Page 54 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 202 -819S

44
strigări de : „Trăâscă armata ! Jos Jidanii!“ în contra „agitatorilor memorandiştî sfâr- tului. Pe când comunelor li-se cer jertfe Stările clin Cuba sunt presentate
Adunarea a votat o ordine de di pentru şindVorbirea sa, plină de ură şi de ră- mari pentru probleme cu caracter de stat, în colori caracteristice de cătră corespon­
reconstituirea ligei patrioţilor. inţâ, aşa : pe atunci statul nu le împărtăşesce de nici dentul din Havanna al diarului engles „Ti­
44
Este semnificativ, că consiliul de mi­ „Aceşti domni trăiesc din agitaţiune, un favor, ast-fel, că dările indirecte şi arun­ mes . El îşi începe aprecierile cu data de
niştri a adus decisiunea de revisuire toc­ şi fiind-că vechii lor lauri încep a veştecji, cările de tot felul cresc din ăn în an tot mai 12 August, cjiua publicării armistiţiului.
mai în (jiua, când Ovreii ţiu sărbătorea lor ei trebuesc împrospătaţi şi de aceea erăşî mult. Pe calea acâsta apoi este imposibil, Armata, dice el, a primit c’o uşurinţă
fac ceva spre a atrage asupra lor privirile
numită Jom-lcippur, care, după ritualul mo- ca comunele să-şi vadă de regularea afa­ proverbială armistiţiul. Americanii veniţi în
recunoscătorului popor român. Der fiă con­
saic, este di de plâns şi jale. Acâsta di a cerilor proprii, în ceea-ce privesce higiena Havanna îşi bat acum joc de răsculaţi,
vinşi, că gazetarul maghiar, chiar şi cu
devenit acum cji de bucurie pentru Jidanii preţul libertăţii sale, va bate clopotul într’o publică, ajutorarea în miseriă etc. cari în loc de a primi independenţă, au
din Prancia şi din lumea întregă, dat fiind, dungă spre a da alarma ori de câte-ori va Corpul notarilor are următorele gra- schimbat jugul spaniol cu cel american.
că afacerea Dreyfus a fost îmbrăţişată de observa vre-o mişcare în tabăra lor. Dela vamine şi pretensiunl: posturile de notari Părţile răsăritene ale insulei sunt ocupate,
aoâsta nici temniţa nu-’i va reţine. De
întregă obştea israelită şi sprijinită puter­ comunali şi cercuall să fiă umplute prin ce i drept, de cătră Americani, cari îşi dau
sub acâstă acusaţiune cer deci achitare
nic de fabulosele sume ale „alianţei israe- numire; notarii să fiă împărţiţi în classă tote silinţele a face şi susţine ordine, în
unanimă; faceţi, ca acest verdict să fiă
14
lite universale . tot-odată o provocare pentru 4iariştii ma­ separată la pensionare; plata să li-se imul- părţile apusene însă domnesc stări anar­
Este interesant, că organul filosemit ghiari, ca pe acest teren să-şi împlinâscă ţăscă; să fiă ajutoraţi de stat când împli­ hice. Cartierul principal al răsculaţilor se
„Tagblatt din Berlin, ocupându-se cu ces- şi mai departe datorinţa eu curaj, constant nesc probleme de stat, seu statul să ia află abia într’o depărtare de 5 chilometri de
44
44
şi cu însufleţire .
tiunea revisuirei, declară, că Dreyfus a fost asupră-şl plata ce li-se cuvine notarilor, ba Havanna. Americanii ar pute forte uşor să
şi este un amic al Germanici şi se bucură Sera la 8 ore s’a publicat verdictul chiar să li-se dea cuincuenal. între în tractărl cu ei, pănă acum însă n’au
grozav asupra decisiunei consiliului de jaraţilor, prin care se achită unan'm ţa­ După adunare, sărmanii paria s’au în­ făcut nici un pas de felul acesta, aşa că
Luni. ristul acusat Braun. trunit la un prând lucullic, unde s’a toas­ nu se scie de e pace, ori răsboih între ei.
