Page 6 - 1898-09
P. 6

Pagina 2.                                                              GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                Nr. 191—1893

                Rivage,  el  o  urmări  pănă  la  comiterea  cri­  durerea  începu  să-l  stăpânâscă.  A  căpătat  târea  crimă.  De  asemenea  Papa  a  trimis   german  Biilow,  ministrul  preşed.  şi
                mei descrisă mai sus.                        sgârciurl  din  plâns,  care  l’a  ţinut  o  oră  monarchului o telegramă de condolenţă.   de  esterne  Sturdza,  cancelarul  german
                     La  interogatoriu  Luccheni  a  declarat  întrâgă.  El  pomenia  mereu  pe  împărătâsa     Consiliul  federal  din  Elveţia  condo-   Hohenlohe,  marchisul  Yisconti  Ve-
                comisarului  de  poliţie  Aubert,  că  din  Maiu  şi  se  părea  estrem  desperat.  Cei  din  jurul  lâză  printr’o  depeşă  în  care  îşi  esprimă  in-   nosta,  ministru  de  esterne  frances
                începând  a  lucrat  în  Lausanne  şi  a  venit  monarchului  fură  cuprinşi  de  sinistre  pre­  dignaţiunea  asupra  fiorosului  atentat,  căruia   Delcassâ şi alţii.
                la  Geneva,  fiind-că  credea  să  afle  aici  pe  simţiri  şi  chiămară  medicul  de-  curte  la  a  căcfiit  jertfă  împărătâsa,  pe  ospitalul  pă­
                                                                                                                                                              Triest,  12  Septemvre.  Eri  sera
                prinţul  de  Orleans,  însă  nu  l’a  aflat.  S’a  Schonbrunn,  pe  care  însă  monarchul  nu  l’a  mânt  al  Elveţiei,  unde  împărătâsa  căuta
                                                                                                                                                        a   fost   o   demonstraţie     sgomotbsă
                dus  după  el  in  Evjen,  dâr  Dicî  acolo  nu  lâ;at  să  stea  lângă  el  şi  peste  nopte.  Du­  adese-orl alinarea suferinţelor sale.
                                                                                                                                                        contra  Italienilor  de  aici.  Manifes­
                l’a  aflat.  Reîntors  la  Geneva  a  înţeles,  că  minecă  diminâţa  monarchul,  după  o  nopte   Guvernul  militar  din  Geneva  a  dat  o
                                                                                                                                                        tanţii  strigau  mereu:  „Piară,  Italia!
                aici  se  află  împărătâsa  Elisabeta,  pe  care  petrecută mai mult în veghere, a cjis:   proclamaţie  eătrâ  cetăţeni,  în  care  cjice,  că
                                                                                                                                                        Piară  Italienii!“  Ei  au  pătruns  prin
                pas de pas a urmărit’o.                            —  Mă  simt  binişor;  mă  tem  însă,  că  drept  espresiune  a  simpatiei  nutrite  faţă  de
                                                                                                                                                        cafenele  şi  au  ruinat  obiecte.  Ita­
                     Luccheni  a  mai  declarat  între  altele  reacţiunea  va  urma  mai  târcţiu.  —  Apoi  pri­  Austro-Ungaria,  să  se  adune  cu  toţii  pe
                                                                                                                                                        lienii  găsiţi  prin  cafenele  au  fost
                cu mult cinism:                              vind câte-va minute în aer, esclamâ:          piaţa  Alpilor  şi  dimpreună  cu  autorităţile
                                                                                                                                                        insultaţi.  Italienii  au  răspuns  prin
                     —  Sper,  că  impirătesa  a  murit  şi  că    —  Aşa-dtir  nici  de  acesta  lovitură  nu   să  facă  o  retragere  pe  dinaintea  represen-   aruncături  de  scaune  asupra  demons­
                lovitura mea n’a greşit ţinta.               m’a  cruţat  stirtea.  Acâsta  a  fost  cea  mai  grea   tantului Austro-Ungariei.         tranţilor.  O  grupă  de  turburători  au
                     Luccheni  a  luat  parte  şi  la  congresul   lovitură!                                                                            spart  lampele  de  pe  Piazza  Grande
                anarchiştilor  din  Ziirich,  în  care  7  anar-                                                JPregătiri de îmormentare.
