Page 48 - 1898-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 200 — 1898.

tm lung articul despre România, cu numă- delegaţiunilor în anul trecut. Acum însă se Milan până acuma însă a sciut să îm­ în Serbia. Dâcă Alexandru va fi detronat
rose ilustraţiunl, care se văd a fi luate găsesce momentul binevenit pentru a-1 pre- buneze pe creditorii săi. Mai în urmă le-a de părintele său, Milan se va proclama pe
după natură. întâii! e o stradă din vechiul senta cu ocasiunea proximei întruniri a de­ spus să mai aştepte pănă când Rusia va sine dictator militar, şi atunci va putâ face
BucurescI, apoi o domnă în costum naţio­ legaţiunilor. garanta pentru el, datornicul lor, sâu pănă ce va vrâ cu Serbia, s’o zălogâscă şi vândă
nal, biserica Stavropoleos, un oltean cu ce în vr’un cas mai norocit va putâ plăti ca pe o moşiă a lui.
Atentat în Paris. Se anunţă din Lille
fructe şi o ţărancă, ursari jucând ursul, însu-şî totă datoria. Milan le-a făgăduit In sferele înalte militare sârbescl, de­
diarului „Figaro**, că MercurI la amiacjl,
doi vânători şi în fine un poştalion, în ve­ tot-odată, că va face toţi paşii de lipsă, votate lui Milan, se şoptesce despre o nouă
chiul şi pitorescul costum cunoscut de totă căpitanul Delabie a fost rănit pe stradă cu pentru-ca Rusia să socotâsoă de ale sale lovitură de stat, ce va urma în curând în
6 focuri de revolver, trase de un tînăr.
lumea. Articolul e semnat cu iniţiala P, şi datoriile lui şi că cu timpul le va plăti. Serbia. In acelaşi timp se răspândesce fai­
Atentatorul a fost arestat. El refusă să-şi
pare a fi scris de un om, care a visitat Pentru a-şi ajunge scopul Milan a făcut ca ma, că regele Alexandru sufere do-o bolă
România şi care o iubesce şi o stimâză dea numele şi declară, că nu cunosce pe să ajungă în capul administraţiunei sâr­ incurabilă şi că pentru aceea trebue să fiă
forte mult. Autorul face un scurt istoric căpitanul Delabie, dâr uresce armata. Se besc! prietenul şi omul lui de încredere, mântuit de grijile domnirei.
crede, că autorul acestui atentat este un
al ţărei şi o sumară descriere geografică, Vladan Georgevicl. Acesta a lucrat un an
anarchist. Acum a sosit momentul pentru regele
apoi se ocupă de instrucţie, de agricultură întreg, încercând în tote chipurile să câş­
Alexandru să arate, dâcă este în stare a
de industrie, de desvoltarea şi înfrumseţa- tige pe Rusia în favorul lui Milan. Dâr n’a
Starea agricolă în străinătate. Recol­ purta sarcina de guvernare, a pune trebile
rea Bucurescilor, de sociabilitatea şi ospi­ reuşit. Rusia nu pote să ierte, şi nici nu
tele au fost strînse, în condiţiunî favora­ în ordine şi a domni. Ore va putâ el în
talitatea perfectă a locuitorilor, de desvol­ va ierta, că în timpii de mai înainte Re­
bile, aprope în totă Europa, er resultatele cel mai scurt timp să nimicâscă planurile
tarea Românilor pe tote căile, chiar pe cea gele Milan a luat dela Ţarul Alexandru
ce s’au dobândit sunt în general destul de tatălui său şi să sa asigure pe sine şi tro­
maritimă, ceea-ce probâză, că autorul visi­ patru milione de ruble cu condiţiunea să
satisfăcătore. In Francia, deşi recolta grâu­ nul său?
tat de curând ţâra. Din întreg articolul, plin nu se mai întârcă în Serbia, fără a-se ţinâ
lui şi a altor spicose n’a fost tocmai fa­
de date fârte esacte şi pline de interes, însă de cuvânt. Una din două: ori Milan nu va is-
vorabilă, totuşi producţiunea dată ar fi în- buti, ori regele Alexandru va fi în stare
transpiră o căldurosă simpatie pentru ţâra
destulătore pentru acoperirea trebuinţelor Când ar fi vorba numai de bani, tot să-şi asigure viâţa şi tronul. Acâsta se va
românescă şi o adâncă încredere în viito­
ţărei. Din Rusia soirile sunt unanime a ar mai fi de crecjut, că Rusia ar putâ întră
rul ei, graţie inteligenţei, muncei şi bravu- vedâ peste câte-va cjd®-
anunţa, că recoltele anului acestuia întrec în tocmâlă, însă când e cestiunea de
rei seculare a poporului român.
cu mult pe cele din anul trecut. Grânele Milan, Rusia nu pote să aibă încredere de
ar fi atât de abundante, încât ţăranii sunt a tracta cu dânsul aşa după-cum el ar dori.
