Page 58 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 203-8193

care sunt espuşi din partea liberalilor cetă­ Ce se se înlempSe ? sguduirea încrederei în conducătorii ai-ma- Braun Sândoi', jidov din tălpi pănă în
ţenii oposiţionall, mai ales în ţinuturile lo­ tei şi penti’u sădirea simburelui discordii­ creştet, pentru calumniare şi vătămare de
Cu întrebarea acesta s’a ocupat con­
cuite de naţionalităţi, cu ocasiunea eser- lor şi sfâşierilor în naţiune. Aceste atacuri, onore. Să scie adecă, că în n-rul din 31
tele Aladâr Szdchenyi într’o scisore des­
ciărei drepturilor lor politice: atunci fiă- continuă circulara, sunt cu atât mai puţin Ianuarie al lui „Budapesti Naplo" a apărut
chisă, ce a adresat’o alegătorilor săi din
care patriot cugetător va fi silit să reeu- permise de aici înainte, cu cât afacerea
Yâgselly, în care dă sâma despre cele ce sub titlul de „Olâh merânyletek" (atentate
noscă, că aşa numita cestiune a naţionali­ Dreyfus a revenit la cursul său firesc. valahe) un articol, în care s’afirma, că
s’au întâmplat în ultimele două sesiuni ale
tăţilor pote deveni încă de totului tot pe- Parrien provocă deci pe procurorii de stat, omenii Ligei, în frunte cu Raţiu şi Lucarnă,
dietei din Peşta şi discută cestiunile ac­
riculosă, ba chiar fatală. ca vătămările contra armatei, făptuite prin
tuale, mai ales pactul austro angar. fită, în au ţinut în Braşov un conventicul, în care
Pentru a preveni periculul, par­ pressă ori cu graiă viu, să le urmărâscă au hotărît să răscâle pe Români în contra
reasumat, vederile magnatului ungur des­
tida poporală crede, că prin înălţarea şi cu cea mai mare enei-gie. Ungurilor; advocatul Patiţa a ţinut la lo-
pre pact:
desvoltarea sentimentului religios, prin o * cuiuţa sa din Alba-Iulia o adunare secx-etă,
„Ce să se întâmple acum? Un nou
administraţie şi justiţie bună, prin ocroti­
provisoriu este absolut eschis în sensul art. Marţi s’au ţinut în Paris alte două în cai-e s’ar fi decis redactarea unui nou
rea în contra uşurărilor, prin asigurarea I. din 1898, care spune, că dâcă pănă la meetingurl contra revisuirei. Unul a fost memorand. Articolul acesta l’a încriminat
unui mijloc de traiti, prin respectarea drep­ finea anului nu se va încheia pactul cu convocat de senatorii monarchiştl din drâpta d-1 Patita.
j
turilor politice şi cetăţenesc!, cu un cu­
Austria, guvernul este dator a se îngriji şi de deputaţi, în frunte cu Deramel, al S’a întâmplat, ca în aceeaşi Z* dim­
vânt, prin o procedere patriotică, dreptă şi
despre regularea raporturilor nostre econo­ doilea de câtră deputaţii partidei naţionale preună cu acusa d-lui Patiţa să se per-
umană să se facă, ca naţionalităţile să se
mice. Aici mă simt dator a declara, că în frunte cu Berry. Meetingul celor din tracteze un alt proces de pressă intentat
simtă bine în acâstă patrie. chiar şi în caşul când înfiinţarea unui nou drâpta a primit o ordine de Zi, în care lui „Budapesti Naplo", tot pentru vătămare
Condusă de acostă lăudabilă şi pa­ provisoriu n’ar avâ piedecî legale, eu m’aşl protestâză contra procederei nepatriotice de onore din partea unui medic din Szen­
triotică intenţiune, partida poporală ade­ opune în mod hotărît contra lui, fiind-că şi ilegale a ministeriului, cer convocarea tes, Dr. Molnâr Albert. Oaşul e fârte inte­
vărat, că s’a adresat câtră cetăţenii acestei camei-elor şi iau posiţie contra eserciţiului resant şi caracteristic, întru cât aruncă o
întrâga nostră situaţiă financiară şi econo­
patrii fără deosebire de naţionalitate şi re-
mică ar fi expusă la cele mai mari îndoell puterii fără de controla parlamentară. De- viuă lumină asupra situaţiunei, ce s’a creat
ligiune, publicându-şl programul şi alte hăr­ şi ne-ar duce la încurcături neprevăzute. cisiunea acâsta a fost trimisă la meetingul în acâstă ţâră în urma recepţiunei neamu­
ţii lămuritore ale sale în limbile proprii
Atât interesul politic şi economic, cât şi partidei naţionale, care a desavuat de ase­ lui lui Israil. Di-ept aceea, e bine sS’l cu-
ale naţionalităţilor. La catolici peste tot,
însu-şî textul legii ne îndrumă, că ceea-ce menea purtarea guvernului şi a cerut convo­ noscă şi publicul cetitor român. Etă pe
