţionalităţilor. iubirea şi credinţa milionelor, ce în
leni vor schimba politica îor şi vor tei legi de maghiarisare, care curent, Nu în desbinarea, ci numai îu ora suferinţei Mă încunjură pe Mine
întră în oposiţiă cu guvernul Banffy, cum am c}is, era hotărît anti-guverna- cea mai strÎDsă unire a puterilor lor şi Familia mea.
dela care pentru desvoltarea liniş­ mental. naţionalităţile îşî pot afla ac}î scut în apropiere şi în depărtare, în
tită şi asigurarea naţionalităţii lor O dovadă viuă, că între Saşî şi scăpare. sus şi în jos s’a arătat în mii de
nu se pot aştepta la nici un bine. numai cu greu pâte prinde rădăcină forme doliul' şi durerea pentru feri­
Au trebuit se se convingă Saşii spiritul naţional oposiţional şi că cita în Domnul împărătesă şi Regi­
Manifestul monarcliului.
despre aeâsta, căcî altfel n’ar fi fost încă şi astăcjî spiritul oportunist este nă. într’o mişcătore armonia răsună
cu putinţă acea mişcare însînullor, preponderant la tâte acţiunile lor,
de pe tote buzele plângerea pentru
care a adus cu sine, ca deputaţii ni-o dă alegerea suplementară de Cu data de 16 Septemvre, o di îna­
perderea ireparabilă, ca un resunet
saşi din dietă se iese din partida deputat dietal în cercul Hermanului, inte de îmormentarea împărătesei-regine fidel la ceea-ce simt în sufletul Meu.
guvernului. din comitatul nostru, ce s’a făcut Elisabeta, Majestatea Sa monarehul a dat Precum Eu voiu păstra cu sfin-
Adevărat, că deputaţii au făcut j Joia trecută. din Schonbrunn. un manifest cătră tote po-
ţeniă până la morte memoria iubitei
acest pas mai mult constrînşî de Saşii, având majoritatea în acest porele monarchiei, în care mişcat de sem­
Mele soţii, tot aşa gratitudinea şi
alegătorii lor, decât de bună voiă, cerc, urma, ca de sine înţeles, ca nele de alipire şi de iubire, ce a primit din
stima poporelor Mele îi vor ridica
dăr în cele din urmă l’au făcut. după ce s’au rupt odată de partida sînul poporelor cu ocasiunea morţii tragice
ei monument durabil, pentru tote
Eşiţî odată din partida guvernului, guvernului, să alegă acum în acest a augustei sale soţii, le mulţumesce şi le
timpurile.
avea se fiă o urmare .firâscă, ca Sa­ cerc un candidat al lor naţional opo­ asigură, că prin aceste dovedi se simte în-
şii să rupă legăturile cu acestă par­ siţional. curagiat în îndeplinirea chiămării sale de Din adâncul inimii Mele mâhni­
te mulţămesc fiă-oăruia pentru acesta
tidă şi se-şî păstreze puterile şi să S’a întâmplat însă contrarul. Domnitor.
dovadă mai nouă a simpatiei devotate.
le întrebuinţeze numai în apărarea Majoritatea alegătorilor saşî din Etă acest manifest: Atunci, când vocile sărbătoresc!,
intereselor de vieţă ale poporului acest cerc au votat împreună cu ce erau să răsune în acest an, tre­
săsesc. Maghiarii pentru un candidat ma­ C ă t r ă p o p o r e l e M e l e !
bue să amuţescă, reamintirea de ne­
Aceste interese de viăţă, ca şi ghiar guvernamental.