                                                                   Monarchul  n’a  părăsit  Schonbrun-ul                                                şi  Corso,  precum  şi  ferestrile  dela
                chiştl  au  fost  designaţi  ţîntre  cari  şi  el)                                              După  cum  am  anunţat  şi  erl,  din  dis-
                                                             nici Sâmbătă, nici Duminecă.                                                               redacţia lui „Piccolo".
                pentru a ucide pe un domnitor.                                                             posiţiile  de  pănă  acum  reiese,  că  rămăşi­
                                                                   Din  Milnchen  se  telegrafâză:  Cea  din-                                                 Laibach,  12  Septemvre.  Popora-
                                                                                                           ţele  pământesc!  ale  împărătesei-regine  vor
                          Esaminarea cadavrului.             tâiîi  seife  despre  înfricoşata  întâmplare,  a                                          ţiunea  oraşului  a  demonstrat  contra
                                                                                                           fi  aduse  la  Viena  în  15  1.  c.  Vineri  în  16
                     Majestatea  Sa  monarchul  a  dat  voie,   primit’o  ducele  de  Coburg  în  hotel  Belle-   vor  fi  aşecjate  pe  catafalc,  âr  Sâmbătă  la   muncitorilor  italieni.  Vreo  1000  de
                                                             Vue.  Acesta  a  împărtăşit  scirea  prinţesei  de                                         Germani  au  luat  la  g6nă  pe  100  de
                ca  să  se.  facă  o  esaminare  a  cadavrului  îm­                                        17 1. c. va fi îmormâhtarea.
                                                             cortină  a  României  Maria,  fiicei  sale,  care                                          muncitori  italieni,  şi  pe  mulţi  din
                părătesei,  ceea-ce  s’a  şi  întâmplat  în  11                                                 Deja  a  plecat  la  Geneva  un  tren  se­
                                                             locuia  în  Bayerischen  Hofif.  Principesa  Ro­                                           aceştia  i-au  bătut  sângeros.  Demon­
                1.  c.  S’a  constatat,  că  mdrtea  a  fost  cau-                                         parat  de  curte,  care  să  aducă  cadavrul.  La
                                                             mâniei  a  plecat  îndată  îmbrăcată  în  negru                                            stranţii  au  pătruns  apoi  în  hotele  şi
                sată  de  o  rană  treiunghiulară,  care  a  pro­                                          conductul  mortuar  din  Geneva  pănă  la
                dus  emoragie  internă.  Arma  ucigaşului  a   la  prinţesa  Gisela,  care  a  fost  chiămată   Viena  vor  lua  parte:  supremul  măestru  de   pe  Italienii  aflaţi  acolo  i-au  insultat
                pătruns  la  adâncime  de  8.5  cm.  şi  a  stră­  dela  lacul  Starnberg  fără  să  fi  cunoscut  în­  curte  al  împărătesei,  contele  Bellegarde,   şi bătut.
                                                             tregul adevăr despre mortea mamei sale.                                                          Geneva,  12  Septemvre.  „Jour­
                puns  inima.  Constatarea  acâsta  a  pus  în                                              contesa  Harrach,  contesa  Maria  Festetics
                mirare  pe  medici,  că  împărătâsa  a  avut                 D  o  l  i  u  l  .           de  Tolna,  damă  de  curte,  doi  camerarl,   nal  de  Geneve"  anunţă,  că  arma
                încă  atâta  forţă,  ca  să  facă  60—80  paşi.                                            două  dame  dela  palat  şi  doi  funcţionari  de   ucigaşului  a  fost  aflată  pe  coridorul
                                                                   Majestatea  Sa  monarchul  a  ordonat
                Consiliul  medical  a  mai  constatat,  că  Maj.                                           curte.  Dela  frontiera  austriacă  şi  pănă  la   unei  case  din  piaţa  Alpilor.  Urme
                                                             un  doliu  de  şâse  luni.  Două  luni  de  doliu
                Sa  n’a  suferit  prea  mari  dureri.  Espresiu-                                           Viena,  conductul  va  fi  primit  la  fiă-care   de  sânge  nu  erau  pe  ea.  Vârful  îi
                                                             forte  mare,  două  luni  de  doliu  mai  mare                                              este  rupt.  Procurorul  n’a  crecjut  la
                nea feţei nu i-s’a schimbat aprope de loc.                                                 gară  cu  sunete  de  clopote.  Cosciugul  va
                                                             şi două luni de doliu mai mic.                                                             început,  că  a-asinul  a  comis  crima