u
Alt fel vorbesce „Kdlnische Zeitung . * tat pentru stăpâni şi pentru slujbaşi. Resculaţii de răsărit ai insulei se plâng
„Decisiunea de adl — dela 26 1. c., dice Simultan cu procesul intentat de d. grozav contra Americanilor, cari nu le dau
organul de frunte din Calonia — cuprinde Rubin Patiţa, s’a intentat aceluiaşi diar un hrană, nici îmbrăcăminte, nici nimic. Din
în sine simburele unor încurcături nepre- proces de calumniă şi vătămare de onore Revistă externă. pricina acesta ei sunt siliţi a jefui, ca să
vădnte, cari uşor pot »ă ducă la o catas­ de cătră medicul din Szentes, şi medic şco­ nu piară de fome. Bande numărose de jă­
trofă. Acestă decisiune însemnă declararea lar Dr. Albert Molnar. Acesta a fost învi­ Italia şi desarmarea. „Italie din fuitorl outrieră localităţile din prejur,
44
de răsboiii a civililor contra puterii armate. nuit într’o notiţă a lui „Budapesti Na­ Roma publică răspunsul ministrului de es- fără a fi supărate de cine-va ; Americanii
44
Cabinetul stă adl înaintea celei mai grele plo , oă a turburat în Szentes armonia so­ terne Canevaro, la propunerea Ţarului. Răs­ nu-i împiedecă, Spanioli cu atât mai pu­
probleme din câte a avut vre-un ministe- cială, agitând între Creştini şi Jidovi, şi punsul elice, că guvernul italian primesce ţin. Aşa, o câtă de Negrii a atacat o fa­
riu frances dela proclamarea republicei în- acesta numai cu scop de a-şl câştiga clienţi. de a lua parte la conferenţâ şi e gata a brică de zahar, care era provădută cu bas-
44
44
coce . De altfel şi „Kolnisclie Zeitung sa­ S’a mai susţinut, că a lăţit placate cu in contribui din tote puterile sale la resulta- tione şi apărată de soldaţi plătiţi. Apără­
lută prietinesce pe Brissou. scripţia: „Jos cu medicii jidani, jăfuitorl! tul fericit al acestei măreţe opere. torii s’a predat şi banda de jăfuitorl a jpă-
Acum se aşteptă convocarea camere­ Mergeţi la noul medic profesor! Tot­ truns în locuinţele Albilor, au tîrît afară
44
lor, pentru-ca guvernul să-şi justifice îna­ odată Molnar a fost declarat în acel arti­ Gestiunea Cretei se apropie de re- femeile şi au început a-le profana şi ucide.
solvare. Anglia, Rusia, Francia şi Italia au
intea lor procedura. Spectacolul e cât se cul de om nedemn. Astfel de stări sunt generale în Cuba, de
subscris proiectele admiralilor lor privitore
pote de trist. In decursul pertractării martorul Dr. când vitejii Americani au ocupat insula
la pacificarea Cretei. Aceste proiecte vor dela Spanioli.,
Vadnay, fişpan al Oiongradului, a declarat,
fi trimise în formă de ultimat Sultanului.
că cunâsce pe acusatorul privat Molnar,
Un proces de pressă semnificativ. „Agenţia Reuter dice, că cele patru pu­
44
de când s’a aşedat în Szentes; că în urma
teri sunt hotărîte a-şl trimite corăbiile lor
Un proces de pressă mult semnifica­ arătârei sale şi a inspectorului de şcole, SOIRILE DILEI.
în Dardanelle, decă Sultanul nu va satis­
tiv s’a pertractat alaltăerî înaintea juriului Molnar a fost destituit din postul de pro­
face cererile lor, ba vor merge şi mai de­ — 10 (28) Septemvre.
din Peşta. Ca acusat a figurat redactorul fesor; că numai înainte c’un an şi jumătate
parte pănă la Constantinopol, ca să for­ Parastas pentru împerătesa-regină Eli-
diarului „Budapesti Naplo , Braun Sân- şi-a primit diploma; că îşi punea pe tablă
44
ţeze pe Sultan a-le primi planul de paci­ sabeta în Zernescî. Ni-se scrie din Zâr-
dor. El a fost acusat de cătră d-1 Rubin câte 10 titule şi denunţa pe ceilalţi medici;
ficare. nescl: Cu deosebită solemnitate s’a cele­
Patiţa, advocat în Alba-Iulia, pentru calum- că aţîţa în contra medicilor evrei şi că pe
nie, respective vătămare de onâre. păreţii şcolii, unde propunea el, se vedea Intre Serbia şi Bulgaria se pre- brat aici Sâmbătă parastasul pentru odihna
„Budapesti Naplo" a fost adus un ar- scris în t6te colţurile: „Jos cu medicii gătesce un conflict. Principele Bulgariei a sufletului răposatei împărătese-regine Elisa-
ticul, în care se spunea, că în locuinţa Evrei jăfuhorl . trimis la Belgrad un ataşat militar, pe beta. A luat parte un public număros, în­
44
d-lui Patiţa s’a ţinut un conventicul duş­ Advocatul lui Molnar a cerut ca ju­ care însă guvernul sârbesc l’a refusat pe tre care toţi funcţionarii administrativi şi
man statului şi revoluţionar, la care au riul se declare vinovat pe acusat, care era motiv, că ataşatul ar fi participat la asa­ comunali, precum şi personalul ambelor fa­
luat parte câţl-va din cunoscuţii „agitatori tot redactorul Braun, pentru-că nu s’a do­ sinarea lui Stambulow. Principele Ferdi- brici din Zârnescl. Parastasul a fost oficiat
44
români . Se mai spunea, că la acel con­ vedit, că Molnar a lăţit amintitele placate nand a primit vestea refusului în.străină­ de ambii preoţi, d-nii Dan şi Străvoiu. Elevii
venticul s’au luat măsuri de a-se introduce antisemite. Juriul cu 11 contra unui singur tate. El s’a reîntors îndată acasă şi s’a şcolei elementare române, cu stegul şcolei
din nou un manifest din BucurescI, din vot, a declarat vinovat pe Braun, er tri­ dus direct la ministeriul de răsboift, er de îmbrăcat negru şi în frunte cu corpul în-
care s’ar fi confiscat 18,000 de esemplare. bunalul l’a condamnat la 8 cjile închisore acolo la şeful statului-major PapriJcov, cu văţătoresc, s’au postat în mijlocul biseri-
Afară de acesta pretinşii agitatori şi com­ şi 50 fl. amendă. care a conferit timp îndelungat. Resultatul cei, formând cordon de-o parte şi de alta.
