Page 57 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în moare fii.
Administraţiiiiiea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-tJngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şise luni
6 fl., pe troi luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şise
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr. t pe trei luni l6 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătorelo Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tbte ofi-
In Viena: W. Oukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
(lax. Augenfeld &Emerioh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: 4 V. Qoldber- Admtnixtraţiunea, Piaţa mare,
şer, Eksteln r ,a. In Ham- Tirgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Mr, ,y| i. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şise
PREŢUI i/iSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garr md pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atftt abo­
RECLAMF no pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
seria 10 ot .. 'u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 203. Braşov, Vineri 18 (30) Septemvre. 1898.

Partida poporală şi naţionalităţile. este, ni-o dă faptul, că guvernul ca să se pătă concorda cu unitatea ea doresce să trădscă în pace cu naţiona-
Banffy a început se denege pe faţă statului maghiar şi cu caracterul lui lităţile-surorl din patrie, şi de aceea do­
Am crecjut de interes pentru dreptul naţionalităţilor de-a ţine în­ naţional, este de aşa natură, încât, resce, ca ele să fiă tractate în mod drept
publicul nostru cetitor de-a repro­ truniri cu caracter politic, fiă şi nu­ d^ept spunend, printr’ensa se face şi echitabil. Acesta e un lucru fdrte creş­
duce mai jos o parte din darea de mai întruniri de alegători. Violen­ ilusorică şi dorinţa dintâiu. Nu mai tinesc şi patriotic, căci doră Maghiarul
semă, cu care unul din corifeii par­ ţele, ce se comit cjilnic faţă cu ce­ e de lipsă, credem, a reveni asupra împreună cu naţionalităţile a apărat timp
tidei poporale maghiare s’a presen- tăţenii nemaghiarî oposiţionalî, for- însemnătăţii reale a clausulei amin­ de-o miie de ani acestă patriă în contra
tat înaintea alegătorilor sei din Ta- meză o ilustraţiă destul de elocu- tite. tuturor adversarilor! Durere, în timpurile
polţa. Acesta parte se referă la ra­ entâ la cele cji d corifeul parti­ Tbte păcatele, câte s’au comis din urmă unii agitatori au aţîţat pe cona­
30
0
porturile partidei poporale cu naţio­ dei poporale şi, deci, are dreptate de 4 î de an ! de cătră aceleaşi gu­ ţionalii şi coreligionarii lor în contra pa­
ec
nalităţile şi este un răspuns la învi­ şi atunci, când în legătură cu acdstă verne liberale, a căror politică o con­ triei maghiare şi a naţiunei maghiare (Sic !)
nuirile, ce se fac acestei partide din tractare duşmăndsă, contrară chiar damnă d-1 Mocsy, s'au comis sub Opera nepatriotică a acestora a fost uşu­
partea guvernamentalilor, că s’ar legilor constituţionale, susţine, că firma apărărei caracterului naţional rată prin orbia şi perversitatea liberalilor,
alia cu naţionalităţile, cari sunt duş­ cestiunea de naţionalitate pdte sei maghiar al statului. De aici îşi trage cari au lăsat şi lasă naţionalităţile, mai ales
mane naţiunei maghiare şi patriei. devină încă fdrte periculdsă, ba tbtă puterea escentricul şovinism însă pe Slovacii şi Rutenii pururea credin­
Este fbrte caracteristic modul, chiar fatală. dominant şi acesta este isvorul in­ cioşi, să fiă tot mai mult nimiciţi morali-
în care numitul corifeu caută se Mai departe, Mocsy a desfăşurat toleranţei faţă cu viaţa şi desvolta- cesce şi materialicesce din partea acelor
apere partida sa de acea învinuire, cunoscutul program al partidei po­ rea naţională a popbrelor nema­ cămătari necreştini, nemaghiari şi cari nici
înainte de tbte el răspunde printr’o porale faţă cu naţionalităţile, care ghiare. nu voiesc să devină Maghiari, ce vin aici
acusare, nu nebasată, a sistemului culminăză în cerinţa de-a face, ca Decă der partida poporală n’a din străinătate. Din nenorocire, blăstămata
s
de guvernare unguresc aşa cji libe­ printr’o tractare dreptă, echitabilă găsit mijlocul de-a pută împăca in­ operă a agitatorilor trădători de patriă
ral, că a adus lucrurile acolo, încât şi umană, naţionalităţile se se simtă teresele statului cu interesele de încă n’a luat dimensiuni ameninţătdre; e
şî a perdut ori-ce încredere la locui­ bine în acâstă patriă. esistenţă naţională nu numai a Ma­ fapt însă, că răul se potenţăză din cji în
torii de altă naţionalitate. Păcatele Pe noi ne interesăză îndeosebi ghiarilor, ci a tuturor celorlalte po- Zi, mai ales de când liberalii s’au abătut
acestui sistem sunt mari. El a pro­ însă ceea ce a descoperit numitul pbre, atunci nu-i mirare, că progra­ dela basele creştine şi am ajuns aşa de­
cedat de cjecî de ani cu atâta ne- deputat privitor la resultatul propa­ mele ei, traduse îa românesee, nu parte, încât chiar în cameră află de bine
chibsuinţă, încât a înstreinat cu to­ gandei, ce a făcut’o partida popo­ au nici o căutare. a încerca să dovedăcă, că evangelia, din
tul naţionalităţile printr’un şir lung rală între naţionalităţi, tipărind pro­ causa caracterului său cosmopolit, prin care
de nedreptăţi şi violentări. Urmările gramul ei şi alte scrieri esplicative se obligă toţi omenii să se iubăscă între
păcatelor lui se ved acum în sis­ în diferitele limbi. La tăte naţionali­ Din darea de semă a deputatu­ sine, nu e potrivită de-a servi ca basă a
temul electoral liberal, în volniciile tăţile, cu deosebire însă la păturile lui Mocsy. statului maghiar, ci potrivit este corpus
nesfîrşite, în escentricităţile şoviniste catolice ale Nemţilor şi ale Slova­ juris, adecă codicele de legi unguresc.
