Page 55 - 1898-09

Nr. 202 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

restante. Scârbele, cari pentru preţul de a caracterisat situaţia, în care se află mi­ L i t e r a t u r ă . Canea, 27 Septemvre. Privitor
1 fl. (resp. frcî 2.60) se trimit abonaţilor nistrul-preşedinte, astfel: la planurile celor patru puteri în
franco şi recomandat, sunt lucrate cu mult Bânfify Dezso azt izente Din „Revisia Ilustrată", ce apare în cestiunea Cretei, se anunţă, ca dăcă
1
gust şi eleganţă, astfel, că „Enciclopedia * Elfogyott a napirendje, Bistriţa şi al cărei redactor e d-1 loan Pop P6rta nu va da f ănă la 15 Octom-
şi după exteriorul ei va fi o decore pentru Ha meg egyszer azt izeni, Beteganul, âr editor d-1 loan Baciu, a apă­ vre răspuns satisfăcător, câte-va
ori-ce bibliotecă. Comandele se adresâză Akor nelci el Bell meni. rut broşura 9, pentru Septemvre, ou ur­ oraşe vor fi blocate pe mare şi us­
mătorul cuprins: Nu-mi huiţi la cap,
la editorul "W. Krafft în Sibiiu. Preţul unui Adecă Banfify vestesce, că i-s’a epuisat or­ cat, după ce creştinii vor fi provo­
poesiă de Elena Yoronca; Constantin Mo-
tom face fl. 10.—, compactat fl. 11 60 (pen­ dinea de di, şi dâcă va mai vesti odată caţi să le părăsâscă.
rariu-Andrievici (biografia şi portret) de
tru România fr. 25. — resp. 28.60). acâsta, va trebui să se ducă. — Mare ila­
P.; Abrjice; Nu mai vorbi (poesii) dă Au-
ritate a produs în cameră acâstă succesă
toniu Pop; Despre gemeni cu privire la
Esamenele de oficerî în reservă, ce variantă a cântecului lui Kossuth. Gajări D I V E R S E .
s’au ţinut săptămâna trecută în Sibiiu, au întrebă, că în Szoboszlo s’a cântat acest vârsta mamei şi la rândul cronologic al
avut în general un resultat satisfăcător cântec? ilr la întrebarea acesta oposiţiona- copiilor, de Dr. T.; Norii nopţii; In far- Edison şi dragostea. Omenii cei mari,
mercul nopţii (poesii) de Alvescu; Bicicleta întocmai ca cei mici, au să trâcâ cu toţii
pentru Români. La artilerie au reuşit toţi, lul Lukâcs răspunse picând; „Tăceţi, că
şi anume: Cornel Mesaroş, Basil Crişan, de nu, voiţi spune eu îndată strofa a doua". din punct de vedere higienic, de loan Niţu prin ispitirile dragostei dintâitt. Prima soţie
George Dubleş, Sabin Henzel, Stoica, Vi- — Nu-i vorbă „părinţii patriei" sciu să se Pop; Stăruinţa, poesiă de Alvescu; Ma­ a lui Edison a fost telegrafistă în serviciul
sarion Brânduşa. La vânători: Yal. Moldo- amuseze frumos pe busunarul contribua­ dame Josselin, novelă de Theuriet, trad. de lui. Intr’o cji el rămase la spatele scaunului
van, Cornel Beşan. La reg. 31 de inf.: bililor. Niţu ; Şi stelelor, poesiă de Enea Pop Bota; privind cu multă atenţiune graţiositatea
Victor Popp, Emil Dan, loan Botean, Poveste tristă, poesiă de Alvescu; Aron mişcărilor telegrafistei. — „Domnule Edi­
Axente Lene, Daniil Şerban, Iuliu Ciugu- Profeţii curiose. Din Stockholm se Boca Velchereanul (biografiă şi portret), son" — se întârce de odată copila — „nu
dean, Nicolau Tămaş, Pamfilie Popescul, scrie cu data de 17 Septemvre : Trăiesce Din păţaniile mătuşei, de losif Yelcean; pot să lucrez, dâcă stai la spatele mele sâu
loan Branga. La reg. 50 de inf.: Săbă- adi în apropiere de Soderasen un ţăran, Singur, de A.; Amintirea, poesiă de Al­ dâcă ’mi stai în apropiere". — „Cum se
dean, Yoina, Harambaşa şi Furnică. —La între 70 şi 80 de ani, care nu posedă aprope vescu ;’ Oeapsă şi ochelari, novelă trad. de pote ?" — întrâbă Edison. — „Nu sciu. Dâr
esamenele de voluntari dela reg. 33 din nici o cultură şi abia scie scrie şi ceti, Iuliu Bran; Casa lui Avram Iancu (cu deşi nu te văd, simţesc totuşi, că eşti
Arad au reeşit dintre Români următorii: der — cum asigură mai mulţi omeni se­ ilustraţiune); Busuiocul şi Boziul, legendă aprope de mine". Edison o privi lung în
