Page 49 - 1898-09

Nv. 200 1898__________________ __ GAZETA TRANSLYANJEI P gina o.

1
Din acestea se p6te ved^, că cială a plantelor *, din „Manualul complect cială a României şi chiar a Apusului eu Destinată este dela Dumnecjeu pentru
1
Regulamentul pentru funcţionarea de agricultură raţională * de Dr. G. Maior, ropean. popâre libertatea, şi Fiiul lui Dumnecjeu
bibliotecilor poporale din România profesor de agricultură la şcâla centrală Activitatea în port fiua nâptea e ne­ pentru acâsta s’a jertfit şi a luat numele
fârte puţin se deosebesce de Regu­ dela Ferăstrău şi Seminarul Nifon, pentru întreruptă : încarcă şi descarcă; tjecî de de martir şi de Mântuitorul lumei. Dreptatea
lamentul pentru administrarea biblio­ usul şcâlelor secundare şi superi ore de agri­ vapâre şi corăbii vin şi se duc, cjecl de propovăduită de Mântuitorul lumei va ră-
tecilor poporale din despărţământul cultură, seminarii, şcâle normale (prepa­ luntri şi şeicl plutesc ca nisce lebede albe, mânâ dreptate, şi cuvântul lui va rămânâ
braşovean al Asociaţiunei. Deosebi­ randii) şi de consultat, pentru agricultorii mânate de vântul ce bate. pururea în pân­ cuvântul adevărului în veci.
rea este numai, că ale nâstre biblio­ practici. Voi. II conţine 624 pag. octav zele lor, ducând pe curioşii âspeţl Con- Aceste preeficerî au prins rădăcini
teci sunt ambulante, pe când acelea mare, cu 202 figuri în text. stanţieni îfi largul mării. afunde şi tari în inima tuturor poporelor;
sunt stabile Regulamentul pentru Se pote abona la Tipografia „A. Mu- Biserica catedrală română de aci, clă­ speranţa le nutresce pe tâte, că mai cu­
1
administrarea bibliotecilor dela Bra­ reşianu * şi librăria H. Zeidner, Braşov, I. dită mare şi impuuătâre pe promontorul rând ori mai târdiu dreptatea şi adevărul
şov stă pe base mai liberale, întru Kraft Sibiiu. Constanţei, încă face cea mai mare onâre are să triumfeze, şi apoi de aci libertatea
cât împrumutătorilor nu li-se cere Preţul: voi. I. 5 corâne sâu 7 lei îşi va începe cursul său firesc.
statului român, care n’a cruţat nimic, nici
reversal în scris, nici garanţă pen­ pentru România ; voi. II. 8 corone seu 10 bani, nici architecţl, nici meşteri distinşi Apăsătorii şi despoiătorii de dreptate
tru minori din partea părinţilor, er lei pentru România. spre a ridica aci un monument măreţ re­ şi libertate ai popârelor sunt numai stăpâ-
în cas de perdere, ori deteriorare a ligios, care să arate omenirii venită aici nitorl ai filei, dânşii numai pănă atunci
cărţii, nu se prevede numai decât din tâte părţile lumii, că Christos este cel au putere deplină, pănă ce sunt favorisaţl
urmărirea împrumutătorului. Aceste Esposiţia agricolă din Dobrogea mai mare la creştini. Protopopul, cu doi de sârte. S’a schimbat cursul sorţii —
măsuri sunt, în parte cel puţin, de na­ preoţi şi un diacon, cântăreţii cu corul încă „avanti cu stăpânitorii (filei, şi basta, Culo i
u
şi alergările de cai clela Anadolchioi,
tură a îngreuna împrietinirea ţăra­ nu lasă mai nimica de dorit, numai pic­ Un popor, cum e poporul nostru ro­
nilor cu bibliotecile. de lângă Constanţa. mânesc, compact şi tare în iubirea sa de
tura lucrată de lăudatul pictor Mirea, ca
In fine praxa va dovedi, întru Constanţa, 8 (20) Sept. 1898. stil şi ca proporţiune, putem afirma, că nu neam, numai atunci este perdut cu liber­
cât regulamentul amintit va cere place nimănui, ca şi luesul cel grosolan cu tatea şi drepturile sale, când el însu-şl şi-
Prea Stimate şi prea iubite D-le Re­
încă unele modificări, ori nu. înce­ petri scumpe de tot felul vîrîte pănă şi în le-a vândut şi s’a lăpădat de ele. Altcum
dactor ! Având âre-carl afaceri prin Bucu-
putul la tâtă întâmplarea e fârte pioiârele stranelor, din cari curioşii, ca însă nu.
