Page 5 - 1898-09
P. 5

REDAOŢUTCEA,                                                                                                                                           „gazeta* ie e fa icare fii,
                                                                                                                                                                               S
          Administraţiunea şi Tipografia.                                                                                                                              Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
          BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fl., pe săse luni
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei luni 3 fl.
            Scrisori  nefrancate  nn                                                                                                                                   N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
          se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
          nu se retrimet.
                                                                                                                                                                       Pe un an 40 franci, pe şâso
           I N  S  E  R  A  T  E   se primesc la AD­                                                                                                                  luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
          MINISTRAŢIILE  In  Braşov  şi  la                                                                                                                             N-rii de Duminecă 8 franci.
          următdrele  Birouri  de  anunolurl:                                                                                                                            Se prenumeră la tdte ofi-
            In  Vienat  M.  Dukes  Naehf.                                                                                                                             ciele poştale din întru şi din
          Nax.  Augenfeld  itEmerloh  Lesner,                                                                                                                         afară şi la d-nii colectori.
          Helnrloh  Sohalok.  Rudolf  Mosse.
          A.  Oppoliks  Naclif.  Anton  Oppelik.                                                                                                                         Abonamentul pentru Braşov
          In  Budapesta:  A.  V.  Qoldber-                                                                                                                              Admmistraţiunea, Piaţa mare,
          ger,  Eksteln  Bernat.  In  Ham-                                                                                                                            Târgul  Inului  Nr.  80,  etagiu
           burg: Marolyl & Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şâse
            PREŢUL  INSERŢIUNILOR  :  o  se­                                                                                                                          luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
           ria  garmond  pe  o  colină  6  or.                                                                                                                         Cu  dusul  în  oasă:  Pe  un  an
           şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                A  r  r  u  i  ,                                                                         12  fl.,  pe  6  luni  6  fl..  pe  trei
           blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                          luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
           după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v. a. sân 15 bani. — Atât abo­
            RECLAME pe pagina a 8.a o                                                                                                                                 namentele  cftt  şi  inserţiunile
           seriă 10 or. său 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
             Nr. 191.                                                     Braşov, miercuri 2 (14) Septemvre.                                                                     1898.



            La alegerea dela Năseud.                   la  alegere  şi  se  se  închine  aces­      lor  ce  au  aclamat  pe  omul  lui  se  apropia  repede  de  ele,  el  îmbutuşi  cu
                                                       tui stâg.                                    Banffy? Că ş.î-au pierdut minţile?            pumnii  pe  cei  din  jur  şi  se  purta  atât  de
               Din  Năseud  ne  vin  scirî  f6rte           Din  nenorocire,  precum  vedem            '  -Acâsta  încă  ar  mai  fi  o  scusă,  sălbatec,  încât  suita  împărătesei  fu  cuprinsă
         îngrijittire.  La  alegerea  suplemen-  din  raporturile,  ce  le  primim,  i-a  deşi  fbrte  tristă.  Der  ne  temem  ca  de-o  adevărată  spaimă.  Ajuns  în  apropie­
         tară  de  deputat,  ce  s’a  severşit  Vine­  succes  de  astă-dată  lui  Csokan,  a  acei  rătăciţi  se  nu  fiă  pe  cale  a-şl  rea  împărătesei  el,  c’o  sălbatecă  decisiune,
         rea  trecută  în  Năseud,  s’a  făcut  de  aduna  pe  mulţi  slabi  de  înger  şi  ne-  pierde  mult  mai  mult,  a-şl  pierde  dădu  o  lovitură  în  pieptul  drept  al  Majes-
         astă-dată  o  demonstraţiă  pe  faţă  în  orientaţî  din  sînul  inteligenţei  ro­         orl-ce  simţ  de  demnitate  naţională,  tăţii  Sale.  Lovitura  fu  atât  de  puternică,
         contra  principiului  de solidaritate  na­    mâne  năseudene  în  jurul  seu  şi  a-i  a-şî  pierde  chiar  consciinţa  lor  de  încât  împărătesa  câcju,  însă  peste  două
         ţională între Români.                         face  seT  aclame  ca  pe  viitorul  şef  Români.                                          secunde  se  ridicâ  şi,  răzimându-se  de  bra­
               Nu  seim  ce  a  îndemnat  pe  Ioan  al  „partidei  liberale  guvernamentale                                                       ţul  contesei  Sztaray,  îşi  continuă  calea.  In-
         Ciocan,  alias  Caokăn  Iânos,  se  ’şî  mixte" din acel ţinut.                                                                          tr’aceea  atentatorul  a  fugit  şi  cei  ce-1  ur­
         depună  mai  întâiu  mandatul  ca  apoi            Adevărat,  că.  deja  la  1896,  când                                                 măriră, abia târejiu l’au putut prinde.
