Page 47 - 1898-09

Nr. 200 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

nea francesa Marchand s’a grăbit a coscigul fu urmat de măestrul suprem de Regele Carol la Viena. SC1RILE DILEI.
ocupa localitatea Faşolda, care se curte al Majestăţii Sale, de soţia fostului Vineri, 16 Septemvre n. la orele 12 i
ţine de Egipt şi pe care Prancesii măestru de curte al împărătesei şi de două diua, Regele Carol însoţit de adjutanţii co­ — 12 (24) Septemvre.
vor s’o stăpânescă ei. Englesii au dame de curte. Parastas în memoria împărătesei-regine
lonel Priboianu şi locotenent-colonel Geor-
protestat, şi era pe aci se se nască Opt aprobi nobili, şâse gardişti, opt gescu, a plecat dela Weinburg la Yiena, Elisabeta. Astăcfl s’a ţinut în biserica S-lui
un conflict sângeros, dâcâ pe cale gardişti dorobanţi şi opt gardişti călări Nicolae din Scheiti parastasul în memoria
pentru a asista la înmormântarea împără­
diplomatică nu s’ar fi împiedecat deo­ formau laturile convoiului. După ce cos­ împărătesei-regine. Au celebrat toţi preoţii
tesei Elisabeta a Austriei, regină a Un­
camdată acesta. Cum so vor stîrşi ciugul a fost pus pe carul mortuar, preotul dela biserica S-lui Nicolae în frunte cu
gariei. Regele a fost condus pănâ la Blu-
aceste conflicte încă nu se scie. Mayer îl mai bine-cuvântâ odată, şi con­ protopopul Petric. Cântările le-a esecutat
denz de cătră principele Leopold şi prin­
ductul pleca între sunetele lugrube ale corul Reuniunei de cântări, sub conduce­
* cipele Frederich şi principesa Luisa, cu
clopotelor. rea d-lui prof. P. Dima. Altarul a fost îm­
suitele.
Intr’aceea numai a pace nu arată Convoiul era deschis prin o companie A doua di, Sâmbătă 17 August la brăcat în negru, asemenea şi mai multe
cele ce s’au petrecut flilele acestea de cavaleriă urmată de câte-va trăsuri ale orele 7 dimineţa, Majestatea Sa a sosit la icâne mari şi podişorul. înaintea altarului
pe insula Creta. Cu t6te-că puterile curţiei, de servitori ai curţii doi cu doi, Yiena. Cu tâte că Regele a declinat ori­ era aşecjată pe-o masă, încungiurată de
europene de atâta vreme s’au unit de un pluton de gardişti călări, fiă-care cu ce primire oficială, totuşi pe peronul vre-o opt sfeşnice cu făclii, o colivă mare
se pacifice acbsta insulă, totuşi n’au un oficer în frunte. Urma apoi carul mor­ gărei dânsul a fost întâmpinat de archi­ La parastas au luat parte representanţii
putut împiedeca grdznica măcelărire, tuar tras de 8 cai îmbrăcaţi în negru. ducele Otto, de generalul de divisie Mathes tuturor autorităţilor civile, şi militare din
ce s’a întâmplat în Candia şi căreia loc, în frunte cu d 1 general de brigadă
Cosciugul abia se putea vedea din mijlocul de Belabruck şi locot.-colonel Rowensky,
i-au cădut jertfă peste o miie de cununilor. din regimentul Nr. 6, al cărui şef proprie­ Fedra, d-1 fişpan de Maurer, d-1 vice-şpan
creştini indigeni şi 60 de Englesî. Dr. Jekel etc. A fost şi un număr însem­
In ordinea acâsta conductul ajunse la tar este Regele României; aceşti doi din
Mohamedanii ne mai putend suferi nat de oficer! şi ostaşi. La mijloc erau
biserica Capucinilor, unde sosise şi Majes- urmă formând serviciu de onâre pe lângă
şicanele admiralilor marilor puteri, postaţi elevii şcâlelor române cu stâgul
tatea Sa monarchul cu suita. Ajuns dina­ Majestatea Sa. Se aflau asemenea presenţl
s’au resvretit. Aşa de daparte au şcâlei îmbrăcat în doliu. La stânga, sub
intea bisericei, cosciugul a fost ridicat de d-1 Emil Ghika, ministrul ţărei la Yiena,
ajuns lucrurile, după atâta timp de amvon, steteau memembrele Reuniunilor
servitorii curţii şi primit de dignitarii bi­ şi d-1 Mavrodi, secretarul legaţiunei.