rescl şi Constanţa (Dobrogea), am sosit
■frumos şi mult promiţător pentru suvenir!, au început a-le scote şi a-le lua cu Ce-i drept, noi Românii de astă-dată
aici tocmai în msce timpuri plăcute, când
înaintarea mai cu succes a culturei dânşii. încă suntem trataţi din partea stăpânito-
putui lua parte la deschiderea Esposiţiei
poporului. rilor (filei fârte rău. In tâte (filele, în loc
agricole şi la alergările de cai, pentru pro­ Florăria şi mosaicul păreţilor este însă
Motivele, cari fac mai ales pe admirabil, ca şi forma arcadelor din inte­ de dreptate, ni-se face nedreptate, dâr pe
ductele din localitate. Vă mărturisesc, c’am
unii din fraţii de dincolo se salute rior. Displace însă prea multa auritură de lângă tâte acestea:
rămas uimit de grozavele progrese, ce se
cu atâta bucuriă noua instituţie a pe frontal (altar) şi de pe păreţi şi strane, „Trage-mă în ţâpă, —
fac aici în tâte privinţele sub înţelâpta şi
bibliotecilor poporale, sunt tot ace­ pe cari, putem (fi ! că s’au aruncat banii Taiă-mă să mor,
00
drâpta ocârmuire a guvernului român. N’ara
lea, pe cari şi noi le-am accentuat în mare. Insă nu-ţî voiii vinde
putut să nu oftez cu mare durere din adân­
şi le accentuăm de-un lung şir de Ţâra moşilor.**
cul inimei şi în taină să nu-mi fie •’ „O Clădirea Primăriei încă e fârte fru-
ani. Eta, de esemplu, ce scrie „Dra­ Acesta este idealul sublim al Româ­
Domne sânte, când vei fime, ca şi guver­ mâsă şi Tribunalul asemenea. Gimnasiul,
pelul* în primul său articul din nu­ nul unguresc să lucreze aşa de părintesce oare în curând va deveni liceu, are să se nului. Pentru patriă, limbă şi naţiune el
mărul dela 8 (20) Septemvre c.: şi fără părtinire, cum se lucrâză aicî , construâscă în anul viitor. O şcolă primară gata este orl-când să mâră.
u
înfiinţarea de biblioteci pe lângă şcâ- unde nu se face nici o distingere, ba chiar atrage privirea lumii prin frumseţa ei şi Stăpânitorii filei, în privinţa celor ce
lele rurale se impune mai ales din punctul se încuragiâză cu deci de mii şi chiar mi- se fice, că în tâte cartierele, cari să ridică vrâu să facă cu noi acuma, au întârdiat cu
de vedere al păstrărei cunosciuţelor, pe cari liâne de lei comerciul, industria, economia oa prin magie din pământ, în fiă-care an sute de ani. Maghiari din noi nu vor vede
elevii le capătă în şcâle. de vite şi tote productele agricole ale di­ se va clădi câte-o astfel de şcolă spre în veci.
Din pricină, că copiii de ţărani nu feritelor nemuri, ce loouesc în Dobrogea : onârea Românilor de aici. Cartierul nou, Pentru de-a arăta, cum suntem tra­
mai au ocasiunea să scrie şi să eetâscă Români, Bulgari, Turol, TatarI, Greci, Ar­ cu case forte mari şi moderne, am putâ taţi noi Românii din partea stăpânitorilor
după eşirea din şcâlâ, t6tă instrucţia că­ meni, Germani, Lipoveni, Ruşi, Ovrei etc., susţinâ, că se pâte compara cu cele mai filei, fiă-ml permis a aduce câte-va caşuri:
pătată se pierde. Numărul inalfabeţilor (al ba chiar şi Maghiari, al căror steg s’a vă- frumose oraşe europene. Curăţenia pe strade In comitatul Mureş-Turda, căci despre
celor ce nu sciu scrie şi ceti), din causa cjut fâlfâind pe unele case, pâte de-ale pro­ şi în curţi încă nu lasă nimic de dorit. acesta e vorba, suma locuitorilor e de
acesta rămâne tot aşa de mare, ca în tre­ prietarilor maghiari de aici, fără ca să ţină Pâtra de var de pe strade şi basaltul de 177,860, între cari 62.179 sunt Români, âr
cut, cu tâte cheltuelile, pe cari ţâra le face cine-va sâmă de acâsta, cum se face la noi, pe trotoare, nu lasă a se face cel mai mic ceilalţi Unguri, Săcui, Armeni, IsraeliţI,
cu instruoţia publică. unde cel ce cuteză numai a purta un brâu noroift. Ţigani şi alte mestecăturl. După dreptate
