Page 50 - 1898-09

Padina 6. GAZETA TRANSIYANIEI Nr. 200-1898.

A mai rămas un sub-notar în cercul dentul, care a dat nascere acestui proces. în odae, nu e bună de întrebuinţat, niţl din ţâră, se constituise cu multe secole-
notarial al Şerbenilor, cu numele Kassai Etă cum s’a întâmplat: căci ea conţine în disolvare tbte ga­ înaintea lui Mahomet un popor Galla, răs­
Intre, un om dedat la beutură, huiduit din In 28 Aprilie 1897, preotul greco-ca- zele otrăvicibse. Prin urmare fără pândit peste întregul corp oriental a'
mai multe slujbe şi bătăuş mare. Se bate tolic M. Bucşa a înmormântat pe o fiică a nici o cheltuială putem ave în odae Africei.
cu Ţiganii prin broşe şi batjocoresco pe unui locuitor gr. or. din respectiva comună, aer curat. Pe acea vreme numele de Soniall nu
locuitorii comunelor f&râ a ’i-se face vre-o se înţelege, că cu concesiune ăela d-l proto­ * exista încă, şi chiar Arabii nu cunosceau
imputare din partea celor mai mari. Ca pop român gr. or. N. Măneguţiu. Când era Cum se prepară un oţet bun de miere. ţâra, decât sub numele de Bara-jam sâu
11
să-şi facă bani pentru tbte nimicurile, fiă însă să între cu conductul funebru în cimi- Pentru a obţine din miere un oţet de „ţâra necunoscută .
pe drept, fiă pe nedrept, face arătări în ter, preotul gr. or. I. Runcan a oprit con­ bună calitate, se fierb timp de o dră Pe la 1195 după Christos un şef arab
contra omenilor şi, după ce sunt citaţi la ductul de-a întră în cimiter, cerând dela 25 litri apă de fântâuă cu 2—B litri din stirpea Koreişiţilor stabilise dominaţia
pertractare, omenii sunt pedepsiţi, âr lui preotul celebrant să-i arate concesiunea de-a miere (cu cât e mai multă miere, cu sa la Zeilla, de unde în 1521 după Chris­
u
Kassai îi lichidâză „Măriile lor câte 5—6 înmormânta poporâna sa. Preotul Bucşa atât e mai tare oţetul), luând în con­ tos capitala fu mutată în Harar.
fl. diurnă. Etă un mijloc de a trăi de pe însă nu avea la sine concesiunea, âr preo­ tinuu spuma. După ce se recesce Aceşti Arabi, căsătorindu-se cu fete
spinarea poporului! tul Runcan, profitând de ocasiune, nici nu apa acesta dulce, se tornă într’un din poporul Q-alla şi introducând islamis­
Merită a fi cunoscut următorul scan­ l’a lăsat să între în cimiter. Marea mulţime, butoiaş de aproximativ 30 litri şi se mul în ţâră, (care era pe atunci creştină),
dal mai prospăt, săvîrşit de acest Kassai ce a participat la înmormântare, a încre­ umple cu oţet tare, apoi se aşecjă ar fi patriarhii poporului Somai.
Imre: menit la vederea acestui ne mai pomenit neastupat într’un loc cald (lângă un Numele de „Somai! , ar fi fost numele
11
Duminecă în 4 Septemvre n. c. un scandal, căci în urma certei, ce a urmat cuptor seu o sobă), orî într’o cameră unui G-alla bogat, care devenind mahome­
tinăr din comuna ŞerbenI a încredinţat o între tatăl mortei şi preotul Runcan, preo­ caldă, unde după 4—5 4>i începe dan, ar fi căsătorit numărosele sale fete
0
jună în comuna Chinceş, o comună, în care tul celebrant Bucşa s’a desbrăcat de orna­ se fărbă şi continuă a ferbe în­ cu unii din acei şefi Arabi.
