Page 61 - 1898-09

REDACŢIUîfEA, „gazeta“ iese în flecare fii.
Alministraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şAse lmri
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, pe şAse
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIHISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunoluri: Se prenumeră la tcSte ofi-
In Viena: M. Oukos Nachf. cielo poştale din întru şi din
Bax. Augsnfeld 4. Emerloh Lesnor, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. a Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A. V. Qoldbor- Admmistraft'unea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl t Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şAse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. SO or.
ria earmond pe o colână 6 cr. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A N U L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe troi
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sAu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
r ■nmnmri im iiiTi— « ■ — i m lamim ir» ■ n■ îmi»— im irimw—iun i n nu—n iTT~i~—nT—irarn— MrazaM aomtamxmMMaemmaaacmtm
Nr. 204. Braşov, Sâmbătă 19 Septemvre (1 Octomvre). 1 8 9 8 .

Pactul în camera vienesă. pentru aplicarea anti-constituţionala Cu tăte astea se pote constata entusiasm fdrte semnificativ l’au pus pe
a §-lui 14. de-ocamdată ca resultat al primei părintele protopop JBalmoş din Dorna de
Eri a fost prima şedinţă a ca­ încă înainte de-a se începe şe­ şedinţe, că cu escepţiunea elemen­ contra-candidat împotriva bărbatolui nostru.
merei deputaţilor din Viena, în care dinţa s’a vorbit, că preşedintele ca­ telor estreme, ca "Wolf şi soţi, par­ Şi în ce va consta acăstă răsbuuare
s’a pus cestiunea cea grava a pac­ merei Dr. Fucbs ar fi aplecat a ad­ tidele germane au suspendat obstruc- a guvernului? Liberalii dela „Nachrichten
u
tului. Soirile cele mai noue, ce ne mite propunerile de urgenţă, dâr nu ţiunea faţă cu proiectele privitâre Ia au găsit quadratura cercului, şi triumfezăţ
sosesc. a c | î despre decursul acestei vrâ se admită, ca aceste propunerî pact. Dăr acum se ivesce alt năcaz: adecă nu ei, ci meşterul în intrigi, d-nul
şedinţe, se resuma în următorele: se fia discutate înainte de desbaterea afacerea cu propunerile de urgenţă. Wiirfel, nimfa Egeria a d-lui guvernor.
Des de dimineţă s’au întrunit asupra proiectelor privitore la pact. Dăcă acestea nu vor fi admise la PopOvid, aşa argumentâză diarul evreesc,
diferitele cluburi şi s’au consultat întrebat fiind în şedinţă, decă e discusiune înainte de desbaterea pro­ e redactor al foiei legilor imperiale şi ca
pană cătră aruâcjb când s’a început aplecat a pune în primul rând dis- iectelor asupra pactului, partidele atare domiciliază în Viena, nu are deci
şedinţa. Resultatul acestor consul­ cusiunea propunerilor de urgenţă, germane vor fi, păte, constrînse a-se dreptul activ şi pasiv electoral. Etă cât
tări, în ce privesce stânga germană, preşedintele a răspuns, că numai în folosi ărăşî de arma obstrucţiunei. de uşor e a-1 scote din dietă, unde ne-ar
a lost hotărîrea, ce au luat condu­ şedinţa viitâre pbte să hotărască In caşul acesta s’ar împlini dorinţa face multe neplăceri. Pare că dieta e pen­
cătorii cluburilor germane, de-a spri­ asupra acestei cestiunî. guvernului Thun, dăcă s’ar adeveri tru aceea, ca un cenuşer ca Târfei să nu
jini propunerea de urgenţă a mari­ Iutr’aceea s’a lăţit scirea în ca­ ceea-ce se susţine, că acesta ar vre fie turburat în somnul său de după masă.
lor proprietari „fidel! eonstituţiunei“ meră, că guvernul nu vră să se ad­ să împedeee acţiunea marilor pro­ In cercurile române se scie însă bine, că
şi de-a intra în desbaterea privitbre mită desbaterea proiectelor de ur­ prietari germani şi să provoce con­ Dr. George Popovicî, înainte de ce a can­
la pact. genţă şi că preşedintele camerei e tinuarea obstrucţiei din partea par­ didat, şi-a asigurat dreptul electoral. Sigur,
Propunerea de urgenţă despre de aceeaşi părere. Tot-deodată s’a tidelor oposiţionale. că puternicii de pe piaţa Austriei, ajutaţi
care e vorba, cere dela guvernul svonit, că ministrul de comerciu Contele Thun e şi aşa convins, de omeni ca Ciunluleac şi Onciul, vor căuta
Thun, ca se dea fără întârcjiere lă­ Baerenreither (German din partida că pactul nu va fi primit de parla­ t6te chiţibuşurile pentru a înlătura pe
murire camerei despre resultatul marilor proprietari) şi-a dat dimi- ment. De aceea se cţice, că n’ar mai acest om periculos lor din dietă. Deră ddcă
traetărilor, ce au decurs în luna lui siunea din cabinet din causă, că con­ vră să perdă timp, ci ar vră să ’i mai esistă respectul legii în Austria, decă
Iulie şi August între guvernul aus­ tele Thun ar fi luat o posiţiă con­ se dea ocasiune de-a disolva parla­ esistă încă foruri mai supreme, decât un
triac şi guvernul unguresc, şi acâsta trară faţă cu propunerea amintită a mentul, ca apoi să pătă lucra liniş­ mărginit şi veninos căpitan districtual,
încă înainte de-a se lua ia discu- marilor proprietari. tit cu aplicarea § lui 14. atunci chestia dreptului electoral a d-rului
siune proiectele de lege privitbro la A mai declarat între alţii şi Popovicî nici nu se va atiuge, fiind-că în­
pact. conducătorul Polonilor, ea aceştia Tăte acestea sunt însă pănă dreptăţirea d-rului Popovicî e mai presus
Acesta propunere s’a făcut ime­ vor sprijini numai desbaterea pro­ una alta numai presupuneri. Vorba de orl-ee îndoială.