pacificare. Astăcjî înse par a-se mai nâstre de femei din loc. Parastasul a de­
sericei. In biserică se aflau toţi dignitarii Dela gară, Regele luând loc în tră­
îmblânc|i, căci se anunţă, că Sulta­ curs, în cea mai frumâsă ordine şi s’a ter­
civili şi persânele princiare. Păreţii bise­ sură cu archiducelui Otto a mers direct la
nul s’a învoit la t6te cererile admi- minat pe la orele 10 / . Tot-odată s’au
3
ricei, altarul şi capelele laterale erau îm­ Burg, unde i-se pregătiseră apartamente; 4
ralului engles Noell. Capii resvreti- ţinut parastase şi la celelalte biserici ro­
brăcate în negru. Catafalcul era împrejmuit aci principele Montenuovo şi corniţele Hu-
torilor au fost estradaţi şi desarma- mâne din loc.
de cfece sfeşnice de argint. nyadi, marele măestru de ceremonii, pri­
rea Mohamedanilor s’a început şi se
Majestatea Sa întrâ în biserică la miră pe M. S. Regele. La orele 9 a. m. Furiă asiatică. Aflăm, că adl nâpte
continuă. Câte-va dintre puterile mari
drâpta împăratului Wihelm, merse dinaintea Regele Carol a primit visita Regelui Saxo­ pe la orele 12, au fost bombardate cu pietrii
europene au propus, ca şi Germania
altarului şi îşi ocupa locul de rugăciune. niei, er la orele 10 a mers la M. S. împă­ ferestrile casei d-lui paroch Victor Fopea din
şi Austro Ungaria, cari şi-au retras
Tot aşa şi celelalte persâne princiare. După ratul şi rege Francisc Iosif, care l’a pri­ Satulung (Săcele). Se crede cu hotărîre, că
corăbiile din apele Cretei, se se ală­
ei sosiră archiducesele. Lângă Majestatea mit în modul cel mai afectuos, mulţă- şi acâstă ispravă, ca multe aflele de felul
ture la resolvarea cestiunei insulei
Sa şedeau : împăratul Wilhelm, prinţul re­ mindu-i cu căldură pentru-că a venit să-l ei, este a-se mulţămi voinicoşilor Giangăi
Creta, înse după cum se anunţă din
gent de Bavaria, regele Saxoniei, regele vad.ă în acâstă tristă şi durerâsă circum­ dela Săcele, cari turbă de mănie, că cu
Londra, acestea două puteri au res­
României, regele Serbiei, moştenitorul de stanţă, rămânând împreună 6 jumătate de ocasiunea alegerei de deputat dietal din
pins propunerea, în schimb înse au
tron al Italiei şi marele duce rusesc Alexis. oră. In urmă, Regele a făcut visită princi- Herman, Românii şi-au văcjut de trebă şi
făgăduit, că ele nu vor sprijini pe
Sultan, decă acesta se va împotrivi Să făcu apoi serviciul divin funebru pelui-regent al Bavariei, precum şi la ar- n’au lăcomit la tocana şi piţulele ungu-
chiducesele din familia imperială şi a îna­ rescl.
modului de regulare a afacerii. prin cardinalul Gruscha, în decursul căruia
poiat visita regelui Serbiei şi la toţi prin­
corul cânta Liberat, Serviciul divin a ţinut Mortea unui distins Român bucovinean.
cipii trimişi spre a asista la înmormântare.
