Page 62 - 1898-09
P. 62
Pagiaa 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 204 - 8198
şi pe cari le vor simţi aceia, ce le vor Acâsta este cea mai nouă grijă cei „O datorie deci, carea debitorul avea Tendinţa de-a esploata certele de
pricinui. supără pe marii hahami din Peşta, cari să o răspundă punctual în mânile aceluia, partid din România, ce s’au iscat în mod
Acest lucru nu ne face nici o grijă. tremură de groza, că se va realisa prover pe care l’a autorisat creditorul ou încas- atât de regretabil în cestiunea scolelor nos
Dâr altceva ne pune pe gânduri. Este bine bul : de ce te temi nu scapi. sarea şi’cuitarea ei, fiă aceea personă agreată tre din Braşov, în defavorul causei drepte
ceea ce frc deputaţii noştri la Viena? debitorului, ori ba. a acestora, reese invederat din fiă-cere şir
Este bine, ca ei să sprijinâscă pe un gu „Nu era vorbă aci de distribuirea al articulului de mai sus. Er încât pentru
vern, care prin organele sale locale îi com Afacerea actelor unguresc! unui ajutor prin mijlocirea unui Apostol duşmănâsa şi infecta ameninţar-e dela în
bate chiar pe denşii, pentru-că au îndrăs- Mărgărit al nostru, carele se posedeze şi cheiere, cu aflarea cheilor pentru eventuala
privitore la scdlele nostre din loc.
nit să oâră şi au stăruit să capete gimna- încrederea guvernului român şi pe a gu închidere a porţilor scolelor, credem a nu
u
siu românesc la Cernăuţi şi să apere limba „Telegraful Bomân din Sibiu în nu vernului nostru, ci de o pretinsiune legală fi de prisos să observăm aici, ca moment
nostră cotropită de străini ? mărul seu cel mai nou de Joi, vine a-se a bisericei S-tului Nicole, carea nu avea să agravant pentru scriitorul, articulului, că
Aici mă opresc pentru astă-dată, şi pronunţa şi el asupra cunoscutei declara- fiă distribuită, ci numai încassată, fiind meni- între colaboratorii diarului „Egyetârtâs" se
aştept un răspuns atât dela domnii depu ţiunl a oficiosului „Orszâgos Ertesito" pri- ţiunea ei bine definită prin conclusele re- numără şi Jancso Benedek, care a fost
taţi, cât şi dela comitetul nostru naţional, vitdre la autenticitatea contestată de foile presentanţei bisericei. « membru în sus amintita anchetă, trimisă la
care încă dator e să ne spună lămurit, de guvernamentale din Bucurescî a unuia din . . . „ N u este vorbă aici de sistarea Braşov de ministrul de instrucţiune.
ce ispravă să ne apucăm. actele, cari au fost cetite în camera româna unei subvenţiunî din vre-un fond de dis *
de d-1 Tache Ionescu în afacerea scolelor
Căletorescu posiţiunl al d-lui prim-ministru din Ro Un alt oficios unguresc, „Keleti J^rte-
române din Braşov. mânia, ci de o datorie a statului Româ u
După-ce amintesce agitaţia cea mare, niei cătră biserica S-tului Nicolae din Bra sitd , semnalâză, că afacerea „ajutorării"
Svonuri de crisă. ce s’a produs pe tema acâsta în diarele li şov, pe care nu d-1 Sturdza o distribue şcolelor române din Transilvania ar forma
berale şi conservatore de dincolo, „Tele prin mijlocirea omenilor săi de încredere, necontenit materiă de discusiune în pressa
La bursele din Viena şi Budapeşta bucurescână. „Organele oposiţionale — cjice
graful Român" continuă aşa :
s’au răspândit svonuri de crise minsteriale ci biserica S-tului Nicolae o încassâză prin — pretind o clarificare deplină a cestiunei,
atât dincoce, cât şi dincolo de Leitha. „Agitaţia cea mai nouă se pornise sub organele sale şi o jertfesce pe altarul cul- pe când organele guvernului o consideră,
losinca „Falsul", pe cuvântul, că d-nul T. turei naţionale. Deci numai ea are drep
Mai ales la Budapeşta a produs sur ca încheiată prin cunoscuta declarare a mi-
Ionescu ar fi învinuit în parlamentul Ro
prindere sensaţională soirea, că br. Banffy tul a designa personele, cari să o ridice. nistrului-preşedinte. E învederat, că aface
mâniei pe dl D. Sturdza cu „trădarea
îşi va da dimisia. Etă ce părere şi-a espri- ...„Peste tot credem, că „omul tot- rea acesta va provoca şi în cameră, care
causei naţionale", pe basa unui document
mat în privinţa acâsta un guvernamen dâuna bine informat" din Bucurescî, nimic se va întruni în luna viitore, desbaterl
tal ungur: fals, ba chiar falsificat de însuşi d-sa. n’a folosit causei cu pretinsele sale des pline de iritaţiune".