diat după ce s’au presentat camerei punerilor privitâre la pact, nu şi pe lui Javorsky: se cere răbdare, şi cu Ori şi cum, dieta va ave să se ros-
din partea guvernului cunoscutele aceea a propunerilor de urgenţă. Şi răbdare vom ajunge destul de cu­ tâscă asupra acestui cas, şi orlj! cât de gu­
proiecte de lege privitbre la pact, Lueger s’a asociaţia acesta, cjicend, rând să fim deplin lămuriţi asupra vernamentală e cea actuală, de atâta pu­
!
precum au fost stabilite la timpul că desbaterea proiectelor pentru adevăratei stări a lucrurilor. tem fi siguri, că nu va fi aşa de laşă să
seu între guvernul Badeni şi guver­ pact e în interesul Germanilor, că comită o încercare de asasinare politică,
nul unguresc, — proiecte, pe car! pactul e cea mai grozavă lovitură, picem o încercare, pentru - că numai la
ministeriul Thuu le-a primit ne­ ce a ajuns popdrele Austriei şi a ISucovina. atâta p6te să vină. Pe Dr. Popovid adl ni­
schimbate. cărui desbatere va lumina pe fiâ- Cernăuţi, în 26 Sept. n. 1998. meni nu’l mai pote scote din viaţa publică
Asemeni propunerî de urgenţă cine. Aici Lueger a fost întrerupt Piarul „Buk. Nachrichten*, care pare a Bucovinei. El a devenit un factor, cu
s’au făcut şi din partea celorlalte de voinicosul estrem naţional Wolf, că. are legături mai intime cu cercurile in­ care trebue să calculeze şi înaltul guvern.
partide germane, accentuându-se în caro s’a presentat cu cunoscuta lui fluente ale guvernului diu Cernăuţi (mai Chiar dăcă, spre ruşinea dietei bucovinene,
tbte periculul, ce consistă în învoela, tactică deja în acăstă primă şedinţă ales cu d-1 căpitan districtual Wiirfel), pro­ s’ar găsi în acesta o majoritate atât de
care se cjice, că s’a făcut între am­ meritoria, adresând epitetele cele clamă în numărul de acji, că guvernul e servilă, care ar decide anularea alegerii,
bele guverne privitor la reeolvatea mai ordinare celor din partea ad­ dator să se revanşeze pentru înfrângerea acâsta n’ar însemna, decât o nouă victorie
cestiunei pactului în Austria pe cale versă şi cerând a se face cea mai ce a păţit la Câmpulung, unde deputatul a nostră, căci de una putem fi siguri: Câm­
extra-parlamentară cu aplicarea § Ini furiăsă obstrucţiune. Lui Lueger i-a nostru Dr. George Popovicî a reuşit faţă pulungul îl alege din nou pe doctorul Po­
14. Unii au cerut chiar punerea în strigat între altele : „Tacă-ţî gura, de cele mai vehemente contra-agitaţiunl povid, şi de astă-dată cu o majoritate ecla­
stare de acusaţiune a guvernului om de nimic! w ale guvernului şi ale străinilor, cari c’un tantă, din cause pe cari noi le cunoscem

i
FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ era aprope nelocuită. Dintre 22 camere, regina Victoria preşedintelui Buchanan. Ea visitat de ori-cine, întocmai ca cel mai in­
numai 6 erau mobilate, şi dintre ferestri este sculptată din fârîmăturile corăbiei „Re- ferior funcţionar de pe la ministeriile eu­
u
Primul funcţionar al Americei. cele mai multe fără de sticlă. In schimb solute , care plecase la 1852 în căutarea ropene. In privinţa acesta Americanii a-
însă preşedintele ducea o vieţă simplă de expediţiei Franklin. Trei ani a stat cora­ plică cu mare stăruinţă principiul enciclo-
Primul funcţionar al Uuiunei ameri­ cetăţân, fără sgomot şi fără ceremonii; bia între sloi de ghiaţă şi s’a aflat, ăr preşe­ pediştilor, cari dic: capul statului este
u
cane, este aşa numitul „preşediDte — o umbla liber în sus şi în jos, fiă în trăsură, dintele a oferit’o Marei-Britanii, ca o a- pentru stat, ăr nu întors.