                     Cadavrul  împărătesei  a  fost  îmbălsă­                                              sosi  la  Viena  în  15  Sept.  sâra  în  gara  de
                mat  şi  corpul  a  fost  depus  într’un  cosciug   Decoraţiunile  de  doliu  în  Viena  de­  Nord.  De  aici,  pe  lângă  ritualul  tradiţio­  cu  acăstă  unăltă  Luccheni  însă  a
                                                             vin  din  ce  în  ce  mai  numărâse  la  tote  ca­                                          declarat  de  repeţite-orî,  că  cu  ea  a
                de plumb.                                                                                  nal,  el  va  fi  dus  pe  un  car  tras  de  8  cai
                     Medicii  au  mai  fotografat  rana  împă­  sele.  Drapelele  tuturor  misiunilor  străine   în  Burg.'  Cu  ocasia  acâsta  se  va  desfăşura   străpuns  victima.  El  a  mai  c^is,  că
                                                             au fost puse în doliu.                                                                      a  făcut  împunsătura  din  sus  în  jos,
                rătesei,  însă  s’au.  angajat,  că  vor  da  clişeul                                      în  totă  strălucirea  ceremonialul  obicinuit
                procurorului  general,  care-1  va  distruge.      In  întrâgă  monarchia  se  arată  sem­  la  curtea  spaniolă.  Cosciugul  închis  va  fi   spre  ceea-ce  şi-a  întrebuinţat  totă
                Câte-va  surori  de  caritate  veghiarâ  la  cor­  nele  adâncei  impresiunl  durerose,  ce  a  cau-  pus  pe  un  catafalc  în  biserica  Burgului,  âr   puterea.  Toţi  se  miră,  cum  de  nu
                pul împărătesei.                             sat  tragicul  sfârşit  al  împărătesei,  precum  Vineri  şi  Sâmbătă  va  fi  espus  la  vederea   se  află  urme  de  sânge  pe  pila  uci­
                                                             şi  participarea  întregei  poporaţiunî  la  du   publicului.                               gaşe.  Luccheni  a  spus,  că  a  cumpă­
                             Vestea asasinării.                                                                                                          rat  acăstă  unăltă  dela  un  fabricant
                                                             rerea  Suveranului  atât   de  crunt  lovit.  In
                                                                                     J
                     Majestatea  Sa  monarchul  se  pregătea   tâte  oraşele  de  pe  teritoriul  monarchiei       Scirile mai none.                     din Laussane.
                a  merge  la  manevrele  din  Leudschau,  când   stâguri  de  doliu  vestesc  jalea  şi  durerea,                                             Geneva,  12  Septemvre  Fotogra­
                apare  de-odată  Sâmbătă  la  5  ore  în  caste­  ce a cuprins împărăţia.                        Viena,  12  Septemvre.  La  înmor­      filor  nu  li-s’a  dat  voie  să  ia  foto­
                lul  din  Schonbrunn  contele  Paar.  îndată                                               mântare  vor  fi  de  faţă  toţi  membrii  grafii  de  pe  faţa  împărătesei.  Medi­
                                                                   Cele  două  camere  ungare  au  ţinut  la
                după  el  merse  contele  Goluchoivshi  însoţit                                            familiei  imperiale,  78  la  numer.  Aici  cul  Dr.  Golay  a  constatat,  că  arma
                                                              11  1.  c.  şedinţe  de  doliu.  Preşedinţii  lor  au
                de  măestrul  suprem  al  curţii,  prinţul  Liech-                                         nu  se  scie  nimic  positiv  despre  par­    ucigaşului  a  pătruns  pe  la  costa  a
                                                              ţinut  discursuri,  esprimând  adânca  durere
                tenstein.  Ei,  în  mod  cât  se  pote  de  eruţă-                                         ticiparea  vre-unui  domnitor  strein  la  patra  cu  atâta  putere,  încât  osul
                                                              a  ţării.  Camerele  au  decis  să  suspendeze
                tor,  aduseră  la  cunoscinţa  monarchului  te­                                            înmormântare.  Trenul  de  curte  a  căstei  s’a  rupt.  Arma  a  străpuns  ini­
                                                             şedinţele  pănă  la  a treia fii după înmormân­
                ribila  scire.  Monarchul  a  rămas  sguduit                                               plecat  erl  sera  la  Geneva,  ca  se  ma  din  sus  în  jos.  Mortea  s’a  întâm­
                                                             tare  şi  de  a-şl  esprima  durerea  lor  într’o
                adânc  şi  într’atât  îl  înfrânse  scirea,  încât  a                                      aducă     cadavrul    împerătesei-regine.  plat  în  momentul  când  sângele  s’a
                                                              lege;  apoi  de-a  lua  parte  la  îmormentare
                trebuit  să  şâdă.  După-ce  s’a  recules  niţel,                                          Ac}î  au  început  a  fi  decorată  cu  do­   vărsat  în  camera  stângă  a  inimii.
