Page 59 - 1898-09

Nr. 208—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

autenticităţii celor scrise în articolul încri­ monstraseră în contra lui Alexics şi pro­ Ierusalim, unde va sosi la 17 Octomvre. de secretarul de stat Btilow, âr regele Um­
minat, căci—cjice el — cele scrise în arti­ clamaseră solidaritatea cu universitarii La 19 Octomvre se va face inaugurarea berto de miniştrii Pelloux şi Oanevaro.
col, mai ales în faţa unui tribunal, şi încă şerbi şi slovaci în lupta naţională. Cum îi bisericei Mântuitorului, cu mare pompă. Jdnglesii şi Francesii s’au întâlnit
în Budapesta, nu e ertat nimenui să le va fi convertit, numai magnificul o pote sci. Din Ierusalim se vor face mici escursiunl în Egipt pe un teren de litigiu. După vic­
tragă la îndoială. Ar mai fi ele multe de scris, cum e la Ierichon, Vifleim, locul naşterii Mân­ toria dela Omdurman, generalul engles
Dr. Babeş, în urma acestora, în pledo- bună-oră despre tinerimea română, care tuitorului, Nazareth, Capernaum, lacul Ti- Kitchencr-paşa a străbătut în jos pe cursul
arul său scurt cere, ca tribunalul să ia de- — pot anticipa — s’a sporit în anul acesta berias etc. Nilului şi ajungând la Faşoda a întâlnit
claraţiunea lui Veszi drept recunoscere a în mod neobicinuit, precum şi despre so­
Com’siunea europenă a Dunărei e în aici — după cum am arătat — expediţia
neadevărurilor cuprinse în articolul incri­ cietatea „Petru Maior" — despre cari însă căpitanului frances Marchand, care deja în
ajun de-a începe lucrările pentru rectifi­
minat. cu altă ocasiune. 10 Iulie a ocupat acest teren, după cum
carea cursului fluviului în faţa Tulcei. Se
Să scblă erăşi apărătorul Veszi şi cu Censor. se elice, ou ajutor abisinian. In Paris şi în
va tăia o bucată din malul stâng, aşa că
•o bestială furie începe să împrosce în ter- Londra se temeau înainte de acâstă întâl­
albia fluviului se va lărgi încă mai mult,
minii cei mai murdari pe „trădătorii şi agi­ şi va scăpa de vîrtejul ce se produce as- nire. Sciau, că Marchand va căde în drum
tatorii" români; er pentru-ca efectul să fiă SOIRILE DILEI. lui Kitchener şi duceau frica unui atao cu
tădl prin faptul, că curentul apei se isbesce
deplin, scote uu calendar din România cu — 17 >29) Septemvre. urmări grave între ei. 6stea lui Marchand
portretul celor condamnaţi în procesul me­ de stânca de pe lângă far, şi produce un consta abia din câte-va sute de omeni, pe
Costumul naţional prigonit. Cetim în contra-curent în susul apei, care face na-
morandului, şi arătând figura advocatului
„Tribuna" de Joi următbrele fapte revol- vigaţiunea dificilă şi une-ori chiar pericu- când a lui Kitchener din câte-va mii. Ast­
Patiţa, începe să răcnescă: „Etă-1, aici e;
tătore, întâmplate la gimnasiul de stat din losă pentru vasele mari. fel lupta ar fi fost de tot inegală. La
să nu cugetaţi, că e pe unde-va în fund. acestea se mai adauge şi împrejurarea, că
Sibiiu: La gimnasiul unguresc de stat din
Şi aici în portret e tot în frunte!" Resul- Congresul de pace din Turin a adresat Marchand n’a primit sprijin dela guvernul
loc, profesorul primei clase gimnasiale, ă
tatul a fost, pe cum se pute prevede, că Ţarului o telegramă, îu care îşi esprimă re-
demandat băieţilor, că toţi câţi portă vest­ frances. Cu tote acestea, când Kitchener
acusa advocatului Patiţa a fost unanim cunoscinţa şi dorinţa, ca măreţul pro­ apăru şi provoca pe Marchand să se re­
minte românescl, în timpul cel mai scurt
respinsă de cei 12 juraţi. Comentar nu mai iect despre desarmare să aducă fructele, ce tragă, acesta răspunse, că nu se va re­
să le lapede şi să le schimbe cu „vestminte
e de lipsă ; facă-şî fiă-care reflexiunile sale. le aşteptă poporele. De asemenea a adre­ trage, pănă când nu va primi îndrumări
u
civilisate . Le-a pus şi un termin băieţilor.
