Page 63 - 1898-09

Nr. 204—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

dii stau pe un nivel inferior, er cărţile bune primit încă răspuns, aderâză la proiectul ales femei, sexul curios — s’au adunat în cere face, ea cei interesaţi să se aştepte Ia
sunt grozav de scumpe. Vorbitorul lansâză guvernului italian, în vederea unei confe­ jurul mesei, ca să privâscă drăguţele ani­ surprise şi deoparte, şi de alta.
cestiunea de a-se înfiinţa o a treia univer­ rinţe internaţionale în contra anarchiştilor. male. Călătorul nostru ia cutia şi o bagă Confei'enţa de pace ispano-ame-
sitate, fiind-că e de tot mic numărul ace­ Se aştâptă răspunsul Prauciei pentru a în sacul său de voiagiii. Un Neamţ se ricană. Din Paris se anunţă, că ambasa­
lora, cari la universitatea din Budapeşta fixa programul conferenţei. apropie şi-l rogâ să arete cârtiţele neves­
dorul spaniol Leon Castillo şi ambasadorul
nisuesc spre cultivarea sciinţelor. Ministrul tei sale şi copiilor. — Da, dâr în schimbul
Anarchiştî în Ungaria. Din Baia-mare Uniunei americane Porter, au presentat alal-
să înfiinţeze a treia universitate numai din unei mărci (1 franc 25). Neamţul dă marca
se anunţă, că poliţia a arestat acolo pe un tăerl ministrului de esterne Delcassă pe tri­
punct de vedere curat maghiar, şi să nu as­ şi satisface curiositatea nevestei. Exemplul
muncitor cu numele Leopold Billăba, care mişii plenipotenţiari la conferenţa de pace
culte de aceia, cari doresc înfiinţarea nouei fu imitat de toţi clienţii restaurantului şi
propovăduia anarchismul. El a fost arestat între Spania şi America. Prima şedinţă a
uuiversitâţî la graniţele ţării. Komjâthy voiajorul nostru s’a ales cu 80 de mărci....
într’o cârciumă, unde în faţa mai multor conferenţei a fost fixată pe Sâmbătă.
atrage apoi atenţiunea ministrului la ten­ Pretutindeni d’Hartmont trage la hotelurile
ospeţl a lăudat fapta lui Luccheni şi a
dinţele contrare statului ale tinerilor de naţio­ cele mai mari — aci a tras la Capşa, a
vorbit aspru contra monarehului.
nalitate nemaghiară dela universitatea din mâncat la Continental — şi-şi plătesce N E C R O L O G . Capitulul bisericei
u
Peşta. Dupâ-ce mai vorbesc câţl-va mem­ Rugăciuni pentru Dreyfus. „ Alhotmăny cinstit notele, pe cari le păstrâză ca legi­ catedrale gr. cat. din Lugoş, cu adâncă în­
brii ai comisiunei, ia cuvântul dela 29 1. c. publică următorele : Pentru timaţie. D-sa are o carte de călătorie, în tristare notifică, cumoă meritatul său mem­
Ministrul Wlassics, care mulţămesce pen­ cei-ce au avut îndoială asupra chipului", în care lipesce tote articolele privitore la el, bru, Ilustrissimul şi Reverendissimul Domn
tru observările făcute de antevorbitori. El ia care Jidovimea judecă asupra afacerii că­ titlurile ch are l° > reclame plătite ale unor Andreiu Pop Liviu,
r
în apărare pe profesori şi dlce, că ei stau pitanului Dreyfus, osândit pentru trădare, case de comerciă etc. Canonic lector, Prelat pontificiu, proprietar al
la nivelul culturei moderne. Privitor la în­ va fi surprindătore soirea, ce ni-se comu­
Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma Ord. Corânei de fier cl. III, Abate titular şi mem­
fiinţarea unei nouă universităţi, el declară, nică din isvor absolut autorisat. Cu ocasia A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena bru ordinar al Asociaţiunei transilvane pentru
că doresee de asemenea acesta, însă pănă sărbătorei de Luni (Jom-Mppur) a Ovreilor, Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de literatura română şi cultura poporului
când nu se vor acoperi lipsurile dela uni­ în tăie sinagogele şi casele de rugăciuni jido- fotografare, articolele sale necesare pentrua fo român ctc.
versităţile deja existente, nu p6te propune veseî s’au făcut rugăciuni pentru Dreyfus. tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­ după un morb îndelungat, provăcjut cu Sf.
