Page 46 - 1898-09
P. 46
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 20C—1898
Manifestul împărătesc a fost publicat dietei pentru eternisarea memoriei tărîrea la alegerile de electori. Abia prilejul nouei mişcări ce tinde la re-
în foia oficială din Budapesta împreună cu împărătesei-regine . printr’o lege, se însă Românii s’au pus pe lucru, şi visuirea procesului Dreyfus, desco
următorul rescript prea înalt cătră minis-
vorbesce şi de împerătesă, âr nu nu âtă că în potriva lor s’au ridicat tote pere, că după culise monarchiştii
trul-preşedinte Banffy:
mai de regină. Afacerea acâsta a a- furiile duşmanilor slobocjite de gu irancesî lucrâza cu mult curagiu şi
I u b i t e B r . B a n f f y ! ajuns în discusiune şi în comisiunea vern şi de organele lui, ca să-le com cu mare zel la răsturnarea formei
In mijlocul acelui doliu nemăsurat, ce pentru justiţie a dietei, unde mai bată candidaţii. Der ce e şi mai de stat republicane.
Mi l’a causat Mie şi Casei Mele mortea fe mulţi membrii au cerut, ca cuvântul trist, guvernul din Cernăuţi şi-a aflat Seim, că prietinii căpitanului
ricitei în Domnul soţiei Mele Impărătese şi împârâtesâ să .fiă scos afară din titlul chiar în mijlocul Românilor ârnenl Dreyfus — care înainte cu patru
Regine Elisabeta, iubirea şi condolenţa po- proiectului. Ministrul Banffy însă n’a slabi de ânger, pe cari i-a pus în ani a fost osândit de tribunalul de
porelor Mele, precum şi gratitudinea faţă voit să facă destul acestei preten- câstele candidaţilor naţionali români. răsboiu ca spion, care a tradat unei
cu adormita în Domnul, s’a arătat în mod siunî, şi fiind-că erau de faţă numai Astfel la Rădăuţi a pus pe consilie puteri străine secretele organisaţiu*
mişcător şi înălţător de suflet. 9 membri din 26 câţi compun co rul Onciul, la Suceava pe Ciuntu- nei armatei francese — stăruesc de
„Urmez şoptei inimei când te încre misiunea, âr dintre cei 9 cinci inşi leac, âr contra candidatului partidei un an şi mai bine, ca să se revi-
dinţez pe D-Ta, a face cunoscută în mod erau pe lângă cererea amintită, pre naţionale române Dr. George Popo- suescă procesul lui susţiind, că a
cuvenit mulţămita mea aici alăturată şi şedintele a declarat, că comisiu vicl la Câmpulung a pornit una din fost condamnat nevinovat. Cunâscem
adresată nemijlocit iubitelor Mele popore, nea nu pâte hotărî din causa lipsei cele mai estiuse agitaţii, ca să 1 do- mişcarea, ce s'a produs în contra
din tote ţerile coronei Mele ungare.“ de membri, scăpând astfel pe Banffy bâre. Pe calea acâsta guvernul din acestei cereri pentru care s’a făcut
Dat S c b o n b r u n n , 16 Sept. 1898. din încurcătură. Din pricina acesta Cernăuţi va căuta se alâgă în dis luntre şi punte mai ales pătura
F r a n c i s c l o s i f m. p. kossuthiştii unguri ridică asupra lui trictele române Români de-ai lui, Ovreilor celor bogaţi din Francia,
Banffy învinuiri grele, numindu-1 om ocrotiţi şi sprijiniţi de el, âr nu Ro din mijlocul cărora este şi Dreyfus.