Dar pentru biserică. D-nul Laurenţiu Biblioteci poporale in România.
Ciorbea, i.reotul român gr. or. din Sălciua nevoiţi a recolta şi în timpul nopţii. O Milan şi Yladan nu s’au mulţumit a
de jos, protopresbiteratul Lupşei, ne scrie, altă scire importantă este, că marile căl­ căuta mijloce pentru a-se pune în relaţiunî Ministrul român de culte şi ins­
că dilele acestea s’a procurat pe sâma bi- duri diu Europa occidentală au nimicit directe cu Rusia, ci au încercat şi alte căi trucţiune publică a luat mesurî de-a
sericei române gr. or. de-acolo un Litur- aprope cu totul fânul, au împuţinat simţi­ prin cari tote s’ar fi putut ajuta într’un se înfiinţa biblioteci poporale pe
gieriu şi un Aghiasmatar cu litere latine tor seu au nimicit recolte mari de cartofi, mod moral în combinaţiile lor bănescl. lângă tbte şcolele primare din Ro­
cu preţul de 7 fi., la cari au contribuit porumb şi fasole. De asemenea sămănătu- Nu de mult societatea de navigaţiă mânia, atât dela oraşe, cât şi dela
între alţii: Laurenţiu Ciorbea paroch 50 rile de tomnă se fac forte greu din causa pe Marea Nâgră a inaugurat pe Dunăre la sate. Aceste biblioteci vor sta su’o
crucerl, Gavril Rancea învăţător 1 florin, secetei. Belgrad un vapor nou şi l’au numit, după conducerea directorului seu dirigea-
tului şcolei şi vor fi puse la dispo-
Petru Pasca vigil de păduri 50 crucerl, numele Regelui sârbesc, „Alexandru**. Ou
Predici: Mâne (Duminecă în 13 Sep- siţia publicului, putând împrumuta
Hanes Ioan, colector 50 crucerl, Pantea acest prilegiă a venit din Odessa la inau­
temve v.) va predica în Biserica Sf. Nico- cărţi pentru cetire ori ce locuitor
Ioan 50 cr., mai mulţi alţi creştini din Săl­ gurare şi preşedintele amintitei societăţi,
lae din Scheih părintele Dr. Vasilie Saftn.
ciua sume mai mici, âr d-1 Dumitru Duma Oocetov. Milan şi Vladan au întrebuinţat din comună, ori din partea oraşului
de care se ţine şcbla
(BucurescI) 3 fl. Total 7 fl. 01 cr. D-1 pa­ Prelegere asupra albinăritului. D-1 pro- tot posibilul ca să potă câştiga pe Ooce­
roch Ciorbea esprimă dâruitorilor deosebită fesor-călător Anăreas Abenă va ţine mâne, tov, un protegiat al ministrului de finance Regulamentul pentru funcţiona­
c
mulţămită şi pe acâstă cale. Duminecă, înfj 25 Septemvre st. n. înainte rusesc Witte, dela care aveau speranţă a rea acestor biblioteci poporale, ce
de amâdl la 10 6re în casa sfatului din dobândi ajutorul bănesc trebuincios. Minis­ se vor înfiinţa treptat, s’a publicat
Coferenţe înveţătorescî în România. piaţă o prelegere asupra albinăritului, la trul Witte a fost vara acâsta la cură la deja în „Monitorul Oficial**. Etă câte­
Conferenţele învăţătorilor din judeţul Dol-
care sunt- invitaţi toţi câţi se interesâză de Karlsbad. Milan a trimis pe fiiul său la va disposiţiunî din acest regulament:
jiu, în România, al cărui revisor şcolar de
acesta ramură economică. Karlsbad, pentru-ca să stăruiâscă pe lângă Bibliotecile se vor forma din cărţi
curând numit este d-1 George Gherciu, fiiul
d-1 Witte în favorul lui, însă a rămas cu procurate de stat, judeţ sâu comună; apoi
d-lui învăţător G. Cherciu din Bod lângă
„Bihoreana** institut de credit şi eco­ nimic. Ministrul rusesc a plecat dela Karls­ din donaţiunl, din cărţile, ce erau deja
Braşov, — s’au ţinut în şcola „Trişcu** din nomii, societate pe acţii în Oradea-mare
bad cu două cjile mai înainte de sosirea
Craiova şi au durat dela 15 pănă la 23 îşi, va începe activitatea la 3 Octomvre n. regelui Alexandru. proprietatea şcolei în momentul înfiinţărei
August st. v. Despre resultatul conferenţe- 1898 în localul său din piaţa St. Ladislau bibliotecei şi, în fine, din cărţi procurate
(Szt-Lâszlo-târ) , casa D rului Augustin Regele în călătoria lui a stat mai ou timpul din fonduri proprii ale bibliote­
lor „Curierul Olteniei** din Craiova scrie
Kutiâk, întrarea din Strada grădinei, (Kert mult timp în Viena. S’a vorbit mult şi s’a cei, sâu prin alte mijloce.