Cea mai grea şi cea mai nemi- număratele dove4î ale alipirii şi sen­
acele ale tuturor naţionalităţilor ne­ Una din foile maghiare ale 16’să cercare m’a ajuns pe Mine şi timentului comun fidel, îmî rămâne
maghiare, nu pot afla nici un spri­ oposiţiei, vorbind de resultatul
Casa mea. ca cel mai preţios dar, ce Miri dau
jin în politica celor dela putere, aiegerei din Herman — uode a o p ă r e l e M e l e .
căcî seim, care este ţînta, ce-o ur­ reeşit secretarul de stat din minis- Consorta Mea, decorea tronului p
Meu, credinciosa Mea soţia, care în Comuniunea durerii constitue o
măresc B&nff'y şi soţi. Ea nu ne teriul de interne Jakabffy cu 345
cele mai grele cesurî ale vieţii mi-a nouă şi intimă legătură între tron şi
pote conveni nouă, Rumânilor, cari voturî în contra candidatului naţio­
fost mângâiere şi sprijin, în care am patriă. Iubirea nestrămutată a popo­
numărăm m lione de suflete între nal sas, protopresbiterul Obert, care
pierdut mai mult decât a-şî pute relor Mele, mă înteresce nu numai
n o i ; der nu păte conveni nici Saşi­ a căpătat numai 80 de voturî, —
spune—nu mai este! O întâmplare în acel sentiment mărit al datoriei,
lor, deşi ei sunt neasemănat mai face observarea ironică: „Cumetrii
îngrozitore a răpit’o dela Mine şi po­ ca să stăruesc în misiunea, ee-Mî es­
1
puţini la număr, pe câtă vreme şi saşî „prudenţi şi circumspecţi * au
porele Mele. te încredinţată, ci Mă întăreşce tot­
ei vor să-şi păstreze naţionalitatea şi suspendat dâră ârăşî convingerea
să trăăscă cu limba şi cu cultura lor principiara şi mandatul din Her­ O mână ucigaşe, unelta acelei odată şi în speranţa succesului. Im­
lor naţională în acestă ţâră. man l’au dat pe tocmâla m o r e patimi nebune, care ţîntesce la nimi­ plor pe Atotputernicul, care m’a lo­
a
Numai în acest înţeles s’a pu­ p a t r i o . cirea ordinei sociale de acjî, şî-a ri­ vit atât de greu, se-mî dea încă pu­
dicat pumnalul contra uneia dintre tere de a pute duce la sfîrşit aceea,
tut lua şi eşirea deputaţilor saşi din Este muşcătore acestă obser­
partida guvernului şi mărturisim, că vare, căcî vine dela adversarii Sa­ cele mai nobile femei, şi c’o ură 6r- spre ce sunt chiămat. îl rog se bi-
a făcut o bună impresiune asupra şilor. Dăr cine ar pută susţine, că bă şi fără scop a străpuns acea ini­ necuvinte popărele Mele şi să le lu­
mă, care ura n’a cunoscut şi care mineze, spre a afla calea iubirei şi
tuturor, carî luptă pentru principiul în ce priveece lupta principiară nu
naţionalităţii, câud au aflat de a- ar fi îndreptăţită? numai pentru bine a bătut. a înţelegerii, pe care înaintând să
înflorescă şi se devină fericite.
cest pas . Cum-că aşa este, o dovedesce în mijlocul acelei dureri nemăr­
S’a aşteptat cu drept cuveni, ca şi faptul, că Saşii au fost desbinaţî ginite, ce m’a ajuns pe Mine şi Ca­ Dat în S c h o n b r u n n , la 16
Saşii de aci încolo să susţină prin cu ocasia acestei alegeri şi că, cu sa mea, în faţa acelei fapte ne mai Septemvre 1898.
luptele lor în mod mai energic acest deosebire Saşii „verejî**, acusă chiar aucjite, care a îngrozit lumea întrâ- Franci.sc losif tu. p.