Şi chiar dâcă am presupune, că cu- cu tricolor român, este condamnat la puş­ M’am preumblat câte-va (fii® P® ar trebui ca cei 62,179 locuitori români să
ţroscinţele elementare din şcâlă se păstrâză cărie. diferite moşii din plasa Constanţei şi a aibă amploiaţi din nâmul lor, care să le
la cei mai mulţi, care e folosul? O minte Industria seu manufactura de casă, în Mongoliei, spre sud de Constanţa şi spre scie limba. Dâr în timpul de afi aşa ceva
ne cultivată se părăginesce şi se întunecă, tot feiiul de ţesături şi obiecte pentru îm­ apus, şi pot afirma, că pământul este fârte nu se pâte. începând dela fişpan, atât în
întocmai cum un pământ necultivat se brăcăminte, utensile, sâu instrumentele agri­ bun pentru plugăriă. Produce mult, când administraţia politică, cât şi la judecătorii
înţelenesce şi se umple de buruieni. cole, erau de minune representate din ambe timpul e potrivit. Ploi sunt rari şi puţine în oficiurl sunt aplicaţi numai Unguri. Nici
judeţele Dobrogei, Constanţa şi Tulcea, şi în cursul anului, cu tâte acestea umecjâla
Şi fiind-că diferite împrejurări, finan­ măcar un pandur român nu întâlnescl la
din tote plasele (ocolurile, cercurile, pretu­ mării face, ca plantele să nu sufere mult,
ciare mai ales, nu ne îngădue să facem prin cancelariile unguresel, care să te scie în­
rile). Brânzeturile, caşcavalurile, pescele dâcă s’au pus de cu primăvâră.
sate şcoli de adulţi, încoronarea învăţămân­ drepta la cutare, ori la cutare „Măria sa“.
sărat şi afumat, icrele negre şi de chefal Păşuni pot fice, °ă n’am văfiit nicăirî,
tului primar se impunea şi acâsta oonstă Se duce bietul ţăran român cu vre-o jalbă
în câră, grânele şi tote cerealele şi legu- ca pe aici. Un bun econom ce n’ar putâ face
în înfiinţarea bibliotecilor. la „Măria Sa“ d-1 fisolgăbirău. Acesta îi
mile de tot felul, cum nu se pot vedâ pe aici cu cresoerea vitelor de tot feiiul. Pă­ strigă răstit: nem tudom oldhid; meliet!“
Faptul e acum îndeplinit, pe hărtie ; r
la noi, nu lăsau nimic de dorit. Vite, vaci mântul este însă puţin şi rău lucrat, căci Cu acâsta .sărmanul om se întârce acasă
rămâne să se împlinâscă şi în fond. Spe­
şi boi, cai şi iepe, oi, berbeci şi capre, Turcii şi Tătarii lucrâză prost; nu tot aşa fără ispravă. Dreptatea lui este zădărnicită.
răm, că tâte autorităţile şi toţi particularii
încă erau destule, dâr, nu se puteau dis­ se pâte (fi despre Români, Bulgari şi
00
cu dor de ţâră şi de lumină, vor da cel Asta-i asta. Dâr notariatele cercuale
tinge, decât rassa locală de cai dobrogeni Nemţi, cari s’au stabilit pe aici prin unele
mai serios ajutor lucrărsi începute. cu comune curat române, după dictaturile
mici şi iuţi, cari vărsau foc şi fugiau de sate şi cari de altfel trăiesc la-olaltă destul
Avem însă câte-va observaţiunl de fisolgăbiraelor, contra voinţei poporului,
mâncau pământul. Alergările s’au făcut şi de paclnic. Păcat numai, că nu se vede
făcut. sunt umplute cu notari de jidovi şi unguri,
cu caii în fugă şi la cară. Luptători şi pre­ nici o pădure în astă localitate, care să
Nu e destul, ca bibliotecile şcâlelor âmenl de aceia, cu cari locuitorii comune­
miaţi au fost dintre tote nâmurile de aici, mai îndulcâscă clima. Şosele s’au făcut şi
rurale mai ales să aibă cărţi, un dulap, o lor nu se pot înţelege; âr defraudările ba­
dâr premiul cel mai mare, de 500 lei, l’a încă bune în tâte părţile. Se (fie®, că gu­
cheie şi un registru în regulă. Trebue, ca nilor comunali şi aici, oa şi în alte locuri,
luat un puişor de Tătar, numai de vre-o vernul va planta păduri pe aici şi chiar
aceste cărţi să nu zacă în uitare şi în praf. sunt la ordinea filei.