şi în amărîciunile produse de admi­ cilor, programul partidei poporale a Dumineca trecută, deputatul Acâsta pare a fi o aserţiune fdrte sunătore
00
nistraţia asiatică. avut, cji ? răsunet. Numai la Ro­ Antoniu Mocsy şi-a făcut darea de şi patriotică, ddr în fond şi în consecen-
Mai accentuâză d-1 Mocsy şi mâni n’a aflat nici o trecere. Pro­ semă înaintea alegătorilor săi din ţele sale ea e o apucătură de tot nenoro­
efectele stricăciose ale legilor po­ gramele şi broşurile edate în limba Tapoicsa. Ca membru al „partidei cită. Omenii pătrunşi de spiritul evange-
ua
litice bisericescî, car! se arată în română se află păuă în cji de as- poporale**, Mocsy profită de ocasiune liei, al iubirei, se vor iubi unii pe alţii
deosebi în sînul naţionalităţilor, şi tădî neatinse în magazin, fiind-că, pentru a desfăşura pe larg progra­ fără deosebire de rassă, limbă şi religiune,
sbiciuesce neumana tractare, de care 4ice, cei din partida poporală, ca fii mul partidei sale, căutând a-o apăra cu atât mai vîrtos se vor iubi aceia, pe
sunt împărtăşiţi din partea liberali­ credincioşi ai patriei maghiare, n’au în contra număroselor acusaţiunî şi cari suferinţele şi gloriile comune ale tre­
lor dela putere cetăţenii oposiţionalî, putut să împlinescă pretensiunile suspiţionărî, ce le arunca asupră-i cutului, precum şi interesele comune îi
4
mai ales în ţinuturile locuite de na­ conducătorilor lor. mai ales cei din partida „liberală *. legă între sine, ca pe fiii aceleeaşl patrii.
ţionalităţi, când e vorba de eserci- Lucrul e fărte firesc. Nimeni Intre alte multe Mocsy vorbi Ddcă însă vom părăsi temelia atractivă şi
tarea drepturilor lor politice. dintre Români nu se va afla, care şi despre raporturile, în care se află împăciuitore a evangeliei, cetăţenii de di­
Nimeni nu va cjice, că în punc­ să nu simpatiseze cu acea parte a „partida poporală** cu naţionalită­ ferite limbi ale aceleeaşl patrii, se vor di-
tul acesta nu are tbtă dreptatea. programului partidei poporale, care ţile nemaghiare. In punctul acesta visa după naţionalităţi şi vor lupta unii în
Sistemul dominant a adus lucrurile pretinde, ca guvernul, organele lui, el căută să-şi apere partida în con­ contra celorlalţi.
