Page 65 - 1898-09
P. 65
REDACŢIUNTEA, „gazeta* i e |b uscare di.
eS
Atoistraţieea şi Tipografla. Afionamenîe pentru Anstro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şdse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
I N S E R A T E se primoso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MHISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următorolo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
In Vienat M. Dukos Nachf. ciele poştale din întru şi din
Kax Augenfeld A. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppelik. Alonamentnl pentru Braşov
InBndapoata: A.V. Qoldber- Admmistrafiunea. Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
Snrg.- Marolyl &. Uebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 cr.
ria garmond. pe o colină 6 or. Cu dusui în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu (3^Tmner d_e 3S) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 205.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 20 Septemvre (2 Octomvre). 1898.
El seie şi simte, că numai prin lu e jocul de cărţi, — o altă patimă se cetâscă, orî — mai bine (jis —
cru, numai printr’o folositdre între drăcescă, care răpesce timpul cel se li-se cetescă. înlocui câreîumelor
Nou a b o n a m e n t buinţare a timpului pdte se-şî facă scump al lui Dumnefleu, sleesoe şi al cuiburilor de cărţaşî, avem va
la vieţa veselă, sd-şî câştige liniştea braţele muncitore şi face se nu mai se cjică un fel de cabinete de lec
inimei şi mulţumirea sufletului. rodâscă nimic, se nu mai înflorescă tură !
Gazeta Transilvaniei Omul fără de muncă e robul nimic. Ierna e timpul obicinuit, când Cine crede, ca acest mijloc nu
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 grijilor, al întristărilor şi urîtului. se înrădecinâză în popor şi acesta este de ajuns pentru îmbunătăţirea
Acestea îl silesc se-şî caute distrac- patimă. Căutaţi numai şi veţi afla stărei morale şi prin ea şi a celei
se deschide nou abonament, la care ţiă, petrecere, pe care dbcă nu scie şi prin comunele ndstre destule case materiale a poporului nostru, caute
invităm pe toţi amicii şi sprijini s’o găsescă într’o muncă cinstită şi stricate, carî peste iârnă mai ales a afla altul, căci mijlâce mai sunt
torii fdiei ndstre. folositdre, o caută în cârciumă, în sunt tot atâtea cuiburi de cărţaşî, ele destule. Unde sunt pentru esem-
Preţul abonamentului: jocul de cărţi şi alte îndeletniciri unde aceştia se adună (ji şi ndpte, plu învăţătorii cei buni şi harnic!
pătimaşe şi păgubitdre, cari asupra penjend timpul, ruinându-şî săneta- din anii trecuţi, carî pe ’ntrecute
Pentru Austro-Ungaria:
omului fără de muncă au o putere rea şi risipindu-şî averea. Satele, căutau să ţină scâle de sera pentru
pe txh. a,aa. .............................. 12 £L atrăgetdre deosebită. unde se încuibâză acesta nenorocită adulţi? Unde sunt urmaşii harnicu
pe şese 1-vaja.î ...................................... © £L
pe trei 1-w.aaA ...................................... 3 fl. Privescă cineva cârcîumele de patimă, care de-altmintrelea merge lui dascăl de odiniâră Petru Grama
prin comunele ndstre locuite de mână în mână cu beţia, nu pot se din Sântejude, carî se caute a înde
Pentru România si străinătate:
> agricultori şi va vedd, că ierna ele progreseze în veci, căci căiţile ţin letnici poporul cu industria de casă
pe ud. stan. -40 frstaa.cî sunt cel puţin de 2—3 orî mai bine încătuşate puterile muncitdre şi apoi şi prin acesta a-i da un mijloc de
pe şese 1-o.tj.x..................................... 20 „ cercetate decât vara. Causa e uşor se scie, că unde nu e muncă nu câştig şi ocupaţiune şi în timpul
pe trei IO ,,
de înţeles : vara agricultorul găsesce pdte fi progres. iernei? Şi, în urmă, unde sunt apos
Abonamente la numerele cn data ocupaţiune în munca câmpului şi Etă unde duce pe om lipsa de tolii adevăraţi ai culturei ndstre na
de Duminecă: nu simte trebuinţa de a-şî căuta dis muncă! ]5tă pentru ce ni-am pus la ţionale, carî înarmaţi cu armele
Pentru Austro-Ungaria: tracţia la cârcîumă, pe când idrna începutul acestui articu) întrebarea : sciinţei mai înalte, măcar de 2—3
pe un an . . . . . . . . . 2 fl. se întâmplă contrarul. Atunci pluga Ce va face dre plugarul nostru ori pe an se ese dintre zidurile
pe şese luni............................................ I fl. rul ţeran, în lipsa unei ocupaţiunî în timpul iernei, cu nopţile ei lungi oraşelor în mijlocul poporului pentru
Pentru România: folositdre, caută se-şî omdre timpul şi mari, când munca câmpului înce- a-1 însufleţi, a-1 lumina şi poveţui
în cârcîumă. Cârciuma este pentru tâză şi când e silit a petrece partea prin câte-o vorbire, orî prelegere
pe un an ...............................................8 franci.
pe şese luni . . . . . . . . 4 „ el cam ceea ce estecasina pentru oră cea mai mare a timpului între cei publică ţinută anume pentru el?
