Page 53 - 1898-09
P. 53
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în aacare fii.
Miinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 francî, pe ş6se
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francî.
uimătdrele Birouri de anunolurl: Se prenumără la t<5te ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Uax AuQenfeld & Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrlch Schalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. s Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta : A.V. Goldber- Admmidraţiunea, Piaţa mare,
qer, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL 1HSERŢIUNIL0R : o se luni S fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
riă garmond pe o coloml 6 or. Cu dusui în casă: Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 202. Braşov, Joi 17 (29) Septemvre. 1898.
Reforma electorală la n o i ? este, scurt şi cuprineţetor 4Î8 cu tatea de alegere, de un mare refor Evenimentele clin Francia.
;
neputinţă. mator în înţelesul modern şi liberal
Revisuirea procesului Dreyfus.
De am de cjile se tot vorbesce T6tă dominaţiunea de acj!, es- al cuvântului. Precum o mărturisesc
de-o reformă electorală şi de revi- clusivă a elementului aşa 4>s „al foile guvernului scopul iui nu este In Francia se pregătesc evenimente
suirea legei electorale în Ungaria şi cătuitor de stat“, nu-ş! are bre ră de-a restabili cumpăna dreptăţii şi mari. Soirile, ce sosesc din Paris asigură,
Transilvania. Din timp în timp ces- dăcina în legile electorale atât de a egalităţii în disposiţiile medievale că guvernul a decis revisuirea procesului
tiunea acesta a fost sulevată în dietă defectubse şi nedrepte dela 1848 şi şi asupritbre ale legilor esistente Dreyfus. Etă ce se talegrafâză din Paris ou
şi seim, că cu deosebire în periodul, 1874? electorale, ci ţinta, ce o urmăresce data de 26 Septemvre:
când era ministru de interne Hie- Deoa censul electoral nu este este numai de-a comassa acele leg! „Consiliul ministerial de ac}I, presidat
ronymi, s’a făcut mare svon cu pre egal; decă pentru Transilvania este tendenţibse într’una, dându le o spo de Brisson, a decis unanim, ca dosarul afa
tinsa intenţiune a guvernului, de-a şi astăcţ! în vigbre legea escepţio- ială mai modernă, schimbând şi re cerii Dreyfus se fiă transpus Curbii de Cas-
presenta dietei un proiect pentru re- nală electorală; decă prin împărţi formând în fond însă numai acele saţie. Acâsta decisiune a adus’o consiliul
visuirea legei electorale, şi încă un rea mandatelor, a cercurilor electo disposiţiunî ale lor, car! nu sunt de miniştri după lungi şi înfocate desba-
proiect, cum se c|icea, liberal. rale şi prin procedura esistentă elec încă destul de favorabile naţionali terl. Acum atârnă dela Curtea de Cassaţie
Necesitatea, de-a se aduce o torală, — adaugend pe de-asupra tăţii maghiare şi ar pute, fiind mo hotărîrea, când să se suspendeze pedâpsa
schimbare în starea abnormă de sistemul de presiuni, corupţiunî şi dificate, să i dea şi mai mare putere. lui Dreyfus, când şi cum sâ-1 aducă în
faţă în ce privesce mai ales censul volnicii, — s’a paralisat orî-ce drept Foile guvernului ni-au indicat Francia. Ministrul de justiţie Sarrien a
şi procedura electorală, precum le şi orî-ce libertate electorală a cetă şi ne indică destul de clar, în ce di şovăit pănă în momentul din urmă, ca să
preved articulii de lege Y din 1848 ţenilor aparţinător! diferitelor naţio recţiune voesc guvernanţii să revi- trimită ori nu dosarul Dreyfus Curţii de
şi XXXIII din 1874, este de mult nalităţi nemaghiare: acesta de si suescă legile electorale, pentru ca Cassaţie şi fără sprijinul comisiunei revi-
recunoscută chiar şi de Maghiar!. gur, că nu s’a făcut, decât numai să fiă şi în viitor asigurată prepon- suitdre, care îu cestiunea revisuirei se îm
Cu tote acestea pănă acj! încă nu pentru sporirea şi întărirea domina- deranţa rassei maghiare, adecă stă părţise în două fracţiuni: 3 voturi pentru
s’a făcut nici un pas serios în direc ţiunei esclusive artificiale a naţiunei pânirea ei absolută şi esclusivă în şi 3 contra revisuirei. Sarrien mai era mun
ţiunea acâsta. maghiare. De aici vine, că Maghiarii dietă. cit şi de gândul, că doi dintre miniştri:
Acum, în urma unei interpela- din dietă, guvernamentali şi oposi- Aşa, de pildă, se 4' > că în Viger şi Peytrals au combătut revisuirea,
ce
ţiunî a contelui Apponyi în aface ţionalî, se tem aşa de mult de-o re Ungaria, şi într’o parte mare a Tran însă în faţa majorităţii consiliului, s’au în
rea reformei electorale, s’a vec}ut în formă a legilor electorale şi că, deşi silvaniei, representanţa oraşelor este, clinat şi ei .