10—12 ani, care a întrecut pe toţi cu ca­ va face un canal pe valea dela Cernavodă
Pâte, că la oraşe mulţi din foştii Aşa de esemplu notariul de cerc din
lul său mic şi sprinten pe o distanţă de 6 pănă la Constanţa, legând marea cu Du­
elevi şi din public vor cerceta bibliotecile Ilia mică (Eis Ilya) în cercul Reghinului
kilometri. nărea, şi astfel va face, ca Dobrogea să
aqestea din propriul lor îndemn. Dâr la de jos, a tupilat 1000—2000 fl. bani comu­
Lume multă, oa privitori, de te mirai, aibă cel mai frumos viitor. N’ar strica, când
sate ele nu vor fi mai nicl-odată folosite, nali şi bani din darea drumului. Ce i drept,
că de unde pote fi atâta lume în aceste ar face încă un canal pe Dâmboviţa în sus
decă învăţătorul nu va soi să dea tinerilor pe acesta l’au prins şi este aşeejat la umbră.
locuri, crezute de noi şi de mulţi alţii, că pănă la BucurescI şi chiar pănă la PitescI,
absolvenţi ai şcolei şi tinerilor ţărani şi Notarul cercual din Ib&nescI (G. Li-
ţărance soiutâre de carte, îndemnul ne­ sunt pustii, de-ore-ce mai în tote părţile, prinzând tâte apele, ce curg din munte m el, bânfalva), cu numele Henter, a defraudat
făcând ochii râtă, nu poţi vedâ satele cele şi prin acâsta se dea o mai mare viâţă
cesar. din banii comunali şi din darea drumului
mari, frumâse şi dese din Ardâlul nostru. Capitalei mândre şi frumâse a Regatului
Tntr’un fel său în altul, învăţătorul va 4000—5000 fl. Acesta însă a luat frunda
trebui să îndemne la cetit, să desvâlte gus­ Tot ce pot spune, că m’a surprins, român, care după părerea mea a făcut ’n buze şi s’a dus nu se scie unde, âr săr­
imense desvoltărl pe tâte terenele în scurt
tul cetitului în mica clientelă a bibliotecei. este activitatea, ce se vede, şi prosresul manii colectori şi primari comunali vor fi
Inspectorii şcolari şi revisorii vor trebui grozav, ce s’a focut în scurtul timp de timp şi promite a avâ cel mai frumos siliţi a pune banii la loc, şi pace bună.
să aibă, între altele, şi grija de a ceroeta, când stăpânesc Românii portul Constanţa viitor, numai pace să fiă. C. In câte-va notariate din cercul Reghi­
dâcă învăţătorii îşi îndeplinesc aoâstă da­ cu întrâgă Dobrogea. Oraşul mai are nu­ nului de jos sunt aplicaţi şi sub notari;
torie, er decă nu, să-i sfătuiască şi la ne­ mai ici şi colea moliciunea turcâscă. Strade mai cu de-adinsul aceştia sunt aplicaţi pen­
voie să-i oblige a-o îndeplini. largi şi lungi, de ţi-se pierde vederea pe Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei“• tru conducerea matriculelor civile. Aceştia
ele; bulevarde în tote părţile cu arbori pe par a fi fârte periculoşi. Aşa a fost unul
Altmintrelea bibliotecile rurale vor fi Din jurul Gurghiului, 13 Sept. 1898.
margini; lumină electrică, care luminâză de aceştia la notarul cercual din Ibănesc-I,
o lucrare zadarnică, o sarcină mai mult
ca sorele fiua, portul ool minunat şi stra Onorate D-le Redactor! care în beţia sa tupilând nisce bani, a luat’o
pentru învăţător, de nici un folos pentru
nimeni. dele, pe cari se clădesc mereu în fiă-care Sic fata talere! — A vrut sârtea să la sănăosa, şi aşa la urma urmelor sărma­
an mii de case mari şi frumâse, după sis­ fiă aşa, ca noi, cei ce nu suntem dintre fii nele comune au scăpat de dânsul.
temul cel mai nou; tote acestea te fac a lui Arpad, să pătimim pănă la o vreme. Alt sub-notar aplicat lângă notarul
JL it era t u r ă .
fice, că acest oraş, peste câţl-va ani numai, Aşa să fiă! Dâr şi sârtea îşi are cursul său din Urisiul de jos, asemenea s’a dus dorului,
A apărut în Tipografia „A. Mureşianu**, va avâ suta de mii de locuitori şi va fi schimbător, şi peste ceea-ce e destinat dela după-ce mai întâiu şi-a eternisat numele
.Braşov, volumul al doilea: „Cultura spe­ artera principală de alimentaţiune comer­ Dumnedeu ea nu are putere. prin mai multe ticăloşii.