precum şi la cetăţenii germani şi slovaci,
am făcut în mod independent pănă la finea carea camerelor. Ordinea de Zi ambelor scurt caşul din cestiune:
a
a aflat răsunet destul de frumos programul
anului, aceea să fiă de natură statornică. meetingurl a fost dusă spre comunicare Oraşul Szentes e locuit parte de pa­
partidei poporale, nu mai puţin şi la Ru­ preşedintelui Faure de cătră o deputăţie, trioţi de viţă veche, parte de „Maghiari
In ceea-ce privesce afacerea vămii şi ces­
teni. Chiar şi între Şerbi a aflat ora-care
tiunile legate de acâsta, măsurile unilate­ în care se afla Millevoye, Drummont, De- de confesiune israelită". Dr. Molnâr A.,
răsunet programul nostru, însă Serbii pa­ roulâde şi Berry. Preşedintele republicei provăZut cu atestatele medicale cele mai
rale eschid, din punct de vedex-e al drep­
trioţi, cari s’au alăturat la noi şi au păşit însă a refusat se primâscă deputaţiunea, escelente, se stabilesce ca medic în Szen­
tului public, alianţa vamală, fiind-că o ast­
ca candidaţi de deputaţi cu programul nos­
fel de alianţă numai cu intervenirea par­ din causă, că ordinea de Zi ar fi fost anti­ tes, unde în curând e numit din partea
tru, n’au fost aflaţi destul de luni Sârbi, şi
lamentului austriac se pâte face. Măsurile constituţională. ministrului profesor de higienă la gimna-
astfel Serbii au preferit să voteze pentru * siul de stat. Noul medic a câştigat iute
regulării unilaterale însă nu eschid o con­
candidaţii guvernului. Cil Românii peste tot „Nene Freie Presse primesce din Pa­ simpatiile tuturor Ungurilor din Szentes.
u
venţie economică, care ar garanta raportul
dis nu ne-am putut ferici. Broşurile tipărite ris informaţia, că printre soirile răspândite Atâta a fost de ajuns, pentru-ca tot veni­
economic cu Austria, pe basa echităţii re­
pentru ei se află în magazin până la ultimul de antisemiţi, este una după care căpitanul nul pismei jidovescl să se descarce asupra
ciproce. Mai observ, că ori care ar fi cu­
csemplar, deore-ce ca fii credincioşi ai patriei Dreyfus a dispărut din „insula Dracului" lui Molnâr A. Oeialalţl medici adecă, toţi
prinsul măsurile unilaterale, eu consider de
maghiare nani putut împlini dorinţele condu­ şi locul lui a fost ocupat c’un străin. trei Jidovi, dâcă au văZut concurenţa ce
eschisă posibilitatea isbucuirei unui răsboiiî
cătorilor lor. * li-o face noul medic, pe semne s’au apucat,
vamal între Ungaria şi Austria, câtă vreme
Pe scurt (3is, noi, cei din partida po- sub patrouagiul fişpanului, şi s’au pus să’l
u
piaţa austriacă este cel mai sigur şi mai „Daily News din Londra a început
poralş, întotdâuna am avut în vedere acel constrîngă pe Molnâr să subscrie un con­
statornic debuşeu pentru productele nostre să publice o serie de articull întitulaţi
punct din programul nostru, după care tract, în care acesta să se deoblige, că nu
brute". „După culisele afaceriPDreyfus". Etâ în ce
faţă cu naţionalităţile dorim a arăta pre­
Contele ungur dice maiţ, departe în chip se predă de cătră foia englesă dimi- va cura pe nici unul din foştii clienţi ai
venire deplină şi a satisface şi postulatele lor, âr dâcă aşa ceva totuşi s’ar întâmpla,
scrisirea sa, că înaintea Ungurilor stau nu­ sia fostului preşeZinte al Republicei, Casi-
lor, dâr numai întru cât acelea se unesc cu să le plătâscă lor, celor trei Evrei, câte
mai două alternative : săi depunerea armelor mir Per ier :
unitatea statului maghiar şi cu caracterul na­ 5 fl. drept despăgubire. Molnâr, firesce, nu
din partea Ungariei pe iotă linia economică, „Pe la mijlocul lui Decemvre 1894,
ţional al lui. s’a putut învoi la una ca asta. Oe a făcut
săi regularea unilaterală autonomă. Szâchenyi ambasadorul german contele Munster a
In fine Moesy declară, că res­ însă speră, că se va face cea din urmă, făcut raport împăratului Wilhelm despre atunci păcătâsa haită de intriganţi? S’au
pinge tote acusaţiunile, după cari deore-ce primul cas ar fi o mare nenoro­ afacerea Dreyfus. Acest raport a fost se- pus şi au scris pe tâte zidurile oraşului cu
partida poporală şi conducătorii ei cire pentru Ungaria, ba pentru monarchia cuestrat pe pământ frances şi cu tote că cretă roşie: „Jos cu tâlharii de Jidovi!"