plotişti să fi decis a scote un nou memo­ consfătuirii lor a fost, că reservele divisiu- In fine observ, că cântările funebre le-a
rand. cu a căruia redactare să fi fost în­ nilor din Vidin şi Sofia au fost chiămate esecutat corul şcolar sub conducerea învă­
sărcinat Rubin Patiţa. In actul de acusare Congresul arclii-corteşilor. sub arme, sub pretext de manevre la gra­ ţătorilor. Protopopul onorar Dan a ţinut
Patiţa arată, că tote aceste sunt calumnii Aşa numesce, forte potrivit, „AUcot- niţa sârbescă. Aceste manevre sunt o ade­ cu acesta ocasiune şi o scurtă cuvântare
u
neruşinate, menite a-i vătăma lealitatea şi mdny congresul reuniunei notarilor comu­ vărată demonstraţie contra Serbiei şi din funebră.
patriotismul, şi cere prin urmare dela ju­ nali şi cercuall, care s’a deschis Luni în pricina lor guvernul din Belgrad se simte in afacerea înfiinţării unei Metropolii
raţi satisfacţiune. Budapeşta şi la care au luat parte cam 160 fote atins. Ministru sârbesc de răsboih încă române în Macedonia. „Politische Corespon-
Pertractarea a condus’o judele Zsid- de membri. a concentrat două corpuri de armată, pe denz din Viena publică următorea infor­
44
vay. Acusatorul privat Patiţa nu s’a înfă­ Raportul anual şi propunerile comite­ cari le-a trimis la graniţa sârbescă, tot sub maţie : „Este inexat, că s’ar fi făcut vre-un
ţişat la pertractare, ci a fost representat tului central esecutiv merită niţică aten­ pretext de manevre.
pas în afacerea înfiinţării unei Metropolii
prin d-1 advocat Dr. Titu Babcş. Pe aeu- ţiune şi din partea nostră, vorba fiind de
Despre China n’avem scirl mai române pentru cutzo-vlahii-macedoneni.
satul Braun l’a apărat redactorul şef al acele organe ale stăpânirii, cari sunt acjl
nouă. Tot ce se scie este, că Englesii se Vechile obstacole, bine cunoscute, se opun
44
diarului „Budapesti Naplo , Jos. Văszi. cei mai mari domni în comună; cari re- pregătesc la evenimente neprevădute. Ei şi acum regulărei acestei cestiunl .
44
După constituirea juriului, s’a cetit presentă prin sate comitatul şi ministeriul;
îşi ţin gata corăbiile de răsboiă în jur de
articulul incriminat, pentru care acusatul cari adună dările cu doba şi fără milă Din „Enciclopedia Română , publicată
44
Vej-Haj-Vej. De aici ar apare, că situaţia
Braun a luat răspunderea, declarând tot­ şi cari, dela „noua ordine încoce, sunt şi în China este mult mai seriosă, decum se din însărcinarea şi sub auspiciile „Asocia-
44
odată, că o face, deşi n’a scris el însu şi „popi înpintenaţl şi îuatilaţl cărora le duce ţiunii pentru literatura română şi cultura
44
credea câte-va cjile înainte. Este semnifi­
acest articul, privitor la Patiţa. groza orl-ce creştin adevărat. Sunt mari cativ pentru stările actuale din China, că poporului român , după cum se scie, s’a
44
44
Apărătorul Veszi găsesce, că Patiţa „domni notarii, fiind-că fisolgăbirăul ju­ presentat la adunarea generală a Asocia-
Ţarul Rusiei a adresat o telegramă de fe­
folosesce în actul său de acusare termini decă şi dispune după cum îi spune nota­ ţiunii, ţinută în Beiuş, Tomul I, care cu­
licitare împărătesei văduve, din incidentul
nerespectuoşi faţă cu tribunalul unguresc, rul, ba chiar şi fişpasii pun mare pond pe prinde 10,401 articole (A—Copenhaga) cu
urcărei ei pe tron.