         tot  el  se  vină  şi  se  facă  a  fi  reales.  a  fost  ales  pentru  prima-6ră  directo­                                                   Nimeni  n’a  observat,  că  asasinul  ar
         P6te  se  nu-i  placă  postul  de  profe­     rul  gimnasial  Ciocan,  sub  egida  gu­                                                   fi  avut  armă  în  mână,  şi  de  aici  se  esplică,
         sor  al  limbei  române  la  universita­      vernului  Banffy,  cei  din  clica  lui  au                                                că  nimeni  nu  s’a  opus  la  dorinţa  împără­
         tea  din  Pesta,  la  care  a  fost  numit.  luat  parte  la  alegere,  aşa  că  prin-                                                   tesei  de  a-şl  continua  călătoria.  Astfel
         Der  atunci  de  ce  a  concurs  la  el,  tr’asta  s’a  făcut  o  abatere  dela  ati­           Cum s’a întemjilat atentatul.            ajunse Majestatea Sa pe bordul vaporului.
         căci  sciea  că  este  incompatibil  cu  tudinea  de  pănă  atunci  a  inteligenţii              Etă  ce  istorisesce  contesa  Sztaray,      După  lovitura  mortală,  ce  a  primit
          mandatul  de  deputat?  Şi  decă  mai  române  năseudene,  dâr  de  rendul  damă,  de  curte  a  împărătesei-regine,  care              împărătesa, contesa Sztaray a întrebat’o:
         târejiu  ia  venit  în  minte  se  remână  acesta  s’au  dus  la  alegere  aprbpe  cu  era de faţă :
                                                                                                                                                       —    Să  ne  reîntorcem  la  hotel,  Ma-
         deputat,  de  ce  nu  a  demisionat  ime­     ghiotura preoţi şi dascăli!                        —  Vineri  la  amiacjl  am  sosit  în  Ge-
                                                                                                                                                  j estate ?
         diat  ca  profesor,  de  ce  a  pus  în            Cum  de  s’a  putut  întâmpla  aşa  neva  şi  am  descălecat  în  hotel  Beau-Rivage.
                                                                                                                                                       —  Nu,  el  nu  m’a  lovit  decât  în  piept;
         lucrare realegerea sa?                        ceva?  Ce  fel  de  Români  „inteli­         împărătâsa  a  făout  plimbări  pe  ţărmul  la­
                                                                                                                                                  probabil, că voia să mi fure orologiul.
               Csokan  Ianos  ca  toţi  dmenii  genţi"  sunt  aceşti  preoţi  şi  dascăli?  cului  şi  în  parcul  baronesei  Rotschild.