Kassai Imre, ca sub-notar şi sub-matricu- mentele sacre şi a mers acasă, de unde nu­ cet nouă pănă la cjece săptămâni. Coloritul lor variâză în tbte nuanţele
lant, nu a avut nici o trebă, pentru-că nu mai după-ce poporenii au putut delătura Decă oţetul resultat este prea slab, ciocolatei pănă la negru cel mai închis;
se ţine de raionul densului. La acea lo­ pe nesocotitul şi cerbicosul preot Runcan, se pbte face mai tare, adăogându-i- statura lor e forte înaltă, cu trunchiul bine
godnă s’a dus totuşi şi Kassai şi încă îm­ s’a reîntors de-a continuat ceremonialul în- se ceva oţet tare. După terminarea format, cu piciorele lungi şi cam subţiri.
u
brăcat în „diszmagyar , adecă: cu pinteni, mormântărei. ferberei, dâcă se astupă şi se lasă Trăsăturile lor, deşi se cunosc a fi
sabi9 şi penă lungă în căciulă. Acolo a De aci a urmat procesul. Pe banca liniştit câte va cjde, devine limpede şi mai mult arăbesc!, se apropie adesea de
beut pănâ nbptea şi atunci a eşit dels omul, acusaţilor stetea preotul Runcan, acusat pbte fi consumat direct din butoiu, ale Negrilor.
care i’a găzduit. Mergând el prin uliţa sa­ de-o parte de un poporean al său pentru seu mai bine este a se trage jumă­
tului, unde erau adunaţi mulţime de omeni, conturbare de cult, er de altă parte de co­ tate în sticle, er peste rest a adăuga Pământul produce în mod natural tot
ca în sărbători, în loc de a trece pe lângă legul său preotul Bucşa pentru vătămare din nou apă cu miere şi a-1 lăsa se ce e necesar pentru hrana vitelor, deşi în
omeni cu omeniă şi trebă bună, a început de onore. Ya să dică, după un scandal a ferbă din nou. Cu chipul acesta mare parte, din causa lipsei de apă şi a
şi cu unul şi cu altul la vorbă, pănă ce urmat altul. In loc de a-şl căuta satisfac­ se pbte obţine în continuu oţet, configuraţiei sale pietrose, nu pote fi con­
mai în urmă pe unul dintre locuitorii Chin- ţie la forurile lor bisericescl şi a căuta care pe lângă că nu vine scump, siderat, ca un pământ cultivabil.
ceşiului l’a împins de pe un pod înalt într’un după putinţă să mai acopere ruşinea cel pu­ este fbrte higienic şi plăcut la gust. Somalii au rămas în mare parte un
părea plin cu petrii, încât sărmanul om s’a ţin înaintea străinilor, ei au recurs la tri­ popor nomad, supus unui regim patriarhal.
❖
vâtemat reu la cap şi în alte părţi ale tru­ bunal, descoperindu-şl şi aci ticăloşia şi E divisat în triburi, cari nu au legături
pului. Când s’a sculat însă din pârău a slăbiciunile. Vinul Oţeţit se pote îndrepta ca între ele şi trăesc într’o luptă continuă,
apucat o petră şi i-a dat lui Kassai Imre Pe lângă tote fasionările apăsătbre ale să-şi capete gustul de mai înainte, manifestată rare-orl printr’un răsboiu în re­
o lovitură după cap. martorilor, acusatul a căutat după putinţă dbcă punem în bute, ori în butoiu gulă, ci mai mult prin lupte singuratice,
In urma acesta rabiatul de Kassai să scape, negând în mod revoltător aprope un număr de atâtea pahare de grâu. oerte pentru păşune şi adăpătore.
Imre a scos sabia din tecâ şi s’a luat în lun­ totul. Preşedintele tribunalului însă îi ceti, câţi hectolitri are vasul. Paharul îjî * %
gul satului cu sabia scdsă, ca să taie la Ro­ între altele, şi atestatele despre purtarea se fiă de mărimea celui ce folosim
mâni; omenii au fost siliţi să fugă dinain­ sa morală, din cari reese, că a mai fosţ la masă în usul «dilnic. Grâul însă Intre Somai! se află şi clase deosebite
tea lui, ca şi dinaintea unui sălbatic. pedepsit de trei-orl pentru vătămare de trebue mai întâiu prăjit, ca şi ca- de individ!, numite: Ramî, Migdanl şi Adonî.
Etă, omeni de aceştia sunt aplicaţi onore, pentru prevaricaţii şi pentrn matri- feua. Pregătim un săculeţ lungueţ, Ei nu formâză osebite triburi, ci sunt răs­
în ţinuturile nostre curat române pe la cule. Peste tot, atestatele îi dedeau lui, ca ca se încapă pe vrana buţiî orî butoiu­ pândiţi prin tote triburile Somalilor. In
notariatele cercuale ca sub-notarl şi sub- preot, o purtare morală rea. A fost con­ lui, îl umplem cu cantitatea de grâu mare parte ei sunt meseriaşi, se ocupă cu
matriculanţî, omeni uşori de minte şi fără damnat, pbte spre mai marea mulţumire a prăjit trebuincibsă şi îl slobocjim în fierăria şi ou vânătârea. Deşi cred în Alah.