Al. Domşa, Aurel Crişan, Tr. Marcu, Co- rioşi din acel ţinut — nu arare-orî se in­ de Ant Pop; In asfinţit, poesiă de Al­ ochi şi îi cjise cu căldură:" — „E multă
riolau Miron şi Valeriu Nicoră. spiră şi apoi profeţesce evenimente viitore vescu ; Pardositorii români din Bistriţă vreme de când mă ocup cu d-ta şi dâcă
cu mare esactitate. Sâmbătă după amâcjl ‘(ilustraţiune); Descântece, de St. Tuţescu vrâi, să-mi fii soţie". Telegrafist a erupse
Mare furt în Constanţa. Un mare furt în .3 Sept. c. el povestea cu trei persâne şi I Pop Reteganul; Oântece poporale de în plâns de emoţie, şi ceru timp de cuge­
s’a comis eri nopte la poşta din Constanţa. dinaintea casei sale; de-odată tăcu, privi N. Bodnar; Ţăranii noştri (trei ilustraţiuni tare, să vorbâscă cu mamă-sa. După o luuă
Un servitor, care se afla de serviciu şi de aţintit spre ceriu şi nu răspundea nimic, şi printre ele poesii poporale de I. Stâncă" o conduse la altar.
pază, a spart în timpul nopţei o ladă de când era întrebat. După câte-va minute el Bibliografiă, Telefonul Redacţiei etc.— La
Cât preţuesc coronele domnitorilor.
fer, în care se aflau 760.000 lei trimişi „se deştepta" şi respirând tare dise: „Oe editorul „Revistei Ilustrate" loan Baciu în
Corona, ce împodobesce capul reginei Wil-
prin poştă de „Banca Naţională * din Bu- urît". întrebat fiind, ce însemnâză aceste Şoimuş (p. u. Nagy Sajo) se mai află esem-
1
helmina şi care a trecut peste atâtea ad­
cm’escl unui comerciant din Constanţa, a cuvinte, el c}ise : „De ac}l într’o săptămână plare din acâstă revistă de pe semestrul I versităţi (ea a fost furată mai anii trecuţi,
luat dintr’enşii 460,000 lei în pachete de vom aucţi o veste nouă dela mâclă-di, acolo legate în legătură de’lux şi costă: ediţia
însă o parte a preţioselor au fost aflate)
bilete de câte o miie lei, şi a dispărut. Se va fi omorîtă cu pumnalul o femeiă". In de salon 6 fl, cea poporală 3 fl. Pentru
representâ o valore de 2,400,000 mărci.
crede, că hoţul a plecat cu o barcă pe Sâmbăta viitore sosi soirea despre asasina­ învăţătorii dela şcâlele poporale, apoi pen­
Prin anii 80 prinţul Drago, unchiul exre-
mare spre Sulina, seu Varna. S’a telegrafat rea Impărătesei-Regine Elisabeta. Bătrânul tru ţărani, studenţi şi soldaţi mai eftinâ cu
ginei spaniole Isabela, s’a dus în America,
autorităţilor din aceste două oraşe dându- a mai profeţit tot atunci, că încă înainte câte 1 fl , fiă-care ediţiă. Dela acelaşi editor
ca să cumpere dela acâsta corona, care a
se semnalmentele fugarului, în aşteptarea de finitul anului, unul din cei mai puternici se mai pot comanda broşurile de pe întreg
dus’o cu ea; corona însă se afla în mânile
pornirei agenţilor, cari se vor trimite pe ai lumei va fi omorît printr’o teribilă de­ anul curent. Preţul ediţiei de salon 6 fl.,
archimilion arului Jay Gould, care cum­
urmele lui. tunătură. al ediţiei poporale 3 fl pe anul întreg.
părase corona pe sâma fiicei sale, contesa
— Despre aurora boreală, ce s’a vâdut
Lh gimnasiul real „Tudor Viadimi- Castellan, cu suma de 500,000 mărci. Co­
în săptămâna penultimă în multe puncte
rescu“ din Terg j-Jiu, după cum aflăm din ra­ rona reginei englese Victoria, pe care o
ale Europei centrale „Kremser Landzei- NECROLOG, loan Hulpuş, comerciant
portul anual, ce l’am primit acum, au func­ împodobesc 2500 diamante şi 234 mărgă­
tung" din "Weidhofen lângă Thaga pri- în Alămor, după îndelungate suferinţe a
ţionat în anul şcolar 1897—98 următorii ritare, este unică în. felul ei ; ea pe lângă
mesce un raport, în care se (fi între al­ răposat Duminecă în 6 (18) Sept. în al
ce
profesori: I. Moisil, director (sciinţele fi- 4'/ procente ar aduce un venit anual de
2
tele : „Fenomenul s’a vădut şi în diferite 45-lea an al etăţii şi al2l-lea al căsătoriei.
sico-naturale, higiena şi limba germană); 300,000 mărci. Preţ fabulos are şi corona
alte ţinuturi, der mulţi ţărani voesc să II jălesce întristata-i soţiă Paraschiva născ.