u
cele din urmă constrîus actualul mi recunosc absoluta necesitate a unei în raport cu representanţa cercuri Atâta spune telegrama despre desba-
nistru de interne Perczel de-a da un schimbări, totuşi nu se încumetă, lor rurale, prea mică, pe când pu terile consiliului ministerial, care s’a ţinut
răspuns. In şeiinţa de Luni a ca şovăesc şi întârejie mereu de a o terea naţionalităţii maghiare este în palatul ministeriului de interne. Cel din-
merei deputaţilor a declarat adecă duce în împlinire. Dovadă şi decla tocmai în oraşe mai mare. llltă dâr tâifi, care a eşit din consiliu, a fost minis
Perczel, că guvernul se ocupă cu rarea cea mai nouă a ministrului un punct mare al revisuirei, ca ora trul de răsboiă Chanoine. La apariţia lui
cestiunea, revisuirei amintiţilor arti- Perczel, din care se vede, că încă şele se trimită mai mulţî deputaţî pe stradă, o câtă de dreyfusiştl îl întâm
cui! de lege. Mai clar cjis, ministrul va trece mult timp pănă ce guver maghiar!! pinară cu strigări de : „Trăâscă revisuirea !
de interne a răspuns, că are inten- nul se va decide a presenta un Trăâscă Picquart!" Altă câtă de antirevi-
Tocmai de aceea însă, pentru-
ţiunea de-a presenta camerei un proiect de revisuire a legei elec sioniştl strigară: „Piâră Brisson! Trăâscă
că pretinsa reformă mai are şi părţî
proiect de lege în acâstă privinţă, torale. armai a !"
fbrte delicate şi grele de resolvat,
cler a adaus îndată, că în amănunte A fost deja un lucru mare, dăcă Iu urma acestei decisiunl a consiliu
guvernul şi bmenii lui găsesc încă
nu pote intra şi că astăcjî încă nu guvernul a declarat, că se ocupă cu şi a8tă4î, că ar fi fbrte periculos lui ministerial, se susţine, că statul-major
se p6te pronunţa asupra terminului, reforma legei electorale. Organele militar va dimisiona, deore ce el se vede
pentru ei, dâcă s’ar grăbi prea tare
când crede, că va pută presenta lui de publicitate accentueză acesta acum blamat înaintea lumei întregi. Se mai
cu reforma electorală, care atinge
amintitul proiect. cu un deosebit aplomb, ca şi când svonesce, că între cercurile mai înalte mi
cele mai mar! interese ale naţiunei
Nimeni nu va sta la îndoălă, că ar voi să cţică, că de-acum pot fi maghiare. litare şi între monarchiştl să fac dese
aici se tracteză de-o reformă din liniştiţi d’al de Apponyi şi soţi, căci tractărl, cum s’ar putâ salva onorea Fran-
Aşadâr mai încetinel, domnilor
cele mai grave şi importante, care în împrejurările de faţă, când peri- ciei şi a armatei.
dela guvern, căc! şi aşa nu perdeţî
trebuia se fiă adusă înainte de tote culul din partea naţionalităţilor este Duminecă s’a ţinut în Paris un mare
nimic. Decă pierdem noi ceştialalţî,
se
celelalte aşa 4^ reforme, mar! şi încă aşa de mare, graba pbte numai pe car! îi priviţi ca străin!, duşmani meeting antirevisionist, la care au partici
mic!, Dâr nimeni dintre cei ce cu strica trăba. pat cam 2000 de persone. Meetingul a fost
şi Dumne4eu mai scie ce, ce im
nosc starea lucrurilor nu se va în Guvernul unguresc este departe presidat de Deroulede, care a pronunţat un
portă? Nu este tot câştigul vostru?
doi, de altă parte, că în împrejură de-a înţelege acţiunea lui de reformă discurs înflăcărat contra lui Brisson. Au
Este şi va fi păDă când va fi,
rile de faţă şi sub sistemul de gu electorală în sensul genuin al cuvân mai vorbit Clemenceau, Jaures şi Trarieux
căc! sciţi bine, că în lume tote
vernai e actual o reformă electorală, tului. Nu, aşa departe nu merge in- în contra revisuirei şi cerând cetăţe
merg numai pănă la o vreme.