deşi ca advocat, ce este, ar trebui se scie, notari, căci cine altul, deeă nu ei, adună 120 harţe şi ilustraţiunl. După cum suntem
în ce ton are să vorbescă cu judecătoria. voturile guvernamentale, ei pregătesc lis­ Mişcarea tinerilor turci a ajuns informaţi, redacţiunea acestei mari şi im­
Se rogă, ca tribunalul de pressă să-i aplice tele electorale din cari eliminâzâ pe alegă­ ârăşî la ordinea cjilei în Turcia; ea preo­ portante publicaţiunl a început deja lucră­
lui Patiţa o pedepsă de ordine, şi scrisorea torii oposiţionall şi introduc adese-orl în cupă pe Sultan în măsură mai mare decât rile pentru tomul II şi va publica încă în
lui de acusare să-o trimită la timpul său liste şi pe cei-ce nu sunt alegători, însă cestiunea Cretei. Sultanul este mereu înfi- decursul lui Octomvre fasc. 11, în care se
44
camerei advocaţilor, pentru-ca acesta să de „sentimente guvernamentale. cat cu acesta mişcare ; el a ajuns să stea va termina litera C, şi se vor începe ar­
introducă faţă cu el cercetare disciplinară. Raportul comitetului reuniunei aces­ închis în palatul său şi să nu primescă de­ ticolele cu iniţiala D. Publicarea fascico­
Preşedintele declara că observi-rea tor fiinţe devenite paria — cum a cjis în­ cât pe aceia, cari urmăresc paşii tinerilor lelor se va face pe viitor în intervalurl
făcută de apărătorul lui Braun se va lua suşi preşedintele K.uncze cătră Banffy — turci şi fac raporte Padişalului despre ea. cât mai scurte, astfel ca opul întreg să se
la protoool, âr decisiunea asupra ei o va ridică o mulţime de plângeri asupra nea­ Mari temeri îi inspiră Sultanului mai ales potă termina încă în anul 1900. Rămâne
anunţa dimpreună cu sentinţa. junsurilor din domeniul administraţiei co­ deşertarea în massă a ofieerilor. Mai în numai ca şi abonaţii publicaţiuuii să se
Venind rândul pledoarelor, d-1 Dr. munale, şi la primul loc se ocupă cu socia­ urmă a deşertat colonelul Suliman-bey, fîiul achite pe viitor cu mai mare punctualitate
Titu Babeş a ţinut vorbirea de acusare şi lismul agrar, devenit acum şi în Ungaria valiului din Kania, care staţiona în Erze- de angajamentele lor, deore-ce după infor-
a cerut, ca juriul să declare vinovat pe pericul constant, pentru a cărui înlăturare rum. Suliman a fugit pe-o corabiă fran- maţiunile luate dela editorul „Enciclope­
acusat. nu s’a făcut nimic pănă acum, aşa că le­ cesă în Trapezunt. De-odată ou Suliman a diei , pănă acum 76°/ ale abonamentelor
44
0
Apărătorul Vâszi, combătând acusarea gea muncitorilor de câmp nu se pote ese- deşertat şi colonelul Husni-bej, adjutantul nu au fost achitate punctual la terminul
d-lui Patiţa, cjice, că atacul, ce ’i s’a făcut cuta din pricina organisărei defeetuose a de aripă al Sultanului, er câte-va cjile mai stabilit în condiţiunile de propunere. Abo­
u
în „Bud. Napl6 este justificat, fiind-eă administraţiunei. Raportul cuprinde un ca­ târejiu Fazyl- bey, ataşat la ministeriul de naţii sunt deci rugaţi şi pe acestă cale a
Patiţa a lucrat tot-dâuna în sens ostil Ma pitul voluminos despre îngreunarea peste esterne. Cei doi din urmă au fugit în contribui la asigurarea succesului acestei
ghiarilor. Tot-odată s’a îndreptat cu furie măsură mare a comunelor din partea sta­ străinătate. frumose întreprinderi prin achitarea ratelor