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius,
încă o altă universitate. Ministrul nu pdte Fiă-care casă de rugăciuni avea câte un Sacramente, a răposat în Domnul la 26
F. Kelemen, Victor Roth farmacişti. Teutsoh şi
aproba, ca tinerii naţionalităţilor nemaghiare preot plătit cu 10 fi. din partea comunităţii Tartler, D. Eremias nepoţi Septemvre a. c. în anul etăţii 82-lea, al preo­
să-şi conslitue societăţi separate; el tot-dâuna israelite din Budapeşta, ca să se roge pentru ţiei 54-lea, al canonicei 41-lea.
a oprit acăsta. Dreyfus. E mai mult ca sigur, că acesta înmormântarea i-se va împlini în 28
Direcţiunea supremă a cercurilor şcolare. s’a făcut în numita di în tâte bisericele Revistă externă. 1. c. la 2 ore d. m., âră sacrificiul de îm­
Komjâthjr ridică la acesta posiţie plânge­ din lume. păcare pentru nobilul lui suflet se va pro­
Afacerea Dreyfus provocă pe cji
rea, că legea nu dă garanţii suficiente pen­ duce în biserica catedrală la 1 Octomvre
Mari duci rnsescî în Sinaia, pilele ce merge agitaţie tot mai mare în Paris.
tru desvoltarea direcţiunei naţionale ma­ 1898 la 8 6re a. m.
viitore vor sosi la Sinaia, pentru a face o
ghiare în şeolele medii. Directorii şcolari Foile germane din Alsaţia, cum am semna­ Lugoş, 27 Septemvre 1898.
visită Curţii regale române, marii duci Bo- lat erl, au informaţiunl, că între FrancesI
de cerc trebue îndrumaţi să controleze şi
riş şi Andreiă YladirairovicI, fiii marelui se pote observa o mişcare neobicinuită. Fie-i memoria întru Domnul binecu-
supraveghieze şcdlele naţionalităţilor cu mai
duce Yladimir şi nepoţi ai Ţarului Nicolae Elementele adevărat patriotice din Francia, cuvântată în etern!
mult efect în tote privinţele. — Ministrul
II al Rusiei. Tinerii ospeţl ruşi vor fi în­ văcjend periclitată vatja şi cinstea armatei,
Wlassics declară, că guvernul corăspunde
soţiţi de contele Stackelberg, fiiul fostului pretind tot cu mai mare insistenţă dela
la tote acestea, şi el însuşi nu mai pdte su­ ULTIME SOIRI.
ambasador rus cu acelaşi nume la Viena. guvern să bage de sâmă ce face, şi să scu-
feri, ca pe terenul ' controlei şi supravegherii
ţâseă armata de atacurile nemernice ale Coppenhaga, 29 Septemvre. Re­
să esiste stări nelegale. Arestarea unui conte. Din Stamslau se
condeielor plătite. — Ce se ţine strict de l
Şeolele poporale elementare. Komjâthy telegrafâză, că acolo a fost arestat contele gina Luisa a răposat acţî la 6 / ore di-
2
afacerea revisuirei, ea aparţine esclusiv
declară, că educaţia poporală nu-şl va Constantin Koritovslci. Se tjice, că cu câte-va mineţa. Reposata împlinise anul 81-lea
curţii de Cassaţie. Primul pas al acestei
ajunge scopul şi influenţa la care tind dile înainte contele a sosit în Stanislau, ai vieţii.
curţi va trebui să fiă decisiunea, că ore
Maghiarii (maghiarisarea), pănă când învă­ ca să cumpere proprietăţi în jurul oraşului.
pedâpsa dictată lui Dreyfus să se suspende
ţământul elementar nu va fi statificat. Dâr El însă a fost arestat pentru înşelăciune.
ori nu? Curtea de Cassaţie are în privinţa
şi pănă-ce se va revisui legea instrueţiunei A cumpărat, ce-i drept, 10,000 de boi cu D I V E R S E .
decisiunilor drepturi nelimitate. — „Lihertă
44
poporale, ministrul să-şi dea tote silinţele, poliţe falsificate pe numele mai multor ce­
dice, că ministrul de justiţie, Sarrien, nu nu­ Maimuţele întrebuinţate în mine. Re­
ca în şeolele poporale să se crâscă cetă­ tăţeni distinşi din Lemberg. El are şi doi
mai că e în contra revisuirei, ci pe basa vista americană din New-York „Popular
ţeni fideli statului maghiar. învăţământul complici: contele Potochi şi br. Brunicld.