ar face causă comună cu „agitatorii austro-ungară chiar. De aceea el îndâmnă era pecetluit, prin o deosebită procedură şi apoi tot ei s’au dus şi l’au denunţat pe
naţionalităţilor . ţ)ice, că o aseme­ pe conaţionalii săi, să nu cedeze nimic din el a fost fotografat, apoi reîmpachetat şi Molnâr, ca autoi’ul inscripţiunilor de pe
41
nea acusaţiune mai uşor ar pută fi opera lui Deak dela 1867, pe care se ba- comunicat Oficiului Quai D’Orsay. După păreţi, acusându-1, că agită la ură contra
0
ridicată în contra liberalilor, despre sâză existenţa acestei monarchii. Câtă vre­ câte-va Z^ biroul de serviciu telegrafic confesiunii evreescl. La vre-o câte-va Z^
6
caii p6te dovedi, că merită aseme­ me Ungurii vor apăra acâstă basă, el nu-şi german din Bruxella a luat cunoscinţă des­ apare în „Budapesti Naplo" un articol, în
nea acusaţiunî. teme nici patria, nici esistenţa monarchiei pre cele întâmplate, şi a făcut raport la care tote cele espuse mai sus se pun pe
Moesy are dreptate. Nimenea şi a Austriei. Berlin. In urma acesta contele Munster a contul lui Molnâr, după-ce îl terfelesce cu
nu pbte acusa „partida poporală", primit ordin să-şî pretindă actele. Amba­ termenii cei mai murdari jidovesc!. Arti­
că ar face causă comună cu „agita­ sadorul s’a dus la palatul Elysâe cam prin colul acesta apoi l’a încriminat Di\ Molnâr.
torii naţionalităţilor", după ce de Evenimentele din Francia. Ianuarie 1895. Preşedintele de atunci al Ambele procese deci, fiind acusatul
mult este sciut şi recunoscut, că şi Republicei, Casimir Pârier, a declarat, că unul şi acelaşi, s’au pertractat de-odată.
Despre consiliul ministerial de Luni,
acea partidă, ca tbte celelalte par­ n’are cunoscinţă despre cele întâmplate şi Pertractarea a decurs în modul urmă­
în care s’a decis revisuirea procesului Drey-
tide politice unguresc], are în pro­ şl-a dat cuvântul de onore, că îşi va pune tor: Apărarea jidovului Braun a luat’o asu-
fus, se mai telegrafâză următorele din
gramul seu maghiarisarea n63tiă în cumpănă totă influenţa, ca astfel de prâ-şî un alt jidov, Veszi Jozsef, şefredacto-
Paris :
lucruri să nu se repeteze. Ambasadorul rul dela „Bud. Naplo" ; âr advocatul Patiţa,
Ministrul de justiţie Sarrien a decla­
conte Munster a promis, că îşi va da silinţa care nu se presentase la pertractare, a fost
rat, că nu pote lua nici o răspundere pen­ representat prin tînărul advocat dr. Titus
tru pornirea revisuirei. Guvernul are dato- să dumerâscâ pe împăratul Wilhelm, şi deja
în acea Zi a rapoi'tat împăratului despre Babeş. S’a dat înainte de tâte cetirea ac­
rinţe. şi faţă cu camera, care aprope una­
declaraţiunile preşedintelui Repuclicei. Insă tului de acusă al d-lui Patiţa, în care a-
nim s’a pronunţat contra revisuirei. Bxdsson
se scoborî de pe capră, şi după ce dădu şi acest raport a fost secuestrat şi fo­ oesta semnalând, ca un fel de signatură a
a răspuns lui Sarrien, că camera a votat
fân calului, porni din nou. De mic calul tografat. In 12 Ianuarie 1895 contele timpului, apucătura mâi-şavă a pressei jido­
bona fide, în urma vorbirei dela 7 Iulie a
fusese învăţat de eătră stăpânul său cu Munster s’a dus de nou în palatul Elysâe vescl de-a calumnia în modul cel mai mur­
lui Cavaignac, însă după-ce s’a constatat,
fân la fiă-care 25 verste. Calul, fără în­ şi a declarat, că Germania va mobilisa nu­ dar naţionalităţile nemaghiare şi de a săpa
că aserţiunile lui Cavaignac s’au basat pe