20 minute. După finirea lui camerarii şi ţfiarul Patria ‘ din Cernăuţi ne aduce
u
La orele 11 din cji, Regele a mers la r
înmormântarea împerătesei-regine. servitorii de curte ridicară cosciugul pe trista scire despre încetarea din viaţă, la
lângă cântarea funebră „Miserere“ şi între biserică, unde a depus o coronă şi a stat moşia sa StroeştI, din districtul Suceava, a
câte-va minute în genunchi lângă sicriul
Sâmbăta trecută la ora 4 d. a. s’a rugăciunile călugărilor Capucini a fost dus d-lui George cavaler de J opovicî, un înfocat
defunctei împărătese.
făcut în Viena înmormântarea împărătesei- în criptă. înainte mergea cardinalul primat naţionalist şi unul dintre cei mai mari fi­
regine Elisabeta. Gruscha cu asistenţă de preoţi, după el In aceeşl di, toţi înalţii demnitari ai lantropi ai Românilor bucovineni. „Boerul
Curţei, ai statului, ambasadorii şi miniş­
La înmormântare au luat parte nu- monarchul urmat de archiducele Francisc PopovicI , cum îi cliceau fraţii noştri bu­
u
trii streini, precum şi un mare număr de
moreşi principi străini între, cari: împăratul Salvator, de prinţul bavarez Leopold şi de covineni, avea vârsta de peste 70 de ani.
persone de distincţiune s’au grăbit a se
Germaniei Wilhelm, regele României Carol, prinţul Bavariei Dr Theodor, fratele împă­ Fiă-i ţărîna uşâră!
regele Serbiei Alexandru, principele Bul­ rătesei Elisabeta. Urmau apoi în ordinea înscrie în registrele Regelui Carol.
La orele 2 p. m., Majestatea Sa a Biblioteci poporale unguresc! pentru
gariei Ferdinad; apoi marele duce Alexis, prescrisă ceilalţi.
făcut visită împăratului Germaniei şi rege economi. Cetim în foile din Budapesta, că
ca representat al Ţarului Rusiei, prinţul In criptă cadavrul a fost încă odată
al Prusiei, rămânând împreună aprâpe ministrul unguresc de agricultură voesce
regent al Bavariei, regele Saxoniei prin­ binecuvântat, după ceea ce supremul măes­
cipele moştenitor al Italiei, principele Al tru de curte a predat cosciugul în grija o 6ră. să înfiinţeze din banii statului biblioteci
La orele 4 după amiadl a avut loc poporale pentru economi. Aceste biblioteci
bert al Belgiei şi toţi representanţii statelor călugărilor Capucini cu cuvintele:
ceremonia înmormântărei în biserica Capu- se vor spori din an în an şi cetitorii vor
străine.
— Acesta este acel mort scump, pe
ţinilor. Câte-va minute înainte de 6rele 4 pute să împrumute din ele cărţi fără de-a
Punct la 4 ore s’a început serviciul care îl încredinţăm grijei vâstre.
a sosit în trăsură Majestatea Sa, urmat de plăti nici o taxă. Se înţelege, bibliotecile
divin funebru după ritualul prescris Cos­
Guardinul capucin Yolf răspunse: seviciul de onâre şi de suită. fiind ungurescl, vor servi tot odată şi ca
ciugul a fost ridicat de pe catafalc de ca­
— Yom purta cu credinţă grija mor­ Ceremonia înmormântărei s’a terminat un mijloc de maghiarisare. Ne vom po­
merieri şi servitori de curte şi după ce a
tului. la orele 5, fiind de faţă toţi Suveranii şi meni acuşa împresuraţi de tote părţile cu
fost bine - cuvântat, fu scos în strada
Monarchul petrecu în criptă cam 15 principii delegaţi. De aci M. S. Regele biblioteci ungurescl. Atunci pâte şi comi­
„Sch\veiz“ pentru a fi pus pe carul mor­
min. şi după ce-şl mai luă odată rămas Carol S’a întors la Burg, unde la orele 6 tetul central al Asooiaţiunei nâstre va fi
tuar. înainte mergeau doi comisari de curte,
bun dela mort, se reîntârse în biserică. a avut loc un prând în familie, M. S. îm­ gata cu — regulamentul pentru adminis­
un servitor al bisericei curţei cu crucea,
Aici se despărţi de personele princiare şi păratul şi rege Francisc Iosif fiind repre- trarea bibliotecilor poporale.