14
unui dosar întreg de acte, el este convins Science dă nisce amănunte curiose relativ
elementar ar trebui să fiă gratuit, şi în in­ Contele înşelător spunea, că locuesce în
despre vinovăţia lui Dreyfus. — Din Berlin la munca îndeplinită de cătră nisce mai­
teresul cultivărei poporului trebue să se Budapeşta şi că în Ungaria posedă 21,000
se telegrafâză, că evenimentele din Fran­ muţe întrebuinţate în locul unor mineri
îmbunătăţâscă lâfa învăţătorului. — Preşe­ jugăre de pământ. Transportul de boi a
cia îşi aruncă umbra lor şi asupra Germa­ grevişti. După spusele acestui (Ţar, căpi­
dintele Szâll r6gă pe membrii comisiunei fost secuestrat.
niei, aşa că cercurile normative germane tanul Moss, un personagiu forte cunoscut
să, se reţină dela discusiunea cestiuuei mari
Luccheni. Din Geneva se anunţă, că încep a-se ocupa serios cu întrebarea, că pentru spiritul său practic, spune, că la un
a statificării.
s’a început deja copiarea actelor în aface­ ore împăratul "Wilhelm, cu considerare la moment dat a fost nevoit, în lipsă de lu­
Ministrul UYassics declară, că nu e
rea lui Luccheni. După legea din Geneva aceste evenimente, nu va fi în urmă silit să crători, să lucreze cu maimuţele în minele
aderentul statificării. Destul va fi, dâcă gu­
tote actele afacerii de proces trebue să fiă renunţe la călătoria sa în Palestina? Din aurifere, ce exploata în Transvaal. Avan-
vernului i-se va da posibilitatea pentru a
arătate acusatului. In timp de 10—15 rjile isvor semnificios se anunţă, că de-ocamdată tagiul maimuţelor asupra lucrătorilor era
înfiinţa cât mai multe şcole de stat.
procurorul suprem Navazza va fi gata cu nu ar fi motiv pentru aşa ceva, însă acâstă forte mare. Maimuţele, pe lângă că sunt
Preparandii. Komjâthy cere, ca esa-
actul de acusă, în care propune, ca Luc­ declaraţie semioficiosă are mai mult scopul mai silitâre şi că nu cer nici salarii şi nic!
menele de cualificaţiune la preparandii să
cheni să fiă pedepsit la închisore pe viaţă. de-a linişti spiritele agitate, deore-ce dâcă nu fac scandal, sunt de o cinste esemplară.
se facă esclusiv înaintea unei comisiunl
La începutul lui Noemvre se va întruni împăratul ar renunţa în timp neoportun Necunoscând valorea aurului, pe care îl
censurătore numită de cătră stat.
curtea cu juraţi. Luccheni a declarat de la vechiul său plan de călătorie, prin acâsta estrag din mine, nu-şl dau câtuşi de puţin
Asiluri. Tot Komjâthy a cerut minis­
autentică iscălitura sa Lucchini, ce se află ar trada, că consideră situaţia politică de otsenâla să fure. Afară de astea sunt atât
trului să esecute legea privitore la înfiin­
în procesul verbal luat cu el în 1894 de forte gravă, şi ar păgubi marile interese de silitore, încât trebuesc luate la bătae,
ţarea de Kisdedovuri. Papp Geza cere, ca
cătră poliţia din Budapeşta. economice ale tuturor naţiunilor. E mai pentru-ca să se lase de lucru; âr diminâţa
ministrul să înfiinţeze cât mai multe asi­
mult decât firesc însă, că împăratul nu va stau cu duzinele la portă, ca să fiă lăsate
luri de stat. — Ministrul Wlassics răspunde,
Exhumarea lui Joachim Murat Joachim călători în străinătate, câtă vreme pe ori- la lucru. Căpitanul Moss n’a avut decât
că spre scopul acesta îi stau la disposiţie
Murat, fost rege de Neapole, cel mai iusu-
sume atât de neînsemnate, încât în anul sontul politic se ridică nori grei, cari, cel laude de adus acestor sîrguitorl lucrători.
fleţit aderent al lui Napoleon I, va fi ex-
viitor nu pote să înfiinţeze, decât cel mult puţin de-ocamdată, ar fi nespus de folositor Cel mai nou „nu se cuvine.“ Domna
humat şi înmormântat în cripta bisericei
10 -15 kisdedov-url. să nu provoee conflicte internaţionale. Brown-Barton Harrisson, cunoscuta scriitore
Santa-Olara din Neapole. Murat fu înmor­
Pe cum reiese dâr evident din acesta americană, a scris o carte întitulată „Fata
mântat în oraşul Prizo din Oalabria, de In cestiunea Cretei s’a ivit din
desbatere, ministrului i-s’a dat un întreg bine educată , care se va tipări încurând.