posiţie de alt-fel forte puţin de invidiat, fiă pedestru; nu-1 supăra, ca adl, sutele de mintire de gloria expediţiei ei navale. In Primirile oficiose se fac dela 10 în-
dăcă vom considera munca imensă, ce tre­ mii de petiţii şi visite, secretarii nu-1 con­ schimb regina i-a trimis amintita masă. nainte şi pănă la 1 după amiacjl; ele însă
bue să presteze cjilnic un funcţionar con- turbau în liniştea lui, nici camera legisla­ Preşedintele primesce clilnic cam 800 de fapt dureză întrâga 4b Senatorii şi de­
scienţios; cjicem funcţionar, deore-ce pos­ tivă nu-i făcea (file amare. scrisori. Lucru firesc, că nu le pote ceti putaţii îl consideră pe preşedinte, ca pe co­
tul de preşedinte al Republicei nord-ame- Acji totul s’a schimbat. Acji Casa albă pe tăte, aşa că secretarul nu-i dă decât pe legul lor, şi se duc la palatul său, ca la
rieane este socotit de Americani drept o este pompos şi bogat arangiată, dăr nu acelea, cari nesmintit trebue să le cetăscă. oficiul de dare. Pe acel om, care cere o
funcţie, ca tote celelalte funcţiuni de stat. esistă în lumea întrâgâ curte mai puţin de Sunt între aceste scrisori şi de acelea, cari audienţă „numai de cinci minute“, Harrison
Au trecut deja de mult vremurile, invidiat, ca palatul strălucitor ai preşedin­ cuprind ameuinţărî, atentate în pregătire îl înşiră între cele mai fiorose amintiri ale
când primii preşedinţi ai Uniunei duceau telui din Washington. şi alte avisurl ruinătore de nervi. La în­ lui, căci din cele cinci minute se fac tot-
lume albă, fără griji şi fără supărări. Adl Dăcă calfa de cismar — cjice fostul ceput preşedintele îşi plătea el din banii dâuna pătrare de oră, ba chiar ore întregi,
împrejurările sunt cu totul schimbate în preşedinte — şi-a sfîrşit lucrul, îşi desbracă proprii secretarul. James Polk însă, care şi când el iese, altul îi ocupă locul. Tot,ă
America, şi ori din care classă socială 's’ar şorţul, se spală şi merge unde-i place. Di- era de părere, că fiă-care cap de stat are draga de 4i lică frece ou ast-fel de au­
u
ridica cine-va la înalta demnitate de cap mineţa, înainte de ce s’ar apuca âră-şl de problema principală de a crea posturi bine dienţe, şi dăcă preşedintele trebue să scrie
al Republicei, el e supus şi trebue să se muncă, pote să se plimbe cât îi place, fără dotate, a cerut permisiune dela Congres, Yre-o proclamaţie mai seriosă, e silit a-şl
supună aceleeaşi ordine de cji- de-a fi silit să inspire aerul corupt de a- să-şi ţină secretar pe cheltuiala statului. scurta repaosul nopţii.
Pentru-ca să ne facem o ideiă de ma­ telier. Preşedintele Americei însă nu se înainte de ce preşedintele ar da se­ Este firesc, că pe masa de scris a preşe­
rea schimbare prin care a trecut America pote lăuda cu împrejurări de felul acesta. cretarului instrucţii asupra agendelor dilei, dintelui actele se cumuleză formând tur­
în văcul din urmă, n’avem decât să facem Camera lui de lucru e despărţită de locu­ camera lui se umple de petiţionari de tot nuri. Nu esistă muritor pe lume, care tre­
o scurtă asămănare între scrisorile soţiei inţa privată numai printr’o uşe de tapet, felul. Democraţia americană nu sufere ca- bue să resolve atâtea numiri, ca preşedin­
primului preşedinte Adam şi între schiţa aşa, că el nici odată nu este scutit de vi- merarl şi uşieri cu presenţă diplomatică, tele Uniunei. Ne luând în considerare ar­
autobiografică a fostului preşedinte Har- sitele democraţilor îmbulditorl. In fiă-care cu catene de aur la grumac}! şi pe piept mata şi marina, sunt 178,000 de posturi
rison. dimineţă după dejun, preşedintele se duce cu decoraţii. Preşedintele, care nu dispune sub administraţia de stat; aprdpe după fiă-
La 1801 casa albă din Washington la masa de scris. Acăstă masă a dăruit’o decât de câţl-va negrii, pote fi văcjut şi care alegere de nou preşedinte, funcţionari^