         de  talia  lui,  va  avă  de  sigur  ambi­    Nu  văd  ei  ce  fac?  încă  nici  acfî  Sâmbătă  voiam  să  ne  reîntorcem  cu  vapo­          Împărătâsa  nu  s’a  plâns  de  loc,  că  ar
                                                                                                                                                  avâ  dureri,  şi  toţi  credeau,  că  atentatul  nu
         ţiunile  sale  speciale,  care  îl  fac  se  după  atâtea  triste  păţănii,  de  cari  rul,  via  Territet,  la  Caux.  împărătâsa  a  aflat
                                                                                                                                                  va  avâ  urmări.  însăşi  Majestatea  Sa  făcu
         nu  fiă  mulţumit  cu  cariera  liniştită  au  suferit  în  special  cei  din  ţinutul  mai  consult  să  ne  reîntârcem  cu  vaporul,
                                                                                                                                                  semn  căpitanului  să  pornâscă  vaporul.  Că­
         a  unui  profesor  de  universitate.  Cum  Năseuden,  nu  înţeleg  ei  ce  va  să  pe  când  domnii  din  suită  se  folosiră  de
         înse  au  isbucnit  aceste  ambiţiuni  nu­    însemne  pentru  Români  a  merge  cu  tren.  Majestatea  Sa  era  f6rte  veselă  şi  se   pitanul  ascultă,  vaporul  a  plecat  şi  ajunse
         mai  acum  dintr’odată?  Ce  i  s’a  pus  „partida liberală" guvernamentală?               simţia  nespus  de  bine.  La  12V   părăsirăm   aprope  până  la  mijlocul  lacului.  De-odată
                                                                                                                                    2
         în  vedere,  ca  se  afle  de  lipsă  a  de­       S’a  vorbit,  firesce,  cu  ocasiunea  otelul  şi  am  mers  cătră  debarcader.  In   suita  împărătesei  văclu  cu  groză,  că  faţa
         buta  în  capitala  fostului  district  al    candidării  şi  a  alegerii  numai  şi  nu­  timp  ce  mergeam  spre  lac,  am  observat,  că   împărătesei  devine  din  ce  în  ce  mai  pa­
         Naseudului,  ca  deputat  „liberal  gu-       mai  de  programul  partidei  lui  Banffy.  un  individ  bine  îmbrăcat  se  apropie  de   lidă,  însă  înainte  de  a-i  putâ  uşura  durerile,
         vernamental“ nou de nouţă?                    Der  unde  a  rămas  programul  nostru  Majestatea  Sa  din  partea  lacului,  lângă  va­  densa  leşină  şi  din  acest  leşin  nu  s’a  tre-
               De  sigur  s’a  petrecut  ceva  deo­    naţional,  unde  a  rămas  principiul  por.  Merse  repede  cătră  un  arbore,  ce  se     clit  mai  mult,  decât  pe  câte-va  momente.
         sebit  dela  numirea  lui  de  profesor       solidarităţii nostre în susţinerea aces­     afla  între  el  şi  împărătâsa.  Deodată  ajunse   Cu  ochi  împâingenaţl  privea  în  juru-i  şi
                                                                                                                                                  cu voce abia descifrabilă efise  :
         la  Peşta  şi  pănă  la  4  Septemvre  tui program ?                                       lângă  densa  şi  făcu  o  mişcare  cu  mâna,
         a.  c.  când  a  primit  din  nou  candi­                                                                                                     —  Ce s’a întâmplat? Ce mi-au făcut?
                                                            Cum  pot  se  împace  acei  preoţi      apoi  o  luâ  la  fugă.  Impărătesa  se  retrase
         datura  la  postul  de  deputat  al  cer­     şi  dascăli,  cari  au  aclamat  pe  Cso­    câţî-va  paşi  şi  poticni,  însă  eu  am  prins’o   Căpitanul vaporului îşi părăsi îndată
         cului  electoral  al  Năseudului.  Jude­      kan  Janos,  consciinţa  lor  naţională      în braţe de cu bun timp.                     locul,  apucă  pe  împărătâsa  şi  o  duse  în  ca­
         când  după  modul  cum  a  decurs  re-        cu  acâstă  faptă,  prin  care  s’au  de­         —  Să  află  rău  Majestatea  Ta?  am  bină.  Aici  o  aşeclă  pe  un  pat,  căpitanul  îşi
         candidarea  şi  realegerea  lui  Csokan      gradat  a  se  face  uneltele  6rbe  ale      întrebat’o.                                  scose  cuţitul  din  buzunar  şi  înainte  de  tote
         Janos,  âr  mai  ales  după  agitaţia  ce                                                       —  Nu sciu ! răspunse.
                                                       unui  guvern,  care  a  dat  dovecjî                                                      îi  spintecă  corsetul.  In  momentul  acesta
         s’a  făcut  între  Românii  de  acolo  în                                                       —  De  sigur  V’aţî  speriat.  Nu  voi-ţî,  ţîşni  o  racjă  de  sânge  din  pieptul  împără­
                                                       peste  dovecţi,  şi  le-au  dat  îndeosebi
         favorul  şi  în  folosul  partidei  guver­                                                 Majestate, se-mî primiţi braţul?             tesei.  Se  constată  îndată  comiterea  unui
                                                      Năsăudenilor,  că  tinde  de-adreptul
         namentale  maghiare,  trebue  se  ad­                                                           —    Mulţămesc,  nu!  răspunse  împă­   atentat.  Căpitanul  la  început  şovăi,  însă
                                                       la nimicirea vieţei ndstre naţionale ?