Br. Banffy m. p.
vândut camarillei din Viena. mâni candidaţi de partida naţională. Procesul Zola şi cele ce au urmat,
* Acum se telegrafâză din Cernăuţi, ridicând o protestare generală în
Revista politică. Atât dincolo în Austria, cât şi că districtul Cernăuţului este pier ţâră în contra lui Dreyfus, părea că
dut pentru Români, în Rădăuţi a a pus capăt pentru totdâuna nisuin-
dincâce în Ungaria se aştepta, că
Mare este supărarea Ungurilor, eşit candidatul guvernului, Onciul, ţelor de revisuire. Se (jicea, că vacja
marele doliu în urma morţii împe-
că cu prilejul înmormântărei împă- în Sucâva apostatul Ciuntuleac. Ro armatei nu permite a-se trage la
rătesei-regine, ce s’a făcut Sâmbăta rătesei-regine va mulcomi patimile mânii au învins la Stoiojineţ, unde îndoială dreptatea judecăţii tribuna
politice şi va face pe partide se se
trecută în Viena, ei ar fi fost nebă a fost ales candidatul naţional Mo lului de răsboiu. In timpul din ur
înţelâgă, şi în bună armonie să re-
gaţi în sâmă de cătră cercurile ofi- dest cav. de Grigorcea, la Gura Humo mă însă s’au întâmplat lucruri şi
solve cea mai arcjătâre cestiune dela
ciâse vienese. S’a scris mult săptă rului reuşind d-1 lancu Lupul şi la s’au ivit unele descoperiri, cari au
ordinea (filei: pactul economic şi vamal.
mâna acesta în gazetele unguresci, Câmpulung, unde abia c’o majoritate făcut, ca ârăşî se se pună la ordinea
Abia însă a trecut înmormân
că la slujba dumnecjeescă funebrală de cinci voturi a fost ales d-1 Dr. Ge cjilei cestiunea revisuirei, şi minis-
tarea şi âtă că dincolo în Austria
primatele şi corul episcopesc ungar orge Popovicî. „Patria“ din Cernăuţi teriul de acjî frances a şi făcut pri
Germanii şi Cehii se pregătesc de
a fost cu totul dat la o parte, că publică scirea, că archimandritul mul pas, ce pote duce la revisuire,
luptă înverşunată unii în potriva al
deputaţiunile dietei, a camerei mag Ciuntuleac a renunţat la candida compunând o comisiune, cu însărci
tora. Intr’o proclamaţiune dată de
naţilor şi cele ale comitatelor au tură pentru dietă, declarând, că nu narea de a cerceta din nou cu dea-
conducerea partidei Cehilor, aceştia
fost aşecjate la cel mai rău loc, de primesce mandatul. mănuntul actele procesului Dreyfus.
declară, că chiar de s’ar întâmpla
unde grofii şi baronii unguri şi cei Acâsta a produs o mare fierbere în
desfiinţarea ordonanţelor de limbă, *
lalţi „domnî“ din deputăţii n'au pu ţâră, ce este mult nutrită de cer
ei nu vor repăşi din lupta pentru
tut să privăscă conductul şi se-şî De când cu manifestul de pace curile antisemite şi de cercurile ar
drepturile lor. Germanii tot aseme
arate atiiele şi pintenii în care erau al Ţarului Nicolae II, pare-că tâte matei, cari văd un pericul pentru
nea. Sunt decişi pănă )a unul a nu
îmbrăcaţi. Ba, ce-i mai mult, se c|ice întâmplările vor să dovedâscă, că vacja şi cinstea armatei, decă s’ar
pune arma jos, ci a-se folosi de ea
că pe când Ungurii, cari s’au dus popârele şi domnitorii lor, deşi au revisui procesul-Ovreului Dreyfus.