doială, îşi dădea sâmă de drumul percurs mai decât, dâcă nu va primi urgent satisfacţie. în chipul acesta tot mai afund abisul între
suposiţiunl greşite, votul camerei nu p6te
după numărul pietrilor ehilometrice. Data Oasimir Pârier a răspuns contelui Munster poporele acestei ţări, numai pentru-ca să-şl
fi considerat, ca legal. Brisson a continuat
asta se înşelase cu trei verste. Dâr nu era să facă cunoscut împăratului, că el însu-şî pâtă face reclamă înaintea Maghiarilor în
apoi astfel: Prin revisuire scotem din ca-
vina sa. Mai erau pe drum, pe lâugă pie- va da satisfacţie. Aşa a şi fost. Casimir spatele cărorra şi-au înfipt ghiarele lor pă­
di’ul politicei acâstă afacere, care aparţine
trile ehilometrice, încă trei altele, care ser­ Pârier a abZis la demnitatea de preşedinte răsite, cere satisfaoţiune dela redactorul
esclusiv legislaţiunei. Yă rog, s’o facem
veau pentru a limita pădurea statului. al Republicei şi în actul de abZicere a responsabil Braun pentru „mârşava" ca-
acesta nu numai în interesul partidei nos­
Dâcă acâstă observaţie este adevărată, ea spus între altele: „Când îmi depun func­ lum'niă ce a comis-o, când a scris ai'ticolul
tre, ci la primul loc în intei’esul Franciei
arată forte clar puterea aritmetică a ani­ ţiunea, fac atenţi la datoria lor pe aceia, de mai sus.
şi al î-epublicei. Prin acâsta ne-am făcut
malelor. cari ţin puterea în mâna lor, să scutescă Să ia apoi naţionalul lui Braun; ji­
datoria şi vom nimici boulangismul, care îşi
Acelaşi cal, după d 1 Delines, era în­ bunul nume al Franciei şi să-i susţină dovul declară, că n’are nici o confesiune
ridică din nou capul.
văţat să primâscă hrană când ornicul din vaZa înaintea lumei". Cuvintele acestea şi că a mai fost în două rânduri pedepsit
apropiere suna 12; chiar d-1 Timofieff în­ In urmă discursului lui Brisson mem­ au fost mai târZiu esplicate, ca o desa- cu temniţă ordinară pentru „vesztegetâs"
brii cabinetului, împreună cu Sarrien, s’au
suşi a observat, că de câte-orl bătea câsul, vuare a josniciei, ce s’a oomis faţă de ra- (corupere).
văclut orecum moralmente îndatoraţi a ac-
calul ciulea urechile şi asculta; pleca apoi portele contelui Munster". Cela-lalt jidov, apărătorul lui Braun,
capul cu nemulţămire, când oâsul bătea ccepta ideia revisuirei. se ridică, şi, cu o impertinenţă, cum nu­
mai puţin de 12; din contră exprima cea îndată după consiliu, ministrul de mai un jidov pote avâ, declară, că e gata
mai viuă satisfacţie, când audea 12 bătăi. justiţie Sarrien a adresat procurorilor de Din Budapesta. să pună acum el sub acusă pe advocatul
stat o circulară în care <Zice, că în urma
Deci calul pote număra. Dâcă calul Patiţa pentru „obrăznicia", ou care a cute­
evenimentelor din urmă s’a pornit contra — 15 (27) Septemvre 1898. zat să păşâscă el, agitatorul, în faţa unui
numără, de ce nu ar număra şi celelalte
animale? armatei o adevărată campaniă de înjură­ ErI, în 14 (26) Septemvi'e, s’a pertrac- tribunal unguresc, şi mai ales pentru ter-
turi şi insultări. Aceste atacuri au carac­ tat la tribunalul de pressă de aici procesul minii violenţi, în cari şi-a conceput advo­
ter estraordinar de periculos, ele sunt aco­ intentat de advocatul R. Patiţa redacto­ catul Patiţa acusa. Mai interesant însă e,
modate pentru nimicirea disciplinei, pentru rului responsabil al lui „Budapesti Naplo", că jidovul declină orî-ce argumentare a