                                                             şi de-a purta un doliu de 80 de cjile.
                a  cjis :  —   Intr’adevăr  e  neesplieabil,  cum                                          liu   biserica    Capucinilor.      Intrega  Dăcă  Luccheni  n’ar  fi  tras  arma
                au  putut  ucide  pe  acesta  femeiă,  care  în        Condolenţele străinătăţii.          biserică  va  fi  îmbrăcată  în  negru.  din  inima  victimei,  ea  ar  fi  trăit
                viaţa  ei  n’a  supărat  pe  nimeni  şi  numai                                             Cosciugul  împărătesei  va  fi  al  127-lea  încă câte-va ore.
                                                                   Din  tote  capitalele  Europei  sosesc
                bine a făcut tot-dâuna.                                                                    în rând.
                                                              scirl  despre  impresia  adâncă,  ce  a  produs
                     După  alte  soiri,  monarchul  a  primit   atentatul  dela  Geneva.  Domnitorii  şi  gu­    Viena,  12  Septemvre.  Corpul  di­
                scirea  asasinării  dela  contesa  Sztaray  prin   vernele  tuturor  statelor  au  adresat  depeşî  plomaţilor  acreditaţi  pe  lângă  curtea        Din N  ă s e u d .
                următorea  depeşă:  „Contra  Majestăţii  Sale   de  condolenţe  la  Viena.  Regele  Carol  al  împerătescă,  şi-a  esprimat  în  personă                   Năseud, 10 Septemvre n.
                împărătesei, atentat. Majestatea Sa rănită".  României  a  trimis  la  Geneva  o  depeşă  de  condolenţele  la  minieteriul  de  es-          Domnule  Redactor!  V’am  promis  unele
                     La  început,  după  primirea  scirei,  condolenţă.  Sultanul  a  trimis  la  Viena  un  terne,  şi  contele  Golucbowski  a  pri­   amănunte  despre  alegerea  suplementarâ  de
                Majestatea  Sa  a  întâmpinat  teribila  catas­  adjutant,  însărcinat  să  presinte  monarchu­  mit  se  le  comunice  monarchului.  erl.  Sciţi,  câ  fiind  numit  profesor  de  limba
                trofă  cu  multă  stăpânire  de  sine;  mai  târ-  lui  Francisc  Iosif  condolenţele  Sale-  şi  să-i  Şi-au   mai   esprimat   condolenţele:  română  la  universitatea  din  Pesta,  d-1  Cio­
                diu  însă  energia  sufletului  său  i-s’a  frânt  şi arate cât de adânc este atins de îngrozi-  secretarul dela ministerul de esterne   can şi-a depus mandatul de deputat, care



                     FOILETONUL „GAZ. TRANS."                 sul  de  „haiduc".  „Jonii"  devin  haiducii  fică  sâu  mai  bine  cfi s  0   confundă  cu  în­  Dâcă codru fruncja-şl lasă,
                                                              naţionali ai Românilor din sudul Dunării.    săşi  venirea  Românilor  la  Braşov?  In  esenţa   Plâcă voinioii p’acasă
                                                                                                                                                                                       2
                                                                   Altă  parte  din  Românii  înfrânţi  sunt  lor  „Junii"  sunt  o  instituţiune  militară;   La copii şi la nevastă, (bis) )
                                                              împinşi  peste  Dunăre.  Unul  din  aceste  tri­  sunt  o  „cumpaniă"  de  tineri  voinici,  dintre   In  adevăr  bine  ’şl  cântă  cântecul  „Ju­
                       Câte-va reflexium                      buri,  un  căptan  cu  „jonii*  săi,  descalecă  în  cari  fiă-care  portă,  ca  atare,  numele  de  nele" nostru de afil:
                asupra originei Românilor braşoveni.          Braşov,  unde  se  angajâzâ  ca  meşterl-zidarl  „june",  âr  în  fruntea  lor  stă  vătaful,  âr  pe   „Armele mi au ruginit
                                                              la  edificarea  „biserieei  negre",  căci  se  scie,  lângă  el  armaşul  mare  şi  armaşul  mic.   De când nu le-ai coperit!"