care să fiă eorăspuncjetbre împreju tenţiunea lui Perczel, ca se vre să nilor sâ reformeze liga patrioţilor fran-
rărilor reale şi cerinţelor timpului, trâcă, în ce privesce dreptul şi liber cesl. Discursurile lor au fost primite cu
FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI*. datore , „Palestro" şi „Re di Portugallo" băteau cu rasată a lui Vacca. Acâsta întrase la 6'/ înport, dâr nu
w
2
găsi spaţiu suficient pentru manevră, ca să combată ba
tunurile lor colosale turnul Wellington. „Re d’Italia",
(18)
w
„St. Martino şi „Maria Pia" atacară fortificaţiile dela teriile în timpul trecerei pe dinaintea lor. In schimb
Colonelul Baron Urs David de Margina flancul stâng al portului. Cu acestea se asocia Albini, însă, efectul focului din bateria Madona şi mai ales obu-
bătând fortul St. Georg, bateria Mamula şi Zappai'ina în sele aruncate de morţi erele din turnurile Bentink şi
Ia Solferino şi Lissa. spate. Pe la ora 5 întrâ „Formidabile ' urmat de divisia "Wellington, fură de tot fericite. Ohirasatul „Ancona"
1
se aprinde şi trebue să părăsâscă portul; lui îi urmară,
Conferinţă ţinu'ă de Colonelul austro-ungar Frnncisc Rieger în cer chirasată a lui Vaeca („Principe di Carignano", „Cas-
cul militar din Sibiiu şi Braşov, la 2 Ianuarie şi 20 Februarie 1898. telfido" şi „Ancona") în portul St. Giorgio şi, în faţa deşi cam trăgănind celelalte chirasate din divisia „Castel-
bateriei Mamula la 300 m. de dânsa, arunca ancora. Bra fidardo" şi „Principe di Carignano", numai „Formida
— C o n t i n u a r e . — bile mai persista în faţa bateriei Madona. Baronul Urs
vul comandant de pe „Formidabile", căpitanul de fre
aduse şi cele 3 tunuri din posiţia de reservă Cosmo St.
Luarea acestei disposiţiunî, care nu modifică nimic gată Cavaliere di St. Bon, care, ca se vadă mai bine,
din problema încrucişătorilor „Esploratore" şi „Stella sta afară din turnul comandantului, manevra bastimen Andrea şi le puse în acţiune contra acestui bastiment.
d’Italia", consuma mult timp, aceste bastimente râma tul cu cârma şi maşina, presenta întâi o lăture inimicu In acelaşi timp, şi plină de dorinţa victoriei, se cobori
seră la postul lor, ca avise contra escadrei imperiale. lui, dând o salvă de tunuri, şi apoi pe cealaltă, făcând şi infantei'ia marină de pe platou în port, pentru a des
chide focul de tiraliorl asupra servanţilor de pe corabia
Durata acestui timp se întrebuinţa de cătră apărător în acelaşi lucru. Repeta manevra în credinţa, că în modul
modul cel mai util, astfel că acesta la ora 4'/ când acesta va causa mari stricăciuni inamicului, fără ca el inimică. începu să se întunece, „Formidabile" suferise
2
reîncepu lupta artileriei la St. Giorgio şi Comisa, însuşi se sufere mult. Dâr curagiosul comandant al ba mari pagube în lupta de 3 ore. Avea 4 morţi şi 41 ră
sta armat şi gata pentru a întră din nou în lupta tot teriei Madona, locotenentul Jauernik ghici îndată ma niţi, un tun demontat, vasul lua apă, oblonele ferestrui-
inegală. îndată recunoscu Albini, că nu pote îndrăsni nevra adversarului seu periculos, pregăti totul şi pe lor mai tote distruse, sâu găurite, puntea era găurită,
ambii cocori ai ancorei frânţi, tote bărcile ciuruite şi
să facă o debarcare la Comisa. Focul liniştit şi bine când Italienii ochiau, dădu foc. Câte-va obuse şi mai
ochit al bateriei Magnaremi şi al tunurilor de pe dealul ales eclaturî străbătură pe ferestrui în interiorul coră pe bord se isca incendiu. Deci, bravul căpitan ridicâ
Perliă, îl convinseră, că apărătorul era vigilent şi cu biei şi causară inamicului mari pagube în material şi ancora şi, pentru a feri bastimentul de avarii şi mai
mari, părăsi portul în strigătele de bucurie nesfârşite ale
putere ne’ntreruptă dispus la resistenţă. Astfel se întorce omeni, deşi numai patru tunuri putură lua parte la com
apărătorilor.
Albini âr spre portul Karober. In acest timp lupta pen baterea lui „Formidabile". Dintre celelalte 3 tunuri, unul
( V a urma).
tru portul St. Giorgio se înflăcărase peste mâsură. „Afon- se demontase în ajun şi celelalte combăteau divisia chi