„După declaraţiunl în drepta şi ’n
Tactica oposiţiei germane — <jise el tăinuiri, din contră mai bine făcea, decă Nici acest comunicat al oficiosului
stânga, vine „Orszâgos Ertesito", organul
— îngreunâză fără îndoială mult situaţia tăcea". unguresc nu corăspunde stării esacte a ;lu-
oficios al guvernului nostru, şi „pe basa *
guvernului ungar. Dâcă în „Reichsrath" va * * crurilor.
informaţiunilor primite din isvor bun" de
înceta obstrucţia şi astfel va fi posibil, ca Adevărat, că de un timp încoce în
clară, că „din oficiul prim-ministerial, cu Sub titlul „ Afacerea scdlelor române din
proiectele pactului să cadă, ori să fiă esen u u tjiarele din Bucurescî s’a încins o discu
soirea prim-ministrului nu s’a trimis metro- Braşov , cJLrul „-Egyetdrtăs publică în nu
ţial modificate, atunci se va crea o nouă mărul său dela 29 Sept. c. un articol cu siune înfocată în afacerea clisă a „şcolelor
politului Miron Romanul în acest obiect
situaţie, la care guvernul nu se aşteptă. vedita tendinţă de-a esploata cârta iscată din Braşov", dâr acâsta discusiune nu pri
nici un fel de scrisore, nici oficiosă, nici
Proiectele despre pact Badeni-Banffy, cari
confidenţială, ci actul din cestiune, menit între diarele guvernamentale şi oposiţionale vesce de loc meritul afacerii, ci este de
conţin şi măsuri de regulare autonomă, nu
pentru informarea personală a metropoli- din Bucurescî asupra autenticităţii unuia altă ordine, învârtindu-se împrejurul între
vor pută fi înaintate parlamentului, fiind că
tului Miron Romanul, e concipiat ca scri- din actele, ce au fost adresate din sînul bării, decă aotul cu datele istorice, ce l’a
disposiţiunl corăspumjătore nu se pot lua guvernului dela Budapeşta Metropolitului cetit d-1 Tache Ionescu în cameră, este au
în Austria chiar nici pe basa §. 14. Cău s6re privată, din partea unei persone, ce
nu aparţine strict gremiului oficiului minis din Sibiiu, în afacerea scdlelor din Braşov, tentic sâu fals, dâcă a emanat din sînul
şele sunt următorele: Cu ajutorul §. 14 nu
tru-presidenţi al “. în defavorul cestiunei de drept a acestor guvernului unguresc ori nu, şi dâcă, în fine,
se pote opera, decât pe timpul vacanţei scole.
„Va să cjică este constatat din locul afirmările ce se fac într’ânsul, oă guvernul
parlamentului. Insă dâcă „Reichsrath“-ul „Egyetârtâs" este organul, prin care actual român a dat în privinţa „subvenţiu-
va fi de nou amânat, acâsta nu s’ar pută cel mai competent, că nu esistă nici docu
ment fals, nici falsificator. şeful secţiei aşa numite a naţionalităţilor nei" şcolelor române din Braşov guvernu
face cu ajutorul §. 14.
„Acestea constatate, ar fi de dorit, ca dela presidiul ministerial, Jeszenszky, obicl- lui unguresc o notă esplicativă cu indica
Dâcă tactica oposiţiei germane — con nuesce a-şl publica mai întâiii articulele, rea sumei, este adevărată ori nu.
tinuă politicianul guvernamental — va lupta să se curme, şi cei chiămaţî să re- corespondenţele şi comunicatele, ce le clo- Despre aceste întrebări decur’ge dis-
1
urma de fapt, pe Banffy şi guvernul său solve cestiunea în fond, aşa precum o pu
sese în vedere d-1 prim-ministru Sturdza cesce şi cu cari vrâ să producă „sensa- cusiunea între presa liberală şi conserva-
îl aşteptă o grea problemă. Ministrul pre ţiune".