44
unde va fi dus cu pompă la Neapole. nou o mică încurcătură. Rusia, pe cum
program de ?naghiarisare. 44 ’n cartea acâsta ea dă următârele sfaturi
i-se telegrafâză „Gazetei de Colonia din
Un diarist american în BucurescT. Ce­ Petersburg, nu voesce să se alăture la pa­ bune fetelor şi femeilor tinere: lî Cosme­
tim în „Drapelul : Am primit adl visita ticele, chiar şi c -le mai fine, nu sunt decât
44
SC1RILE BILEI. şii ce i au luat celelalte trei puteri (An­ pentru âmenii ordinari; 2) Damele tinere
d-lui Henri d’Hartmont, diarist american,
glia, Francia şi Italia) contra Turciei. Gu­
44
redactor la „Herald din Chicago. D-sa a să nu porte afară la stradă giuvaericale;
— IU '30) Septemvre. vernul rusesc declară, că ar fi pe deplin
contractat un rămăşag original, în virtutea 3) Viorelele sunt singurele flori, cari stau
Liniă ferată strategică Guvernul aus- mulţămit, dâcă cestiunea insulei se va re-
căruia trebue să facă ocolul lumei cu nisce bine pe pieptul damicelelor; 4) Femeile
tro-ungar a decis construcţia unei nouă solva prevenitor din partea Sultanului prin
cârtiţe de Sumatra (animale mici, care sâ- recunoscute frumose să se desveţe de ori­
linii de drum de fier de o mare impor­ numirea prinţului grecesc George de gu­
mănă cu nisce şorecl). Pentru fiă-care câr­ ce fel de p )rt (îmbrăcăminte) deosebită;
tanţă economică şi strategică pentru aspi- vernator. Afară de acâsta, Rusia nu va
tiţă, pe care o va aduce înapoi în patrie, 5) Fata tînără, trecută de 15 ani, să nu
raţiunile sale în Peninsula balcanică. sprijini alt proiect faţă de Turcia.
el va primi suma de 1000 de dolari. D 1 umble afără fără însoţitore; 6) Fetele să
Acâstă liniă va lega reţâua Bosniei şi a
d’Efartmont a plecat fără nici un ban din Evenimentele din China; sunt în­ nu-şl însuşâscă obiceiuri bărbătescl; 7) Ro-
Herţegovinei, Brod-Seraievo - Hostar- Met-
Chicago. In fiă-care oraş, pe unde trece, tâmpinate cu satisfacţiune din partea pres- ohiile cu podobesunt de rău gust; 8) Nici
covicl cu porturile Raguza şi Costelanuovo
trebue să-şi câştige esistenţa, făcând con­ sei rusesc!, care în detronarea împăratului odată o damă tînără să nu primâscă visită
în Dalmaţia, şi va pleca dela Gravoza în
ferinţe, scriind articole în diareetc. De multe Tsan-Tien văd o victorie a politicei ru­ de bărbat, când e singură etc.
împrejurimile Motcoviciului. Guvernul va
ori ne povesti d-1 d’Hartmont, cum cura- sesc! contra politicei englese. piarele din
începe în curând construcţiunea acestei
giul era să-l părăsescă, şi d-sa era să re­ Petersburg constată indirect, că Rusia tre­
linii, spre a grăbi desvoltarea comercială a
nunţe la esecutarea pariului. Dâr în cele bue să se bucure şi pentru aceea, că cei
Bosniei şi Herţegovinei şi de a complecta Dr. Sterie 1T. Ciurcu.
din urmă expediente mai mult sâu mai pu­ din Londra se supără, bine sciind, că în­
întăririle militare ale frontariilor Munte-
ţin ingeniose l’au salvat de ruşinea, de a-se tâmplările din Peking sunt îndreptate con­ IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
megrului.
declara învins. Aşa, la Colonia, rămânând tra Angliei. — Foile din Londra găsesc Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
14
In contra anarchiştilor. „Italie din fără nici un ban, d-sa s’a dus într’un res­ situaţia din China forte ameninţătâre. Ele specialişti dela facultatea de medicină
Roma anunţă, că tote cabinetele europene, taurant, a scos cutia cu cârtiţele şi a pus’o tac, ce-i drept, asupra întrebârei, că ce va din Yiena.
afară de acela din Paris, dela care nu s’a pe masă. îndată mai mulţi inşi — mai face acum Anglia, dâr tocmai acâstă tă­