         mitem,  că  acest  vestit  mameluc  al                                                     rătesa.                                      de-odată  se  decise  a  da  contra-vapor  că-
                                                            Putem  înţelege  cele  mai  multe
         iui  Banffy  a  fost  însărcinat  de  pa­                                                       După o mică pausă mă întrebă :          trâ  ţărmul  Genevei.  Numai  decât  după-ce
                                                       şi  mari  aberaţiunî  ale  spiritului  ome­
         tronul  seu  cu-o  misiune  estra-ordi-                                                         —  Sunt palidă?                         vaporul  ajunse  în  port,  căpitanul  cu  câţi­
                                                      nesc,  dâr  acesta  scălcietură,  n’o  pu­
         nară  politică,  puindui-se  p6te  în  ve­                                                      —  Da,  Majestate!  Asta  însă  v’a  cau-  va  omeni  improvisarâ  un  pat  şi  transpor­
                                                      tem  nicî-decum  înţelege.  La  o  ast­
         dere  un  alt  post,  care  se  corespundă   fel  de  decădere  a  simţului  naţional      sat’o frica.                                 tară  pe  împărătâsa  la  hotel  Beau-Rivage.
         mai  mult  orgoliului  şi  ambiţiunilor                                                         După  acâsta  împărătesa  Se  plecă  Aici  se  făcu  încercarea  din  partea  medici­
                                                      românesc  între  foştii  grăniţerî,  cari
         acestei  creaturi  a  guvernului  un­                                                      ârăşl'pe  spate,  âr  eu  cu  ajutorul  câtor-va  lor,  de  a  treeji  pe  împărătâsa  prin  respira­
                                                      odinidră  cu  vitejia  lor  au  ilustrat
         guresc.                                                                                    omeni,  am  dus’o  pe  vapor.  La  început  cre­  ţie  artificială,  însă  în  zadar.  S’a  trimis  în­
                                                      paginele  cele  mai  frumdse  ale  isto­
               Şi  ore,  care  se  fiă  acea  misiune?                                              deam,  că  împărătâsa  a  fost  cuprinsă  de  un  dată  după  preot,  care  n’avu  timp,  decât
                                                      riei  armatei  împărătesei,  mărturisim
         Din  cele  ce  ni  se  relatăză  despre  de­                                               atac  de  nervi.  La  atentat  nu  mă  gândism,  să bine-cuvinte jertfa.
                                                      sincer,  nu  ne-am  fi  aşteptat  nici  după
         cursul  alegerei  şi  despre  machina-                                                     nici  nu  mă  puteam  gândi.  In  mâna  omu­
                                                      atâtea  triste  esemple,  ce  ni  le-a  dat
         ţiunile  elicei  lui  Csokan,  ea  nu  e                                                   lui,  ce-1   vădusem,  n’am  observat  armă.               A  s  a  s  i  n  u  l  .
                                                                                                            1
                                                      de  vr’o  douedecî  şi  mai  bine  de  ani
         nici-decum greu de gâcit.                                                                  Gând  i-am  desfăcut  îmbrăcămintea  (împă­        Sâmbătă  diminâţa  miserabilul  asasin
                                                      inebee  oportunismul  scurt  vecţetor
               S’o  fi  gândit  şi  resgândit  mi-                                                  rătesei),  n’am  văcjut  nicăirl  sânge.  Impără-  Luigi  Lucclieni  se  postă  în  posiţie  de  ale-
                                                      năseudean.
         nistru-preşediute  Banffy  dăcă  este                                                      tâsa îşi veni înc’odată în fire şi întrebă:  şuire  în  apropierea  hotelului  Beau-Rivage.