în răspunsul său din senat. ţâre, şi nu asupra întrebării capitale. Din
şedinte va merge cjilele proxime la Viena.
„In loc de acâsta însă ne pomenim în In introducere, articulul din cestiune nenorocire atacurile au luat proporţii ne
Acest drum al său va fi decisiv. Chiar şi
organul din Arad, — precum se dice acre spune, că scrisorea potopopului Voina a mai pomenite, mai ales de când cu destăi
consiliul de miniştri de ac^I (28 1. c.) s’a pus în mişcare opiniunea publică din Ro nuirile din urmă privitâre la provenienţa
ocupat cu greutăţile, ce le-ar crea o even ditat d-lui Sturdza — cu un articol curios
în felul său, al cărui rost numai în parte mânia. In cele dintâiîi (Iile, cjice, causa lui actului în litigiu. Foile conservatăre acusâ
tuală situaţiune schimbată. Gravitatea si-
îl pricepem." Sturdza o ţineau toţi pierdută, dâr după pe d-1 Sturdza, că a „trădat" interesele nea
tuaţiunei ar potenţa-o şi mai mult împre declararea semi-oficiosului „Orszâgos Erte mului, âr foile guvernamentale aousă pe
jurarea, dâcă „Reichsrath“-ul ar vota cu Aici „Telegr. Român" reproduce ar-
ticulul din cestiune, publicat în „Tribuna sito", astădl nimeni nu s’ar mai îndoi, că d-1 T. Ionescu, că a comis un „fals" numai
majoritate contra proiectelor, însă ar alege
Poporului", ca venit dela un om „tot-dâuna actul mult menţionat nu derivă nici dela cu intenţiunea de a lovi în guvernul Sturdza.
comisiunea pentru cuotă şi, fiă prin el, fiă prin
bine informat din Bucurescî". In acest ar- ministrul de instrucţiune, nici dela vre-un Guvernamentala „Voinţă Naţională", care
decisiunea Corânei, s’ar urca cuota. Atunci
ticul se afirmă, că distribuirea ajutârelor alt for oficial, sâu persdnă oficială, ci nu cu deosebire portă un limbagiu de-o vehe-
Ungaria ar fi îndoit păgubită, deore-ce ea
date de guvernul Româuiei şcolelor din mai dela o persdnă privată, având să ser- monţă estraordinară contra d-lui Tache
ar trebui să dea şi cuotă mai mare şi să
Austro-Uugaria, s’a făcut în acelaşi fel, ca vescă ca un fel de memoriu pentru in- Ionescu, lăţise scirea, că acesta a fugit peste
piârdă de altă parte şi avantagiile ce-i sunt
şi distribuirea subvenţiunilor date de gu formaţiune etc. graniţă şi apoi chiar oă s’a sinucis. Scirea
garantate în proiectele pactului.
vernul român şcolelor române din Mace Mai departe „Egyetârtâs" face mai despre sinucidere a desminţit’o în urmă
donia. Aici ea se făoea cu scirea guver multe observări în spiritul cunoscutelor co prin afişurl lipite pe zidurile Capitalei.
nului otoman, printr’un om (Apostol Măr municate oficiose, şi se încercă a susţine, Ca răspuns — se vede — la aceste ata
se schimbă, ast-fel, că trebue să se facă
gărit), care se bucura şi de încrederea gu că ministeriul de instrucţiune în aeâstă curi furiose aderenţii d-lui Tache Ionescu din
alte numiri.
vernului român şi de aceea a Porţ’i. Ase afacere nu s’a abătut nicl-odată dela „calea partidul conservator i-au făcut acestuia cu
O mică variaţie în uniformitatea au
menea şi în Austro-Ungaria acele ajutore sa leală". Apoi continuă aşa : ocasiunea reîntorcerei sale din Sinaia la
dienţelor, o formâză visitele rudelor celor
nu puteau fi distribuite, decât prin omeni, „La începutul lunei lui Iulie, minis Bucurescî, o mare manifestaţiă de simpatie
condamnaţi la morte, cari vin să-i câră
cari se bucurau şi de încrederea guver trul de instrneţiune a trimis la Braşov o MercurI sâra.