In legătură mai pot aminti, că în a- sat o telegramă şi regelui Umberto, espri-
Anume, edificiul nou al gimnasiului de stat dela guvernul său. Atacul între cei doi
facerea lui Molnar, Braun a fost declarat mând speranţa, că şi el se va alătura la
fiind terminat, peste câte-va c}ile elevii conducători de oştire nu s’a întâmplat, însă
vinovat şi condamnat. Lucrul să esplică propunerea Ţarului. Kitchener a arborat stindardul engles în
aveau să se strămute în el. Le-a poruncit
numai aşa, că între juraţi jidovii au fost Faşoda, declarându-1 de teritor engles.
deci patrioticul profesor, oă aşa să se pre- Un purtător de cultură. Emeric Janos,
în minoritate. Cât despre ameninţarea ji­ Acum între Paris şi Londra se face schimb
gătâscă, că pe când se vor muta în noul director la o şcdlă elementară în Buda­
dovului Veszi, judele i-a declarat, că n’are
gimnasiu, pe niol unul din ei să nu-1 mai pesta, nu pută suferi pe servitorul şcolei, de vederi diplomatice în afacerea acesta,
nici un drept acuma, să pună pe advoca­
vadă în vestminte românescl. Inaugurarea Alexandru Kiss, şi-l persecuta de timp în­ şi se pare că urmarea va fi retragerea lui
tul Patiţa sub acusă. Mai e de observat,
noului edificiu al gimnasiului — un palat delungat în tot chipul. La 24 Septemvre, Marchand.
că însu-şl flegmaticul jude, care a presidat
splendid — s’a făcut Sâmbăta trecută. Pe s’a iscat o cârtă între copilaşul de 5 ani Mai mult noroc au Francesii lângă
pertractarea, s’a scandalisat de murdăria Senegal. Locotenentul Woelfel a învins pe
atunci toţi elevii au trecut în şalele noului al directorului şi între băieţaşul servitoru­
jidovului, când acesta a c}is: itt szo van
r fiul lui Samori şi a făcut prisonierl mai
egy Ictizdnsdgcs ndpdmitânak czudar izgato re- sediu. Şi cum bieţii băieţi fiind sărmani, lui, de aceeaşi verstă; copilaşul servitoru­
vre-o câţi-va din ei nu au avut din ce lui batjocori cu cuvinte urîte pe copilul multe mii de indigeni şi numărâse arme.
ldămjdrdl (aici e vorba de reclama agitătdre
u
să-şi procure alte vestminte, s’au presentat directorului. Urmarea a fost, că numai de­ După victorie 20,000 de indigeni s’au su­
şi infamă a uuui ordinar săducelor al poporu­
şi în gimnasiul cel nou tot în costumul lor cât a sărit directorul de şcolă şi dintr’o pus Francesilor.
lui). Ei, a-ţi mai aucjit aşa infamii ? Judele
vecbifi, simplu, dâr curat. Pe aceştia bar­ lovitură scose 3 dinţi din gura băiatului Din China nu se scie încă nimic
l’a îndrumat ia ordine pe turbatul per­
barul profesor i-a bătut reu, i-a sco3 afară ofensător. N’a fost de ajuns cu atâta — positiv. Tot ce se anunţă de acolo este,
ciunat.
* din clasă, şi le-a intercjis intrarea în şcolă scrie „N. P. Journal" — ci tot capul i-l’a că revoluţia de palat continuă în Peking
Asta ar fi şi ultima noutate din „cui­ pănă nu vor fi îmbrăcaţi în alte vestminte făcut vânăt de lovituri şi l’a ridicat de-o şi domnia elementelor filo-ruse a îilceput
bul corupţiunii şi decadenţei morale". Dâr „civilisate" ! Am avut ocasiunea a vorbi cu ureche pănă a rămas cu ea în mână. deja în totă forma. Anglia şi-a trimis 10
nu ! Mai sunt ele şi altele de actualitate. o sărmană femeiă, care se plângea amar corăbii la Toku şi în tot momentul este
Aşa bună-oră, tocmai dilele acestea a fost de acestâ volnioie şi ne cerea sfatul, ce Osemintele lui Columb. Din Madrid se gata a pretinde concesiuni dela China. Tot
avansat la rangul de „szâm ellenor" Virgil să facă? Oă ea nu are pe ce să-i cumpere anunţă, că s’a decis transportarea osămin- acâsta vor s’o facă Francia şi Germania.