următorele: „Aceste conferenţe au fost aşa
utoza). Institutul : 1) Primesce bani spre combinat, ce caută la Viena şi ce la Karls­
de importante, încât lecţiunile au fost viu fructificare pe lângă libele de depuneri, Pentru-ca statul sâu judeţul să procure
bad regele sârbesc, şi despre plecarea lui
discutate, cu mult zel şi activitate din par­ seu în cont curent, şi după banii depuşi Witte s’a făcut asemenea multă vorbă. cărţi pentru bibliotecă, se cere. ca şcâla să
tea tuturor membrilor corpului didactic. spre fructificare plâtesce interese de 5°/ . aibă cel puţin un dulap închis cu o cheie,
0
2) Acordă împrumuturi hipotecare. 3) Acordă Speranţele lui Milan, că Rusia îl va
Acâsta se datorâză eruditului şi talentatu­ având şi un sertar pentru conservarea ca­
împrumuturi simple ţărănesc! pe obligaţiuni ajuta, s’au împrăştiat ca fumul. Creditorii
lui revisor şcolar G. Cherciu, care a sciut, talogului bibliotecei şi a celorlalte scripte
cu cavenţî (credite personale ţărănescl). 4) lui din Paris înţelegând acâsta, au dat nă­
ca prin maniera sa şi prin purtarea lui cea Escomptâză cambii (poliţe), efecte şi pre- relative la dânsa.
vală asupra lui Milan şi acesta a trebuit
blândă să pună pe toţi la lucru. Revisorul tensiunl sigure cătrâ casse publice cu sca­ Afară de cărţile procurate de minis­
şcolar, pe cât am putut constata, a devenit denţe fixe. 5) Acordă împrumuturi pe lângă din nou să-’şl încârde mintea, cum ar putâ ter, alte cărţi nu vor putâ fi primite în
amanetare de efecte (lombard). 6) Acordă să-i împace.
iubit ca un adevărat părinte printre copiii biblioteci, decât cu aprobarea revisorului
credite cambiale şi de cont curent cu aco­ Milan de mult sta la învoială cu-o so­
săi; el a sciut prin zelul, activitatea şi prin şcolar.
perire hipotecară, sâu de altă natură. 7) In-
purtarea sa să atragă la adevărata îndato­ grijesce afaoerl economice şi tot felul de cietate maritimă englesă, ca să-i dea căile Fiă-care carte primită în bibliotecă
rire nu numai pe cei buni, dâr chiar şi pe afaceri de bancă. Dat în Oradea-mare din ferate de stat şi pădurile sârbescl spre es- va fi însemnată cu sigilul şcâlei şi cu sub­
cel mai îndărătnic; cu alte cuvinte, actualul şedinţa direcţiunei institutului de credit şi ploatare cu condiţiunea ca, plătind dato­
economii „Bihoreana** societate pe acţii, riile lui, să-i mai rămână încă opt milione scrierea directorului, sâu dirigentului şcâlei,
revisor merită totă stima şi respectul nu
ţinută la 17 Septemvre 1898. losif Vulcan, şi va purta numărul, sub care e înregis­
numai al corpului didactic, dâr şi pe al de franci. Insă societatea englesă nu s’a
presidtntul direcţiunei. Dr. Goriolan Pap, trată în catalog. Gând însă o bibliotecă
nostru şi al publicului întreg. Am dori, ca director esecutiv. putut învoi la astă târguială, ci a cerut poporală ajunge să cuprindă mai mult de
toţi revisorii şcolari să-’l ia de model atât dela Milan, ca el să caute şi în Austria ICO opuri, directorul sâu dirigentele e da­
ca purtare, cât şi ca activitate. Noi îl fe­ financierl, cari să. împartă cu societatea tor a întocmi şi un catalog pe materii, în
licităm şi-’i clicem să mârgă înainte cu englesă risicul. In acest scop Milan a tri­
aceeaşi bunăvoinţă şi aceeaşi activitate, Stările în Serbia. mis, nu de mult, la Viena pe omul său care tote opurile din bibliotecă se trec după
căol membrii corpului didactic îşi înţeleg Vukasin PetrovicI , împuternicindu-1 să legătura logică dintre ele.