11
judacată, corupţi şi dedaţi la beutură. Unii „părintelui Bucşa, la 2 luni temniţă ordi­ vasul cu vin. După-ce câte-va minute şi Mohamed, sunt fbrte despreţuiţl de So­
ca aceştia sunt lăsaţi să porte sabiă, ca cu nară, 10 fl. amendă şi la purtarea speselor am clătit vasul, ca săculeţul se stră­ mai!, pentru-că nu se supun la tbte preş-
ea în vreme de nopte să taie la Români, de proces. bată straturile vinului, îl lăsăm 2 bre scrierile religiose. Pe când Somalii nu mă­
şi să conturbe pacea şi liniştea sărmanului Oe ruşine! Ce ruşine ! în bute, apoi îl scbtem şi vinul astfel nâncă nici odată carnea unui animal, rlâe
popor, trudit de lucrul greu de peste di. Vulturul. tractat îşî va pierde acrela. Tot pe nu i-se taie gâtul în numele lui Dumnezeu,
Ce a căutat el în „diszmagyar şi încins calea acesta se depărteză şi muce- Migdanii din escorta noştră mâncau ani­
u
cu sabiă la logodna din Chinceş, care nu P 0 Y E Ţ E. (ţela vinului; însă vinul trebue nu­ male împuşcate de noi şi nu se opun°au
se ţine de raionul lui? A mers, se vede, mai decât tras în alt vas. a 3cbte dinţii din pielea porcilor sălbatici
împuşcaţi, pe când un Somai, care purta
numai ca să provoce scandal spre mai ma­
aparatul meu fotografic, cu care mă servi­
rea gloriă a statului „naţional ' maghiar!
1
Păstrarea prunelor. Decă se pune ULTIME SOIRI sem a fotografia un porc, se dusese ime­
Sperăm însă, că d-1 vice-şpan al co­
într’un borcan de sticlă seu ori-ce diat să se spele, făcând rugăciunile obici­
mitatului Mureş-Turda, care e cunoscut ca
vas un rend de prune cu codă şi Lnndra, 23 Septemvre. Scirî pri­ nuite, spre a se curăţi de pata îngrozitbre
un bărbat cu judecată seriosă, care nu se
altul de tocăturî de hârtie, urmând tot vate anunţă, că tînărul împărat al de a fi purtat portretul unui porc. Uu alt
lasă aşa uşor să fiă înşelat de subalternii
astfel pană se umple, şi decă după Chinei Tsai-TMen ar fi fost detronat Somai din caravană, atins din întâmplare-
săi stricaţi şi demoralisaţî, âr de altă parte
ce l’am astupat bine, ca se nu între şi omorît Joi săra. cu o picătură de cognac, a aruncat ime­
în cercul Reghinului de jos ca solgăbirău
apă înăuntru; se îngrbpă în pămeut Londra, 23 Septamvre. Soirea diat haina, şi fiind-că nu avea apă la dis-
se află de asemenea un bărbat, care încă
la adencime de un metru, unde se despre asasinarea împăratului Chinei posiţie, s’a tăvălit în nisip şi a umblat fărăi
nu se lasă a fi sedus prin minciuni şi re­
află o temperatură potrivită, putem nu s’a confirmat încă. Un decret îmbrăcăminte pănă ’i s’a putut da apă în
clame „patriotice jidovesc! şi care pe
11
scbte prin Ianuarie seu Februarie împărăsesc însă anunţă, că împăra cantitate suficientă pentru a-şl spăla trupul’
Kassai Imre îl cunosce din trecut; sperăm
acele prune cu smbla pe ele, ca şi tul Tsai-Tbien a abjis la tron în şi haina.
clic, că aceşti domni îşi vor sci face datoria
când sunt luate din prun. Se pot favbrea împărătesei văduve, care a Adonii sunt bmenl, cari după păr şi
faţă de sus numitul, pe care ca om com­
pune şi în vase mari ca butbele, şi dat miniştrilor ordin, ca de aici îna­ după buze, par a-se apropia mai mult de
promis înaintea poporului din acest ţinut,
se pot păstra tot aşa şi în fundul
îl vor depărta dintre noi şi din mijlocul inte să-i aştbrnă ei spre confirmare rassa Negrilor.