Pop, în ministeriu. Sluga credinciosă aşa- copilului său alte vestminte, âr cu haine telor lui Cristofor Columb, descoperitorul Rusia încă se pregătesce la demonstraţie
Americei, din Havanna la Granada. S’au
deră şl-a primit răsplata, şi ca Jeszenszky, românescl profesorul nu-1 mai sufere în navală, ca şi Anglia, însă cu caracter ostil
marele poliţai al naţionalităţilor, nimenea şcolă. luat măsuri, ca readucerea lui Columb în acesteia şi amical Chinei.
patria mamă să se facă de urgenţă. In Gra­
nu scie să-şi răsplătescă mai bine pe că-
Certă pentru statuă. Seim, că îndată
păii săi bine dresaţi. Acest Pop este acela, nada se va arangia din acest incident o
după mortea împărâtesei-regine Elisabeta ULTIME SCIRÎ.
care a trăit 7 ani de dile de pe spinarea foile unguresc! au deschis liste de subscrip- mare serbare funebră.
Ligei din Bucurescî, apoi a fost eât-va Viena, 28 Septemvre. Comitetul
ţiunî pentru a-i ridica o statuă. Sumele, ce Voiajul unei hârtii de 20 lei. Cetim
timp funcţionar subaltern în ministeriul esecutiv al dreptei a ţinut a<Ţ şe­
s’au adunat pănă acum trec, peste cifra de în „Constituţionalul" din Bucurescî: Mai
instrucţiunei tot acolo, şi în urmă a trecut dinţă sub presidenţia contelui Thun
200,000 fl. Nemzet , ocupându-se cu ces­ cjilele trecute un ţăran din judeţul Dâm-
u
n
aici, cădut în cursa lui Jeszenszky. Avan­ şi a decis, ca în proxima desbatere
tiunea ridicării statuei, face nisce consta­ boviţa venise în capitală cu mai multe
sarea lui Pop unii sunt aplecaţi a-o aduce parlamentară (şedinţa de mâne, Joi)
tări caracteristice la adresa artei de sculp­ chilimuri, ca să le vândă. După-co umblă
în legătură şi cu cestiunea scotelor române tură maghiară. Foia guvernamentală spune, vre-o două cjile cu-ele în spinare, în fine ca prim punct al agendelor se fiă
din Braşov ; cum şi de ce, ei vor sci mai puBă cetirea proiectelor pactului.
că între Unguri se află mulţi, cari nu sunt dădu un chilim în schimbul unei bancnote
bine. străini de ideia, ca concursul pentru ridi­ de 20 lei. In timpul acesta ţăranului i-se Berlin, 28 Septemvre. Scirile so­
* site din Paris pricinuesc răspândirea
carea statuei să fiă internaţional, fiind-că făcuse fome şi, cum se găsea în apropierea
Ca curiositate mai 'pot aminti, că mult de svonurile cele mai aventuribae,
„statua reginei Elisabeta nu-i permis să fiă unei cârciumi, intră înăuntru, se aşeejă la
baz a făcut aici vestea, că faimosul Vaszy, cu deosebire în Alsaţia-Lotaringia.
rea", ş’apoi „sculptorii noştri nu sunt 6menl o masă şi cere să i-se dea de mâncare.
a
născut Văsiu, care mai an se dădea de vSaarbriichener Zeitung publică d. e.
cu renume atât de mare, încât numele lor După-oe se sătura, chemă se i-se facă
Român prin foile române, declară la uni­ urmâtorea scire: „Ambasadorul ger­
să acopere defectele statuei". Ou alte cu­ soeotâlă şi dădu cârciumarului hârtia de
versitate, ca limbă a sa maternă, limba ungu- man din Paris a lost prins. Mobili-
vinte (jis, Maghiarii nu au în sînul lor sculp­ 20 lei, ca să i dea restul. De-odată bietul
râscă, şi înaintea bieţilor Români, ve­ sare! Declarare de resboiu!" Ase­
tori artişti atât de consumaţi, încât să fiă ţăran însă se pomenesoe luat de câfâ şi
niţi cu vre-o trebă la Peşta, se recomandă menea ecirî au fost răspândite alai-
în stare a turna o statuă cum se cuvine dus la secţia 27 sub pretext, că hârtia este
ca ministru. tăerî şi în St. Johann, deşteptând
* răposatei. Constatarea lui „Nemzet" a pro­ falşă. Cei dela secţie asemenea susţineau, cea mai mare nelinişte „Forbacher
A mai vorbi de jalea Ungurilor în vocat indignaţiunea celor dela „Budapesti că hârtia este falşă, că trebue anulată şi Zeitung" scrie următdrele: „Decurge
urma trecerei la cele eterne ale Impără- Hirlap", care se refuesce într’un prim ar­ în acelaşi timp să i-se facă proces de dare o agitaţiune sistematică. Agenţii cu-
tesei-Regine, ar fi de prisos. Totă lumea ticol pasionat cu vederile espnmate de cîia- în judecată, ca falşificator de bancnote. In trieră ţinuturile dela graniţa Lotha-
cunosce, că abstrăgend dela făptui, că în rul guvernamental. Ou tote încercările şo- zadar ţăranul spunea, că a luat-o dela un ringiei şi la Metz, sumuţând popo­
adevăr Ungurii au stat în deosebita graţiă viniştilor dela gazeta apponyistă de a do­ domn, care i-a cumpărat un chilim, căci rul cu depeşî false, după cari împă­
a augustei răposate, fariseismul oficios şi vedi contrarul, rămâne constatat, că în pri­ cei dela secţie l’au înaintat poliţiei împre­ ratul Germaniei ar fi trimis un ul-
neoficios al răsfăţaţilor stăpânitorî de adl, vinţa artei sculpturei progresul Maghiari­ ună cu hârtia. La poliţie, ca să se constate timat Franciei, ca să nu revisuescă
în totă bună vremea a sciut să-şi joce bine lor lasă mult de dorit, decă chiar un or­ decă în adevăr hârtia e bună seu falşă, procesul Dreyfus“.