Piarul cehie „Narodni Listy** a
misiunea şi vor căuta să fiă la înălţimea promită, că se va da pentru împrumutarea Cărţile se pot împrumuta pentru ce­
primit din sierele mai înalte mili­ tire în localul şcolei, în orele fixate de
lor, precum au fost în tot-dâuna. De ase­ banilor o garanţă mult mai mare şi că va
tare serbeseî, — care, cjice, au re-
menea aducem mulţumirile nostre şi d-lui fi confirmată de regele. Acesta e firul de director sâu diriginte şi sub privigherea
mas încă credinciose regelui Alec-
ministru al cultelor şi instrucţiunei publice păr, de care atârnă judecarea lui Milan. lui. Se pot însă împrumuta şi acasă, dâr
sandru, — o corespondenţă din Bel­ numai după semnarea unui buletin de ce­
de alegerea, ce a făcut’o în persâna d-lui Dâcă negociările în Viena vor reeşi,
grad, care conţine nisee date inte­ rere. Dâcă împrumutătorul va fi minor, ce­
revisor şcolar de Dolj**. Milan va căpăta bani, la din contră îl vor
resante cu privire la ex-regele Mi-
da în judecată pentru plata datoriei lui de rerea va trebui să fiă subscrisă şi de pă­
Advocat român în Huedin. D-1 advocat lan, actualul comandant suprem al şâpte milione franci. Negociările din Viena rintele sâu patronul sâu.
Dr. Andreiu Pop face cunoscut, că şi-a des­ oştirei serbescî, la creditorii sei şi încă nu s’au sfîrşit, dâr ori şi cum, lucru­ împrumuturile se fac numai pentru
chis cancelaria advocaţială în B.-Huedin, la fiiul seu regele Alexandru.
rile pot ajunge acolo, ca Rusia să declare pe câte-o singură carte odată şi numai pe un
fiind tot-odată şi jurisconsultul institutului
Etă în ce lumină desperată i-se faţă, că în ce privesce pe Milan, ea nu termin de 15 cjâe, acest termin însă va
român de credit şi economii „Vlădeaşa**
descrie fotei cehice starea luci urilor vrâ să ia asupră-şl nici un obligo. putâ fi prelungit, dâr cu condiţia, ca după
de-acolo. în Serbia :
Nu de mult Milan a făcut să se lă- trecerea primului termin, cartea să fiă pre-
Urcarea salariilor oficerilor. Din Viena Posiţia lui Milan din di în cji de­ ţâscă vestea, că de graniţa Serbiei se a- sentată directorului spre controlare. Dâcă
se scrie, că în scurt timp va fi presentat vine mai nesuportabilă. I-a scăpat din mână propie cu scopuri inimice 20,000 de Ar- pănă în 8 cj.il® după espirarea terminului
delegaţiunilor un proiect de lege privitor cartea cu Dorocul şi acâsta are să aibă năuţi. Nimeni n’a credut în acâstă scire. cartea nu este înapoiată bibliotecei, împru­
la urcarea salariilor oficerilor austro ungari pentru el urmări fatale. Creditorii lui, mai Ou tote astea, ca şi când inimicul ar sta mutătorul va fi urmărit de director sâu di­
atât din armata comună, cât şi dela hon- cu sâmă cei din Paris, Jidovi cămătari, la frontariile ţârei, Milan a dat ordin să riginte pentru restituirea preţului ei şi a
vedl. Acest proiect de lege s’a lucrat încă şi-au dat cele mai mari silinţe să-şi reca­ se mobiliseze o parte din armată. Armata cheltuelilor de urmărire. Tot aşa se va
cu un an şi jumătate înainte de asta, dâr pete banii. Ei toţi, în număr de şâpte, în- s’a adunat la graniţă, însă fără a sci pen­ urma şi dâcă cartea se va înapoia stricată.
din consideraţiunî financiare şi mai ales ţelegându-se între olaltâ au împuternicit pe tru ce. Numai cei din apropierea lui Milan La sfîrşitul fiă-cărui an, directorul sâu
din causă, că anul trecut ministeriul co­ unul dintrânşii, ca prin mijlocirea tribuna­ sciau. Asta e o ameninţare pentru regele dirigintele va adresa revisorului şcolar un
mun de răsboiii şi aşa a cerut un credit lelor să scâtă dela Milan cele 7 milione, ce Alexandru: ori îmi vei face împrumutul raport separat asupra stărei bibliotecei,
-extra-ordinar de mare, el n’a fost presentat li-le-au împrumutat. cu orl-ce prăţ, ori nu te vei mai întorce asupra numărului de cărţi împrumutate etc.