aşa departe, încât astăcjî de fapt se justiţia şi administraţia să caute a tra „gravei acusaţiunî**, că ea s’ar De aceea partida poporală e de con­
00
pote cji > că cetăţenul nemaghiar fi cât de drepte, echitabile şi umane alia cu „naţionalităţile, cari lucrâză vingerea, că legile liberale politice-biseri-
este despoiat de drepturile sale po­ faţă cu naţionalităţile. Der clausula, în contra naţiunei şi patriei ma- cescl sunt peste măsură păgubitore şi din
litice chiar şi între marginele le­ ce o adauge aceeaşi partidă, decla­ ghiare**. punctul de vedere al naţionalităţilor, şi ast­
gilor. rând, că tot ce se pdte face pentru Partida poporală — (lise Mocsy — fel ele trebue schimbate. Ddcă mai adau-
Dovada cea mai mare, că aşa naţionalităţi aternă dela condiţiunea, nicî-odatâ n’a făcut secret din aceea, că gem şi modul neomenos de tractare, la

FOILETONUL „GAZ. TRANS.** şi apoi eşiră unul după altul. Papagalul desgropă încă 6. După asta punendu-se jos şi mâţa nu s’a amăgit nicl-odată. Ddr când
nu întră decât după ce eşi al patru'ea vi- adormi. Ddr de-odată se sculă, alergă în se încercă să mdrgă mai departe şi să în-
sitator. Ou cinci persone experienţa nu grădină şi aduse al 26-lea şi ultimul os. mulţeseă numărul ofertelor, mâţa nu mai
Sciu se numere animalele? reuşi. găsea momentul potrivit. Acdstă parte a
D-1 Timofieff găsi, că numărul 26 este
Miohel Delines ne istorisesce lucruri Un doctor rus, d-nul Timofieff, a deasupra puterei de calcul al cânelui, şi experienţei este greşită, că pote mâţa era
destul de importante în acdstă privinţă. reînceput nu de mult experienţele lui Au­ că el ar fi împărţit acest număr în trei obicinuită să aştepte a şesa ofertă. Ea ar
Intr’o di celebrul ornitoolog Audubon eşind dubon asupra pasărilor, cânilor, mâţelor, părţi, numărându-le pe fiă-care aparte; cu fi trebuit să se facă o altă mâţă, neobici­
din căsuţa sa pentru a face o escursiune cailor şi a conchis, că stanca pdte număra tote preeauţiunile el greşise şi nu-şl în­ nuită încă.
cu patru prietini, văju un papagal in­ pănă la 10 şi că prin urmare e superioră dreptă greşala, decât după-ce se gândi un Cu caii încercările de calcul sunt
trând în casă. Audubon întră înapoi cu la popore întrogl din Polinesia, care nu timp. mult mai interesante. Intr’un sat al gu-
unul din prietinii săi; îndată papagalul eşi pot număra atâta. Sunt mai cu semă in­ De aici nu trebue să conchidem, că vernamentului 'Poskov, d-1 Timofieff ob­
afară şi începu să sbdre de jur împrejur, teresante observaţiunile relative la câni, cânele pote număra, că el pote să fi făcut servă un cal al unui ţăran, care luase obi­
fără a întră în lăuntru. Prietinul lui Au­ în privinţa puterei lor aritmetice. acestea ajutat de memorie şi îndreptat de ceiul de a-se opri în timpul lucrului după
dubon eşi cel dintâitt. din căsuţă; papa­ Cânele lui Timofieff avea obiceiul nasul său. ce trăgea 20 de brazde. Calul număra atât
galul tot nu întră înapoi; ddr imediat ce de a îngropa ciolanele, nu tote la un loc, In acdstă privinţă mâţa se pare, că de esact, încât însuşi ţăranul număra braz­
Audubon eşi afară, întră în lăuntru. De ddr în ascunzători deosebite. Intr’o cfi> este mai puţin dotată cu acdstă facultate. dele, după numărul de câte-ori se oprea
aci urmeză, că papagalul şi-a dat sdma, că doctorul îi dădu 26 ciolane, pe care el le Doctorul înainte de a da mâţei sale o bu­ calul. Etă un animal, care numără pentru
au intrat două persone, şi că pentru a îngropâ în 26 locuri. A doua Zi, <3-1 Ti­ cată, îi punea înainte farfuria şi apoi o stăpân.
întră în lăuntru ,trebue să aştepte, ca două mofieff nu dădu cânelui nimic de mâncat. lua. Ast-fel îşi învăţă mâţa să nu-şl pri- Intr’un alt sat, doctorul Timofieff a
persone să iese afară. Animalul recurse la ciolanele ascunse. Des- mdscă mâncarea decât după-ce a fost amă­ văZut un cal, care numără verstele după
Audubon curios de a sci cât pdte gropă 10 ciolene unul după altul; apoi se gită de şdse ori. Animalul se deprinsese numărul petrilor chilomstrice, şi ora după
număra papagalul, întră de mai multe ori opri de-odată, ca şi cum ar fi numărat ca acesta, căci stătea nepăsător la cele bătăile cdsului.
in casă cu amici, şi văclu, că papagalul nu câte mai avea ascunse. După câte-va mi­ dintâiă 5 oferte, şi numai după a şdsea se Intr’o Zi doctorul rus se ducea Ia
pdte număra mai mult de 4. Odată, într’a- nute începu din nou. De astă-datâ scose arunca pentru a-şl mânca bucata. D 1 Timo­ Yaldai, când după-ce făcu 22 verste, unul
devăr, el întră în casă cu patru prietini, 9 ose şi după ce se mai gândi puţin, mai fieff a reîncercat experienţa două săptămâni, din caii troicei se opri de-odată. Surugiu