                                     De
                                                              că  în  Peninsula  balcanică,  precum  ocupa-  Mai  ’nainte  vreme  tote  escursiunile  şi  pro­
                            N  i c o l a e   S u l i c ă .                                                                                                    Le-au  ruginit  armele  „Junilor"  braşo­
                                                              ţiunea  militară,  aşa  şi  meseriile  au  fost  cesiunile  lor  şi-le  făceau  înarmaţi,  âr  Saşii
                                — Urmare. —                                                 1              de  frica  lor  închideau  porţile  oraşului,  să   veni,  căci  descălecând  la  finea  vâcului  al
                                                              exclusiv  în  mânile  Românilor ).  Prin  per­                                             patru-spre-fiecelea  în  Braşov,  într’un  loc
                      In  decursul  evului  mediu  exclusivul   misiunea  magistratului  apoi,  tribul,  care  ve­  nu  străbată  cum-va  prin  el.  E  cântec  hai­  sigur  şi  paclnip,  viaţa  lor  înarmată  militară
                element  râsboinic  în  Peninsula  balcanică   nise  la  Braşov,  se  stabilesce  pentru  tot-  ducesc  cântecul  ce-1  cântă  ei  pănă  în  cjiua   n’a  mai  avut  nici  un  sens.  „Junii"  nomacjl
                au  fost  Românii.  Posiţiunea  lor  a  fost  cu  dâuna  aici,  âr  locul  unde  au  descălecat,   de afil:                              de  mai  n’ainte  se  stabilesc  şi  devin  nisce
                                                                                                        a
                totul  eseepţională,  şi  chiar  şi  sub  Turci  se  numesce  pănă  în  cjiua  de  acjl  „câtun    Foiă verde salbă mole!                isteţi  „negustori",  cunoscuţi  cu  „braşâvele"
                                                                                  a
                şi-au  păstrat  administraţiuuea  lor  republi­  (pronunţat  şi  cutun ).  Şi  bine  să  se  în­  Colea ’n săptămâna mare                lor  în  tâte  părţile  lumii  comerciale.  A  dis­
                                                                            n
                cană,  dimpreună  cu  obiceiul  strămoşesc,  de  semneze,  că  cuvântul  de  „cătun"  aseme­     Colţu ierbii cresce tare,               părut  viaţa  militară  a  „Junilor";  ei  au  în­
                a  fi  cu  toţii  „yloni"  (soldaţi)  în  frunte  cu  nea  s’a  păstrat  în  graiul  Românilor  braşo­  Codru ’nfruncjesce pe pole.      cetat  de  a  mai  fi  „juni"  (soldaţi,  haiduci);
                un şef de trib.                               veni  cu  totul  isolat,  ca  numire  topografică,
                                                                                                                 Foiă verde mărăcine!                    dispărând  instituţiunea  „Junilor"  în  forma
                      Urmâză  nefericita  luptă  dela  Oosova,  încolo  a  dispărut.  Avem  aşa-dâră  acelaşi    Infruncjesce codre bine,                şi  caracterul  lor  original,  a  trebuit  să  se
                                                                                                a
                unde  armatele  aliate  ale  Românilor,  Bul­  cas linquistic, ca şi cu cuvântul  june .                                                 uite  şi  sensul  cuvântului  „june".  O  remi­
                                                                                           r
                                                                                                                 Căz ca mâne întru ’n tine
                                                                                                  u
                garilor  şi  Sârbilor  sunt  cu  desâvîrşire  ni­       Ei bine, ce sunt aceşti „Jum  braşo­
                                                                                                                 Cu mulţi voinicei ca mine.              niscenţă  a  acestei  vechi  organisaţiunl  mili­
                micite.  O  parte  din  Români  să  retrag  la      veni, a căror origine tradiţiunea o identi-                                          tare  a  Românilor  braşoveni  avem  în  obi­
                munţi,  în  fortăreţele  lor  inpenetrabile,  unde                                               Mai slobode-ţî umbrele                  ceiul  „Junilor"  de  adl.  Instituţiunea  s’a
                îşi  continuă  şi  mai  departe  traiul  lor  inde­  ')  Cele  mai  monumentale  zidiri  ale     Să-mî acoperi armele:                   păstrat,  însă  schimbându-se  împrejurările,
                                                              Peninsulei  balcanice  sunt  operele  zidarilor    Armele mi-au ruginit
                pendent;  prin  organisaţiunea  lor  militară,                                                                                           s’a  schimbat  şi  caracterul  ei.  Vechia  insti­
                                                              români.  Vestitul  pod  dela  Arta,  a  cărui  le­  De când nu le-ai coperit.
                devin  de  aci  înainte  singurul  scut  al  celor                                                                                       tuţiune  politică  militară  s’a  transformat  în
                                                              gendă  e  identică  cu  legenda  zidirii  mănăs­
                asupriţi;  numele  de  „june",  care  mai  ’na-   tirii  de  Argeş  prin  meşterul  Manole,  ase­  Până codru frunfia-şl ţine, (bis)
                inte  indica  pe  „soldat",  acum  trece  în  sen­  menea a eşit din mânile zidarilor Români.    Toţi voinicii trăesc bine. (bis)             2 ) G. Pitiş op. cit. pg. 6.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11