Sfcefau Bobancu (istoriă), Pr. P. Siefulescu portugheză, a cărei valore e socotită în 26
vadă într’ensul un „semn deosebit", mai Bobeş, cu fiii şi fiica sa: Maria m. Neamţu,
(religiă); C. Siefulescu-Bucă (1. română, geo­ milione mărci. De-o valore egală acesteia
ales după ce în acest ţinut a fost arestată George, Corneliu şi loan; Samoilă şi Ra-
grafia) ; Numa D. Frumuşanu (1. francesă, este corona Ţarului. Corona ungară cântă-
o Ţigancă, căreia i-se atribue o curiâsă chila Hulpuş ca părinţi, Maria m. Popa ca
dreptul adm. şi constituţional); Al. Nicolau resce 14 funţi, are 54 safire, 50 rubine, 1
„profeţire". Bătrâna Ţigancă se duse adecă soră şi alte numerose rudenii. — Fiă-i ţă­
(matematică , comptabilitate , geografiă); smaragd şi 33 mărgăritare. T6te aceste co­
din sat în sat şi vesti pretutindeni: „In râna uşoră!
Nicolau Bran (desemn şi caligrafia); Eu- rone însă dispar pe lângă coronele princi­
anul acesta n’aşi voi să fiu pom roditor, în
geniu Bulbuc (musică); Gh. Hristache (gim­ pilor din Orient. Aşa de pildă, corona din
anul următor n’aşî voi să fiu ţăran, âr în
nastică). La gimnasiu au fost înscrişi 234 ULTIME SOIRI diamante a Sultanului din Jahore preţuesce
celalalt an ce vine n’aşi voi să fiu domn".
şcolari, toţi Români, afară de un Frances, 48 milione mărci.
Trasă fiind la întrebare, femeia c}ise: „Să
2 Germani şi un Jidan. Din numărul total Cernăuţi, 28 Septemvre. (Tele­ Facultatea de conversaţie a femeilor.
mă aresteze numai, căci şi aşa în trei dile
al şcolarilor, 134 au fost fii de agricultor, gramă part. a „Gaz. Trans.“) Din
voifi fi mortă". Şi aşa s’a şi întâmplat; O revistă femeiască americană, a provocat
32 de preoţi, 19 de funcţionari etc. piua causa, că combate guvernul şi pro-
femeia muri, cum a cjis, şi acesta firesce pe-o profesoră de gramatică din Ne-w-York,
de 10 Maiă a fost serbată şi anul acesta cederea lui mai alea faţă cu Ro
dădu şi mai mare efect cuvintelor ei. Ome­ să-şi spună părerea asupra facultăţii de
din partea şcolei în mod festiv şi după un mânii, cjiarul de aici al partidei na­ conversaţie a femeilor. Ea răspunse invi­
nii le tălmăcesc în tot chipul. Noi înregis­
program naţional bogat şi bine ales. ţionale române, „Patria“, este acum tării astfel : „Femeile nostre sunt inteli­
trăm acesta, ca o curiositate despre care
numer de numer confiscată.