EOILETONTJL -GAZ. TRANS.“ şi tot prin învăţătură omul se face el nu se împotrivi de loc şi cu cea Băiatul nostru însă tăcea şi
plăcut nu numai âmenilor, ci chiar mai mare tragere de inimă .se duse făcea. Cel dintâiu lucru, ce făcu el,
şi lui Dumne4eu. la şcolă şi se puse cu temeiu pe în­ a fost, că şi-a procurat o carte, în
Cei doi fraţi cu oi. „ Astfel fiind, vă sfătuesc, dragii văţătură. care se spunea despre „Crescerea
mei, să mergeţi la şcolă şi cu stă­ In curând ajunse cel mai bun oilor**. Având acestă călăuză, el ur­
A fost odată într’un sat un ruinţă să vă siliţi a învăţa cele fo- şi cel mai iubit şcolar din satul său. mă întocmai după cum spunea în
om văduv, care avea doi feciori: losităre**. încetul cu încetul şi tatăl său ea, căcî îşî închipuia, cu drept cu­
unul de 16 ani şi altul de 14. Ave­ Slîrşind aceste cuvinte, în gerul începu a-se folosi de dânsul: acum vânt, că aceia, carî au compus car­
rea lui se mărginea la o mică tur­ se făcu nevăzut. scia pe ce plătesce dările, scia pe tea, trebue să fiă ămenî „păţiţi** şi
mă de oi, care era încredinţată bă­ După acestă minunată vedenie, câtă muncă t’a obligat la proprietar de! „tot păţito-î priceput* .
1
ieţilor. băieţii, cari pănă atunci fusese în­ şi cu ce plată, şi la nevoie avea Iu acea carte el află tot ce i
Intr'una din efile, pe când bă­ mărmuriţi, începură a sfătui despre cine-i face o jalbă, fără a mai um­ trebue : unde, când şi cum se păşu-
ieţii se aflau cu turma la păşunat, cele ce le spusese ângerul. Cel mai bla cu căciula în mână şi cu plată, neze, care păşune e mai bună, cum
li - se arătă înaintea lor un ânger mic se hotăresce să facă totul pen­ rugându-se la toţi. să le îngrijăscă şi să le hrănescă în
frumos cu aripi strălucitore, care în­ tru a învăţa carte, âr celalalt, pă- Cum termină băiatul şcăla sa­ timpul iernei, cum se le adape şi
cepu să le cuvinteze: rându-i-se glumă, îşî căută de oi aşa tului, se întâmplă să mără şi tatăl cu ce apă, cum să facă ca să aibă
— „Tatăl vostru, fiind bătrân, cum îl apucase vremea. seu. Râmaşi singuri, au împărţit oile lapte bun şi mult, ori miei buni,
va unui în curând şi oile lui vor fi Băiatul cel mai mic spuse şi după spusa bătrânului, er casa servi chipul cel mai bun de a face brânză
ale vostre. Decă doriţi, ca turma tatălui său despre cele întâmplate, la amândoi. şi unt, cum să dobâudescă lână mai
vostră să se măresoă din ce în ce, precum şi hotărîrea sa nestrămutată La început, tratele cel mai. mare, bună, ce să facă pentru a feri oile
er voi se fiţi fericiţi de traiul vos- de a învăţa carte. Tatăl său, la în­ care ave o sută de oi, făcea mult de băle, precum şi în ce chip să el
t u, apoi cel mai bun mijloc e în­ ceput, nu prea se învoi, fiindu-i tre­ haz pe socotela celuilalt, care avea caute în cas de bălă; în sfîrşit el
văţătura. Numai prin învăţătura omu­ buincios la oi, însă mai în urmă îi numai 50 de oi. mai află şi locul, unde se găsesc
lui ’i se deschid ochii şi vede lămu­ dădu voie se umble la şcolă, cu con- Rîdea cu atât mai mult, cu cât i rassele cele mai bune de oi. Afară
rit ce e bine şi ce e rău ; prin în­ diţiune, ca la rnărtea sa celalalt vedea, că învăţătura nu sporesce nu­ de acestea, 4dnic el afiâ din gazete,
văţătură omul devine mai priceput, băiat se aibă partea sa de oi îndoita. mărul oilor fratelui său, după cum pieţele unde se desfac cu preţ pro­
găsind mai lesne mijloce de vieţuire La acâstă hotărîre a părintelui său, îi încredinţase ângerul. dusele oilor.