contra guvernului. Germanii se pre
la Viena, treceau printr’una din stra pe buze totdâuna pacea, binele şi De acâstă împrejurare se folo-
gătesc la o energică obstrucţiune cu
dele oraşului, Nemţii le-au strigat înaintarea omenirei, totuşi prin fap sesce acum ducele Fiiip de Orleans,
ocasia desbaterilor din „Reichsrath ,
u
a
dela spate Abzug Ungarn . tele lor numai iubire de pace şi în ca să apeleze la monarchiştî să se
v
Ii mai nepăciuesce pe Unguri şi care se va deschide în 26 Septem- ţelegere nu dovedesc. Aprâpe pretu ridice în contra acelora, cari, cum
vre n. In astfel de împrejurări chiar
acel fapt, că Majestatea Sa mo- tindeni, unde ne aruncăm privirile, 4ice el, voiesc se nimicâscă armata
nici guvernul central din Viena nu
narchul vorbesce în manifestul său, vedem şi întâlnim patimile cele mai şi cu ea ţâra.
mai are speranţe de a putâ vota
ee-1 publicăm la alt loc, tot numai ârbe, cari sunt covârşite numai de Pe când astfel Francesii sunt
proiectele pactului.
despre popdrele sale, âr nu numai des patimile şi poftele de domnire. adânc turburaţi înăuntrul ţării, ei
Dincâce în Ungaria partidele
pre un singur popor, o singură na Să vedem, ce e în Francia, unde au intrat în conflict şi în afară cu
din oposiţie încă se pregătesc la
ţiune, cum ar fi dorit şoviniştii un vestea despre conferenţa de pace, Germania şi cu Englesii. Certa cu
straşnic răsboiu parlamentar contra
guri. împrejurarea acăsta i a scos din ce o voesce Ţarul, a fost primită Germania vine de acolo, că pe basa
lui Banffy în cestiunea pactului. Se
sărite pe Maghiari. De când au pus cu cele mai mari nedumeriri, ca să unor tractate vechi cu Turcia, Fran
vorbesce chiar, că şi kossuthiştii un
ei mâna pe stăpânire în Ungaria şi nu cj'cetn nemulţamirî. Aici înăun cia pretinde de a avâ ea singură
guri se vor folosi de arma obstruc-
Transilvania, şi-au dat tâte silinţele, trul ţării poporul frances e sguduit dreptul de a fi putere protectoră
ţiunei, dâcă guvernul nu le va face
ca în nici un act venit dela locurile de frigurile primejdiâse ale afacerei pentru creştinii din Orient. Germa
pe voie, adecă dâcă nu va pune în
mai înalte să nu se pomenescă de Dreyfus, care cu întorsăturile ei sur- nia la rândul ei pretinde, că pentru
ordinea de (Ţ a desbaterilor proiec
alte popdre şi naţiuni, decât despre printjătâre ne arată cât de mult este supuşii germani numai ea pâte se
tele despre pact înainte de proiec
poporul şi naţiunea maghiară. l£r acum, desbinată societatea francesă şi cât fiă protectâră şi nu pâte suferi
tul de budget pe 1899.
că tocmai în manifestul monarchu- de mare este ţesătura de intrigi, amestecul unui stat străin în acest
*
ce
lui se (ji şi se vorbesce repeţit tot care pe sub ascuns tind deoparte la drept al său. Germania n’a recu
numai de v poporele mele“, ciuda şi Alaltăerî s’au început în Buco înfrângerea regimului militar şi a noscut nici odată dreptul Franciei
năcazul i-a cuprins în măsură aşa vina alegerile pentru dieta ţăiii. influenţei clerului asupra guvernării, de a protegia şi pe supuşii ei din
de însămnată pe şoviniştii mari şi Seim, că în faţa acestor alegeri Ro de altă parte tind la răsturnarea Re- Turcia.
mici, încât stau să crepe. mânii bucovineni încă s’au organi- publicei şi la restabilirea vechiului Conflictul cu Englesii vine de
Nu mai puţin rău i a atins şi sat în districtele lor, şi-au ales în guvern monarchic. Un manifest al acolo, că după-ce Englesilor li-a suc
împrejurarea, că în proiectul ce mi- bună înţelegere candidaţii lor naţio pretendentului la tron, al ducelui ces de a supune Sudanul şi de a în
nistrul-preşedinte Banffy l’a înaintat nal! şi au păşit în luptă cu tâtă ho- Fiiip de Orleans, publicat tocmai cu frânge puterea Dervişilor, expediţiu*
In vâncjare, sciind cântarul şi oi, „bogăţie la bogăţie* ; âr celalalt Ajuns bogat, el nu uită nici pe Poesii poporale.