graţie. Adese-orI — dice Harrison — vine
nului ungar şi a celui român. De aceea anchetă, între altele, cu acea îndrumare, ca Dâcă va merge tot aşa înainte, nu se
mama, seu soţia osenditului, şi nu este sen
se cjice în acel arvicul, că guvernul ungar a să cerceteze tote acele documente, cari pote prevedâ, ce dimensiuni va mai lua
timent mai sfâşietor, decât a asculta acest
tăcut multă vreme şi a întrevenit numai sunt chiămate a stabili natura subvenţiu- acâsta eârtâ între frăţii noştri de dincolo
fel de cereri şi a răspunde cu nu. Sentinţe
după ce un guvern al României n’a mai nei, eventual caracterul ei de drept privat. atât de durerosă şi pagubitore din punctul
de morte spre confirmare sosesc aşa de de vedere al intereselor generale naţionale.
voit să distribue ajutorele prin mijlocirea Ancheta, după o muncă de două săptă
multe în biroul Casei albe, încât une-orl
unor omeni, pe cari nu i socotesce vred mâni, şl-a terminat misiunea. Raportul său,
preşedintele trebue să petrâcă nopţi întregi
nici de încrederea Românilor. dimpreună cu t6te adnexele, l’a presentat
pentru deciderea asupra vieţii său morţii Budgetul instrucţiunei publice.
La acestea observă „Telegr. Rom." ministeriului instrucţiunei. Intr’aceea mi
vre-unui hoţ de cai din Kentucky.
între altele: nisteriul nu s’a grăbit cu decisiunea, ci a
Intr'aceea anii de presidenţie trec, Alaltăerl a desbătut comisiunea fi
„Pe noi nu ne privesce nioî un aju cerut şi părerea unor specialişti în ale
fără ca preşedintele să fi aflat măcar cît nanciară a dietei budgetul ministeriului in
tor (din România), decât numai renta bise- dreptului, privitor la punctele de vedere strucţiunei publice.
de mică plăcere în înaltul său oficiu. Mun
ricei S tului Nicolae din Braşov, şi decă a indicate".
că vecinică, audienţe şi strîngerl de mână: Universităţi şi academii. La posiţia
făcut cinevi imputări guvernului Sturdza,
âtă robota acestei funcţiuni. Petiţionarii Mai departe „Egyetârtâs", accentuând, acâsta Emmer <jise, că universitatea e pri
numai pentru acâsta i-a făcut. Pentru-ce că era încă pendentă hotărîrea guvernului cina, că pe terenul instrucţiunei se simte
şi tot felul de visitatorl întind mâna pre
„omul totdâ ma bine informat" din Bu- asupra sorţii scolelor române din Braşov ore-care decadenţă. Nici o universitate, seu
şedintelui, şi el trebue s’o primâscă. Har
curescl pune aeâstă rentă sub aceeaşi pă-
rison elice, că în cele două dintâiQ. săptă cănd a apărut cunoscuta scrisore a proto academie din Ungaria, n’are rol conduoă-
lăriă cu ajutorul distribuit şcolelor din
mâni ale preşidenţiei, a strîns de cel puţin popului Yoina, presentă lucrul astfel, ca şi tor. Universitatea din Budapeşta în genere
Macedonia prin mijlocirea lui Apostol Măr când prin aeâstă scrisore s’ar fi agravat nu este acomodată pentru cultivarea sciinţelor
60,000 de ori mâna. Nu e dâr de mirat,
gărit, care se bucură şi de încrederea gu cestiunea. Apoi încheie (jicând: — Komjăthij împărtăşesce vederile ante
decă de multa învîrtire a condeiului şi a
vernului din Bucurescî şi de a Porţii?
strîngerilor de mână, braţul se smintesce „Nu seim, ce a decis ministeriul de vorbitorului. Cea mai mare parte a tineri
deja la începutul preşidenţiei, ceea-ce nu „Acâsta a fost o rentă, (jicea d-1 D. instrucţiune publică cu privire la sortea mii consideră universitatea numai ca un
Sturdza, cu carea România datorea bisericei scolelor din Braşov, sâu în genere prin ce mijloc de-a corăspunde legilor de califica-
e semn tocmai bun.
S-tului Nicolae, drept desdaunare pentru mijlâce vrâ să resolve definitiv aeâstă ne ţiune. O bună parte din tinerime nici nu
Etă din ce constă viâţa primului func
moşiile şi alte emolumente avute în Româ plăcută afacere. Dâr credem, că ancheta din cunosce universitatea; chiar şi cei-ce vo-
ţionar al Americei.
nia, pe cari însă le folosesee şi parte le-a luna lui Iulie a aflat cheia, cu care eventual iesc să studieze, nu se pot presentă din
11
vândut statul. să se pută închide porta scolelor din Braşov . causa îngustimei localurilor. Cărţile de stu-
/