se vorbesce mult". gente, multe din ele sciu să facă distrac­
Sărbătorea Jidanilor în Peşta. „AUcot■ ţie, însă forte puţine se pricep, cum se
‘ Viena, 27 Septemvre. Joi se va
mâny“ spune, că Luni, din incidentul săr­ converseze bine. E fapt, că femeia ameri­
bătorii jidovescl Jom-kippur, tote prăvăliile Călindarvl bisericesc de răsărit. ţină proxima şedinţă a „Reichs- cană e bogată la vorbă, e viie, pişcătâre
jidovescl din Peşta au fost închise şi fi- In Tipo-Litografia Ralian şi Ignat Samitca rath"-ului. In cercurile parlamentare în limbagiu şi pretinde să fiă ascultată cu
ind-că abia a decea prăvălie din „capitală" din Craiova a apărut: Călindarul bisericei se crede, că oposiţia nu va împie­ atenţiune — însă ei nu-i prea place a as­
este creştină, oraşul aveau aparenţa unei de răsărit în stil vechiu şi stil nou, cu nouă deca prima cetire a proiectelor pac­ culta pe alţii. Afară de acâsta vorbesce
3
sinagoge. Numărul Jidanilor din Peşta, elice regule de comput aplicabile şi la calendarul tului, nici cu va ridica greutăţi con­ atât de repede, încât efectul se pierde
numita foie, s’a sporit aşa de mult, încât bisericei de apus, de P. Bonici, inginer, tra alegerei comisiunei pentru cuotă. cu totul. Am trăit în Europa timp
ei n’au încăput prin sinagoge, ci şi-au în­ fost ministru al lucrărilor publice. — In In şedinţa de Joi guvernul va fi pro­ mai îndelungat şi am avut prilej de
chiriat case private şi prăvălii. Pe stradele prefaţa acestui calendar, care este un apro­ vocat se aşternă camerei raportul a observa facultatea de conservaţie a
Peştei circulaţia a încetat aprope de tot, fundat studiu, autorul arată, că e necesar asupra tractărilor, ce le-a avut în diferitelor naţiuni. E lucru notorie, că
nu se vedea, decât ici colo câte un func­ a-se introduce şi în biserica răsăritână ca- August cu guvernul ungar în ces- femeia francesă e neîntrecută în conversa­
ţionar alergând la birou. Omenii de „afa­ lenderul cel nou, însă numai făcând lucră­ tiunea pactului. Se va face apoi o ţia de interes, însă nice femeile polono-
ceri", Jidanii, dispăruseră prin sinagoge şi rile pregătitote pentru a putâ adopta fără propunere de urgenţă, ca regimul rusescî nu stau mai îndărăt. Am cunoscut
temple improvisate. Este interesant şi pericul acest calendar. Scopul urmărit cu §-lui 14 se fie ridicat şi guvernul se multe femei danese, cari conversau cu in­
ceea-ce spune „Hircsarnok" despre frecu- autorul este deci adoptarea calendarului de se pronunţe şi asupra sistării stata- teres, numai cât sciinţa acestora e mai
entarea orelor la facultatea de sciinţe. Toc­ stil nou în biserica de răsărit cu respec­ riului din Galiţia. Despre şedinţa de profundă, pe când francesele şi polonesele
mai Luni s’au început prelegerile, der pro­ tarea nu numai a sfintelor tradiţiuni evan- Joi se crede în general, că va fi li­ au mai mare rutină, ce uşor se pote însuşi.
fesorii n’au avut cui să prelâgă, „căci din gelice şi a anticelor prescripţiunî în pri­ niştită. Prin acâsta nu voiă să dic, că fiă-care fe­
considerare la marea sărbătore israelită, vinţa datei Pascilor, der şi cu păstrarea Paris, 27 Septemvre. Din isvor meie pote fi uşor învăţată a conversa. Mo­
forte puţini studenţi s’au presectat". Va să neatinsă a tuturor reglementelor, păscăliilor
acreditat se vestesce, că guvernul a dalitatea mea stă în privinţa acâsta, în
dică şi acesta facultate s'a jidovit în mă­ şi metodelor usitate în acâstă biserică ordonat, pe cale telegrafică, readu­ aceea, că mai întâii! studiez greşelile, de
sură atât de mare, că studenţi creştini sunt pentru stil vechifi, aşa că nici chiar în cerea lui Dreyfus în Francia. care îi desvăţ pe elevi. Apoi învăţ cum
fârte puţini. — Ferice de nâmul lui Israil! cţiua întroducerei noului stil nu se va putâ nu este iertat a vorbi şi numai dup’aceea
observa nici cea mai mică abatere dela Paris, 27 Septemvre. „Fronde"
cum trebue să se vorbâscă. Cel mai greu este
. 0 variantă a cântecului lui Kossuth. c .le prescrise pentru tipicul bisericei nostre* comunică sub reservă scirea, că
Deputatul Geza Polonyi a persiflat într’un Mai potrivit ar fi de a se face schimbarea Z u r l i n d e n , comandantul militar a învăţa pe-o femeie, căreia îi place să fle-
cărâscă multe".
mod forte reuşit pe ministrul-preşedinte diutr’o singură dată şi încă mai înainte de al Parisului, a fost ridicat din post,
Banfify, în şedinţa dela 26 1. c. a camerei anul 1000, dics autorul, recomnndând a-se Picquart a fost liberat şi ministrul
ungare. Vorbind Polonyi despre apucătu­ introduce noul calendar încă cu cjiua de de agricultură Y i g e r şi a dat di- Proprietar: I>r. Aurel jflureşianu,
u
rile lui Banfify de a amâna mereu camera 4 (13) Iulie 1899. misia. „Matin însă (^ice, că Yiger Redactor responsabil: Crregoriu Maior.
cu discusiuni bagatele şi cu mici vacanţe, încă nu şî-a dat dimisia.