rolul. Stegul vestitor de jale mai fâlfâie şi gan de frunte maghiar, ca „Nemzet", nu căci nu se putea cunosce din causa unso­ Cracovia, 28 Septemvre. Alalta-
acum pe frontispiciul încadrat în negru al cutâză a da garanţii, că un sculptor ma­ rii ce era pe ea, s’a luat de 30 bani ben­ erî s’au făcut în Varşovia mai multe
camerei magnaţilor; aceeaşi faţă posomo­ ghiar ar fi în stare să facă ceea-ce pote zină şi băgându-se hârtia înăuntru, petele perchisiţiunî domiciliare şi s’au se­
rită au îmbrăcat’o şi celelalte edificii ale face un sculptor străin. — Şi totuşi Un­ de grăsime dispărură şi hârtia rămânând chestrat numerose scrisori suspecte.
capitalei ungurescl. Prima impresiune însă, gurii se laudă pănă la ceruri cu spoitura curată se putu vedea, că e bună. Imediat Intre scrisori se aflau şi esemplare
ce-ţl deşteptă în suflet msrea esagerare a culturei lor! se dădu ordin, ca ţăranul să fiă pus în li­ din raportul guvernatorului rusesc
jalei şi durerei, e nimerita ieonă, ce ni-o împăratul Wilhelm la Palestina. Suita, bertate şi i-se dădu înapoi şi hârtia de 20 Imeritineki, care l’a făcut Ţarului
dă Sf. scriptură, când asâmănă pe mai care va însoţi pe împăratul şi pe împără- lei, pe care acum ţăranul, de frică, refusâ asupra stărilor din Polonia rusâscă,
marii alesului popor al lui Dumnedeu cu tâsa în călătoria lor la Palestina va fi com­ să o mai primescă, rugând pe oei dela po­ şi pe care Ţarul l’a provăcjut cu
mormintele spoite pe dinafară. pusă din vre-o sută de persone: dame de liţie să-i dea în schimb argint. Dela poli­ observări. S’au făcut şi mai multe
* onore, funcţionari ai curţei, militari şi ser­ ţie i-se dădu ţăranului 20 lei în argint şi arestări.
astfel bietul om pleca liniştit.
Dumineca trecută a avut loc festivi­ vitori. Călătoria se va face peste Oonstan- Londra, 28 Septemvre. „Agenţiei
tatea instalârei noului rector, dr. Mihăllzovics. tinopol, unde va fi mare primire la Sultan. Reuter i-se anunţă, că Anglia,
u
Din incidentul acesta magnificul ex-rector De aici, peste marea de Marmara, Darda- Revistă externă. Francia, Rusia şi Italia s’au unit
Herczegh în vorbirea sa de repăşire a ţinut nele, marea Egeică, apoi d’alungul costei asupra singuraticelor puncte din ul-
să înşire tote meritele, câte şi-le-a câştigat Palestinei prin marea Levantină, pe la Împăratul Wilhelm.şi regele JJm- timafcul, ce în timp de 24 bre se va
in decursul rectoratului său. Intre aceste me­ Beirut, Sidon, Tirus pănă la Hepha. Aici bei'to se vor întâlni —■ cum spune „Tri­ trimite Sultanului, în cestiunea
rite înşiră magnificul şi meritul de a fi se face debarcarea la 14 Octomvre. De aci buna" din Roma — la 14 Octomvre în Cretei.
convertit pe universitarii români, cari de­ se face călătoria pe uscat prin Italia la Veneţia. împăratul ’Wilhelm va fi însoţit