servitorii de curte cu cădelniţele şi apă
dădu semn de plecare. Apoi pleca cu îm­ sentant prin A. S. I. archiducele Frantz
sfinţită, doi capelani de curte şi preotul Portughesii despre România, piarul
u
păratul Wilhelm II la palat. Ferdinand. (După „Monit. Ofic. ).
curţii şi al palatului cu luminări, apoi un portughez „O Seculo , cu data de 4 Sep­
u
comisar suprem de curte. După aceştia, * temvre stil nou, publică pe pagina întâia
Dracu mândr’-a mai văflut Că mă pârtă ca pe-o flâre Şi tata-i cunâsoe calul: Nouă să ne dee pace,
Epure trăgând la plug, De mă mai usc pe piciâre. Calu-i negru, şeua-i verde Că io-atuncia-i voi fi noră
Capră n°grâ potcovită, * Ţine-1, Dâmne, nu mi-1 perde, Când va cresce grâu ’n casă
Facă mare şi greşită, Că l’am mai perdut odată Şi-a ajunge spic pe masă,
Lelea cu şurţ de mătasă
Ciorcârlie cuminţie Şi l’am cătat lumea tâtă, Când va ci’esce grâu ’n tindă
Ar fi bună preotesă,
Şi-om cuminte la beţie. Şi l’am găsit la Focşani Şi a fi spicul pănă ’n grindă.
Pagubă că nu sci cosă.
Priponit de-un leuştean,
Lelea cu şurţ de barşon *
Leuştene, cin’ te-a pus?
Frundâ verde trei bujori Ar fi bună după domn, — Mariţa, caro s’o dus. Dragostea-i ca mierea dulce
După PascI în sărbători, Cenuşa-i ajunge ’n horn De-unde-o guşti nu te-ai mai duce;
Când e câmpul plin de flori, Şi ’n cuptor mâţele dorm. * Miere dulce-i dragostea,
Pusei gândul să mă ’Dsor ■ * Frunflă verde lemn năut, Dec’o guşti ai tot gusta.
Tâte-aştept, tâte mă vor, Trandafir braşovenesc Yeell bade drumul bătut, *
Numai Lena cea alesă După cine mă topesc? Nu-i bătut de boi surei
Nu mă lasă să fac casă, — După mândra dintr’alt sat Ci-i de ochişorii mei Frucjă verde de pelin,
Că-mi tot pune înainte Că-i dulce la sărutat; Câtând bade ’n calea ta Mândră, de când ne iubim
Câte nu-mi mai vin prin minte, E mai albă, ca o flâre Sâra şi dimineţa Galbenă-i fruncla ’n mălin,
Câte ’n lună câte ’n şore Inima de drag mă dâre, Să te văd ori vii, ori ba. Galbenă-i şi s a uscat
Să nu fac însurătore. Şi-i mândră ca un bujor, * Vremea-i, mândră, de lăsat;
Ne-am lăsa, nu ne ’ndurăm,
Când o văd eu stau să mor.
Yeclî, bade, drumul cela Ne-am lua, nu ne putem.
Bade, inimă de petră, P’acolo merge mă-ta,
Hendorf. Ilie Serbu.
Ce nu vii la min’-odată, Eşî, Mariţo, la portiţă Blăstămându-mă pe mine
Să mă vecii viie-s, ori mârtă Numa ’n fustă şi ’n rochiţă, De ce m’am iubit cu tine,
Şi măicuţă cum mă portă, Că uite neică urcă dâlul Der maică-ta-ar pute face
*11X1 ca ar
Efectul vindecător, C9-1 I^T^lllZ lOSGf^ ^ de m a ţ e şi disposiţiă a se îngrăşa, este incomparabil. — La cumpărare să seceră
produce recunoscuta anumit Apa a m a r ă „FRÂNZ JOSEF“ ca să nu se schimbe cu alta mai puţin folositâre.