4
socotela, nu se temea că va fi amă frate abia putu să găsescă o tântă Dumnecjeu şi nici pe âmenî: biseri
Culese din popor.
git, ca mulţi alţi nesciutorî. de femeiă înzestrată cu lene şi pros cile, şcâlele, spitalele, săracii îşi gă-
Acum deosebirea era mare în tie: „sărăcie la sărăcie". siau în el un puternic şi înflăcărat Norule uşor de vară
tre el şi fratele său. Chiar acest din Fratele bogat lăsă casa părin- protector. Cresee mare pănâ’n sără
urmă înţelegea cu durere acest lu tescă celuilalt, âr el îşi făcu o casă Toţi îl iubiau şi îl lăudau pen Şi te’ntinde peste ţeră,
Ca să ploie şi să piără
cru şi de multe-orî venea să câră mare şi frumâsă, aşeejându-şî o gos tru bunele lui fapte.
Toţi duşmanii noştî din ţeră.
sfaturi dela densul. podărie aşa cum îi spusese învăţă Cu timpul, fratele său pierduse
Şi cum să nu câră sfaturi, când torul său în şcâlă. oile şi în schimb dobândise o casă *
Cărăruşă de pe deal
oile lui se împuţinau din ce în ce, Ajunsese se fiă cel mai cu stare de copii; sărăcia îl încleştase aşa de
şi din tot ce vindea, nu se alegea şi cel mai bun gospodar din satul său. grozav, încât, ne sciind unde să-şi Ce vii bade aşa rar?
cu nimic, căci pe lângă că dedea plece capul, alergă la fratele seu ru- — Cărăruşe de pe şeş
Acum, când avea oi multe şi Aşi veni mândră mai des,
totul în dar, apoi îl şi mai amăgia. gându-1 să-l primescă ca slugă la oi.
bune, se gândi, că mai maie folos Der când dau să viu la voi
In timp de 2 ani, fratele cel va ave, dâcă va fi singur şi negus Fratele lui, ca om deştept şi cu Mă strigă maica n’apoi.
mai mic îndoi numărul oilor, âr ce tor. De aceea deschise în oraşul inimă bună, îl îmbrăţişâ cu dragoste *
lalalt le înjumătăţi. din apropiere o prăvălie, unde vin şi îi dise: „Te voiu primi în casa
mea, însă nu ca slugă, ci ca frate“. Stăi, sore, nu lumina
Acum ar fi putut, rîde şi băietul dea tot ce-i producea turma, âr acasă, Să strici faţa la mândra,
nostru de fratele său; însă el nu nu lâna n’o mai vindea, ci o prefăcea In nâptea acelei {file. ’i-se arătă Faţa mândrii din potică
acestui suflet bun chipul Domnului,
mai că nu făcea haz, der chiar se harnica lui nevastă în cele mai fru- Şi de sore se cam strică.
care îi grăi: „Şi tu esc! unul din
uită cu durere la densul, ajutându-1 mose şi trainice stofe. *
din când în când. fiii mei iubiţi! u
In sfîrşit tote le făcea cu chib Ceriu-i mare, stele-s multe
11
(„Albina ). N. Gâdeiu.
Venindu-le vremea de însurat, zuială, încât bogăţia lui crescea vă- Şi mai mari şi mai mărunte,
cel mai mic găsi numai decât o fată dând cu ochii şi fericirea domnea în Der nici una dintre stele
vrednică şi pricepută, având şi 200 casa lui. Nu-i ca ochii mândrii mele.