unei fântâni, atârnend vasul cu un actele oficiose. O mare mişcare re­
poporului nostru, scăpând astfel adminis­ Migdanii sunt vânători de profesie..
lanţ, său frânghie. voluţionară antidinastică s’a pornit,
traţia de-o ruşine, dictându-i totodată şi Ei ţin câni pentru vânătore. Arcurile lor
* care a trecut şi în provincia Hunan.
pedepsa meritată pentru abusurile comise. sunt de o construcţie fbrte prbstă şi nu-
Curăţirea aerului din odăi. Ne­ aruncă săgâta cu siguranţă mai departe de-
R.
greşit, că cel mai bun mijloc de a 30 metri.
S o m a l i i .
aerisi o cameră este de a deschide Migdanii se ocupă cu crescerea şi do­
Un proces pentru „conturbare uşile şi ferestrile şi a lăsa se se pri- Somalii sunt un popor tinăr, al căror mesticirea struţilor.
£tf
de cult . menescă aerul din camera ce a fost nume nu era cunoscut în auticitate. Pe
închisă, câte-va minute, chiar bre, hartele cele vechi ţâra figurâză sub numele
Mureş-Oşorheiu, Septemvre 1898. decă odaia a fost locuită de un bol­ de Ţâra Aromatelor, din causa tămâiei ex­ Din viaţa Ini Tudor Viadimirescn.,
On. D-le Redactor! Ţi-se sfâşie inima nav. Ce te faci înse, decă e ernă şi portate de acolo şi a- numărului mare de
Vladimirescu, averea şi muierea.
de durere, când te vedl silit să dai publi­ în odae e un bolnav, care nu pote alte plante aromatice, ce cresc în acea ţâră.
cităţii nisce lucruri atât de triste şi regre­ suferi deschiderea ferestrelor? Pen­ E neîndoelnic, că într’un timp ore-care, Un bătrân de 85 ani, anume
tabile, ba pot rlice unice şi fără păreche la tru a primeni aerul din acele odăi, acest teritoriu era ocupat de Negri; nu s’a Talăman, din comuna Cloşanî, po*
noi, cum a fost procesul pertractat în 19 se pune în cameră un vas de apă putut înse stabili la ce epocă şi în ce mod vestia câţl-va anî după mărtea lui
3
Septemvre n. c. înaintea tribunalului r. rece, cât de rece. In câte va cesuri acâstă rassă autohtonă a Negrilor a fost is- Tudor, că într’o cji îi fi' ® Tălăman.
de aici. apa va înghiţi aprbpe tbte gazele gonită din locuinţele sale şi silită a se re­ lui Tudor:
Procesul era între doi preoţi români stricate, respirate ca: acidul carbo­ trage spre centrul Africei. — „Boierule, se mă ierţi, că te
din comuna învecinată Mureş-Sângeorgiu, nic, amoniacul etc. La temperatura Teritorul lor a fost ocupat mai în­ întreb de ceva. De ce nu te însori?
anume Mihail Bucşa gr. cat. şi Ioan Runcan ordinară o doniţă pbte absorbi păuă tâiu d® populaţii de rassă hamită şi semită, Se te statornicesc! aici la n o i ; se te
gr. or. Ca martori au fost ascultaţi vre-o la 2 litri de acid carbonic; cu cât emigrate din Asia la o epocă pe când nu esista avem în totă viaţa ca vătaf de plai;
17 poporenl din aceeaşi comună, precum apa e mai rece, cu atât ea absorbe încă islamismul în Afrioa. Din amestecul căci eşti iubit de toţi ca boer de
şi vre-o 2 învăţători. mai mult. Apa înse, care a servit acestor două elemente eu o parte a Negri­ drept şi cu frica lui Dumneden;
Totă lumea română din acest ţinut a la acest scop, adecă, care a stat în­ lor autohtoni căcjuţl într’o stare de subor- ne-ai scăpa de ciocoii, care ne pră-
fost scandalisată la culme, mai ales de inci­ tr’un vas descoperit mai multe ore donaţie, sâu în ori-ce mod râmaşi neisgo- dâză şi ne chinuesc. 11