                                                            Acelaşi  guvern,  pentru  a  căruia
         bine  se  lase  pe  un  mameluc  al  seu                                                        —  Ce s’a întâmplat?                    El  aşteptă  acolo  pacient  pentru  a  zări  vre-o
         atât  de  supus  se-şî  petrCcă  timpul      program  Csokan  Ianos  agitâza  aşa               Acesta  i-a  fost  ultimul  cuvânt.  Apoi  personă  din  suita  împărătesei.  Dâr  înainte
                                                      de  mult,  pretinde  mereu  dela  preoţii!
         cu  silabisarea  cuvintelor  românescî,                                                    cădu,  faţa  îi  deveni  mortală  şi  începu  să  de  amiadl  nu  vădu  pe  nimeni,  ci  abia
                                                      şi  dascălii  noştri  se  nu  facă  politică.
         ceea-ce,  după  vederile  şoviniste,  şi                                                   horcăe tare.                                 după  ora  12  observă,  că  împărătâsa  regină
                                                      Ei  bine,  decă  acesta  este  dorinţa  lui
         aşa  constitue  o  ocupaţiune  puţin  pa­                                                                       *                       Elisabeta  iese  din  hotel  însoţită  de  contesa
                                                      şi  Năseudenii  nu  se  mai  simt  des­
         triotică,  ori  este  mai  consult  se-l.                                                       „iJournal  de  Geneve   publică  istoricul  Sztaray.  Intr’aceea  în  hotel  personalul  de
                                                                                                                             a
                                                      tul  de  tari  şi  Români  de  inimă  ca
         pună  din  nou  în  serviciul  politicei                                                   atentatului,  după  mărturisirile  unui  martor  serviciu  al  împărătesei  pachetâ  tote  lu­
                                                      să  facă  o  politică,  care  se  pbtă  îna­
         sale  de  distrugere  şi  de  anihilare  na­                                               ocular, în următorele:                       crurile  şi  le  duse  la  gară.  Luccheni  însă
                                                      inta  interesele  nbstre  naţionale,  de
         ţională,  ca  pe  unul  care  a  dat  deja                                                      —  Vinerea  trecută  împărătâsa  venise  sciea,  că  împărătâsa  se  va  reîntârce,  şi
                                                      ce.  pentru  Dumnedeu,  alunecă  acuma
         probe  de  iscusinţă  în  apucăturile                                                      din  Montreuil  în  Geneva  şi  în  prăvăliile  nu-şl  părăsi  locul.  Aşa  s’a  şi  întâmplat,
         „patriotice",  ce  urmăresc  ţinta  a-       a  face  o  politică  banffystă  în  paguba   de  acolo  a  făcut  cumpărări.  Mulţi  susţin,  însă  scurt  timp  după  reîntorcerea  împără­
                                                      şi detrimentul neamului lor?
         căsta.                                                                                     că  în  drumul  acesta  fu  urmărită  de  trei  tesei,  camerierul  dânsei  se  duse  la  debar­
              Ast-fel  s’a  făcut  că  lui  Csokan          Să  nu  ni-se  mai  vorbâscă  de        individ!,  dintre  cari  probabil,  că  unul  era  caderul  Quai-Mont-Blanc.  Din  acâsta  Luc­
         Janos  ’i-s’a  încredinţat  misiunea  spe­   interese  „locale"  seu  „ţinutale",  cum     Luccheni.  Suita  împărătesei  nu  da  nici  o  cheni  a  dedus,  că  împărătâsa  va  merge  cu
         cială  de  a  înălţa  acum  pe  faţă  în     Je  mai  numesc  ortacii  lui  Csokan,        importanţă  acestei  urmăriri,  deore-ce  cre­  vaporul.  Atunci  asasinul  îşi  părăsi  locul  şi
         mijlocul  Românilor  năseudenî  stegul       căci  „politica"  acesta  de  a  cerşi        dea,  că  sunt  omeni  curioşi,  cari  vor  să  se  postă  vis-a-vis  de  „Hotel  de  la  Paix"
         partidei  banffyste,  ademenindu-i  cu       sfărmiturî  a  făcut  deja  pretutindeni     vadă  pe  împărătesa  de  aprope.  Când  îm­  lângă  un  arbor.  Pila  cu  care  a  comis  asa­
         tot  feliul  de  machicaţiunî  şi  palavre   şi pentru tot-dăuna fiasco.                   părătesa  cu  contesa  Sztaray  mergeau  cu  sinatul,  o  ţinea  ascunsă  în  mâneca  hainei.
         se  mergă  în  massă  cu  mic  şi  mare            Ce  rămâne  dăr  în  apărarea  ce­      paşi  înceţi  spre  debarcader,  un  om  tînăr După-ce împărătâsa eşi din hotelul Beau-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10