Abonarea se pote face mai uşor şeni. De cele mai multe-orî el intră patru păreţi ai casei? Sunt timpuri de lupta, când
prin mandate poştale. în cârcîumă cu intenţiunea bună La întrebarea acesta avurăm nici unuia dintre fiii capabili de
de-a nu bea, de-a nu prăda, ci nu bucuria de-a primi, nu de mult, un muncă şi de jertfă ai unui popor
Administraţiunea
1
„Gazetei Transilvaniei *. mai ca se-şî găsâscă societate şi se-i răspuns înălţător de inimi. E răs nu-i este iertat se stea în nepăsare,
mai trâcă de urît. Dâr făcând a<jî punsul, ce ni-s’a dat din partea co orî chiar se se retragă de pe câm
aşa şi mâne aşa, la urmă i-se pre mitetului despărţământului braşo pul luptei. Prin asemenea timpuri
i
face înobiceiu; cârciuma îl farmecă vean al Asociaţiunei pe basa espe- trece acjî şi poporul român dela noi.
Se poveţuim poporul. şi cel ce pentru prima-dră a intrat rienţeler făcute de el cu bibliotecile Toţi ca unul şi unul cu toţi trebue
în ea, aşa flicând numai de necaz, poporale dela sate. S’a constatat se stea la postul lor contribuind fiă-
Se apropiă idrna, cu nopţile ei ca se i mai trâcă de urît, adese orî adecă, că cârcîumele de prin comu care în felul seu şi după ale sale
lungi, când plugarul e silit a-şî pe se întâmplă, că remâne acolo încă nele, unde s’au înfiinţat asemenea puteri la opera cea mare a regene-
trece partea cea mai mare a tim tuşat pentru tdtă viâţa. Se dedă biblioteci, sunt acjî mai puţin cer rărei şi luminărei poporului.
pului între cei patru păreţi ai casei. trândăviei, îl copleşesce lenea şi cetate de poporul nostru, ca înainte. Să-i arătăm acestuia calea, pe
Ce va face el atunci? cu ce se va moliciunea, nu mai găsesce plăcere A câsta din c-ausă, că ţăranul găsesce care trebue se mergă, şi el va merge,
ocupa şi ce îndeletniciri va lua, pen în lucru, ci numai în cârcîumă, în în cetirea cărţilor oeupaţiunea de căcî simte destul de amar greutatea
tru a nu ’i se urî (filele şi a nu perde sticluţa cu rachiu şi în blăstemăţiile lipsă la el acasă, unde unul cetesce, timpurilor şi scie, că nu se mai p6te
timpul înzadar? împreunate cu ea. er ceilalţi ascultă şi astfel nici unul trăi acjî orbecând în întuneric,
Omul, care este om şi merită Caute orî-cine şi va afla, că din membrii familiei nu simte tre lăsându-se în voia întâmplărei şi
de a purta acest nume, simte dela acâsta e calea cea mai obicinuită, buinţa de a şî căuta trecere de timp consumând iârna ceea ce a agonisit
fire în inima sa puterea de lucru, care duce o parte mare a poporului prin cârcîume. In loc ca sătenii se vara. Să-l facem, ca se scie între
căre i înddmnă se facă ceva, se pro nostru la stricăciune, la sapă de se adune în jurul sticlei cu rachiu buinţa cu folos şi timpul iernei, în-
ducă şi se nu lase timpul nefolosit. lemn şi percjare. De nu-i cârciuma, orî a cărţilor de joc, ei să adună deletnicindu-1 ou ocupaţiunî edifică-
FOILETONUL -GAZ. TRANS.“ mea, ca să nu mai strici mâncarea de Visitiul erăşî se dă jos din capra tră- torului, iese teafăr şi de acolo, şi fuga la
geaba. surei, prinde erăşî cocoşul şi-l asvîrle în ferestra boierului şi începe a trânti cu cio
Cocoşul, cum scăpa din mânile moş- fântână. Cocoşul văclând acestă primejdie, cul în geamuri şi a dice:
Punguţa cu doi bani. nâgului, fugi de acasă şi umbla pe drumuri, ce să facă? începe a înghiţi la apă: şi Cucurigu! boieri mari,
bezmetec. Şi cum mergea el pe drum, nu ’ngbite, şi ’nghite până ce înghite el totă Daţi punguţa cu doi bani!
mai âtă găsesce o punguţă cu doi bani. apa din fântână........... Apoi sboră de-acolo — Măi, că mi-am găsit belâua cu di-
— Poveste. —
Din Opere complete, de loan Creangă. Şi cum o găsesce, o şi ia în clonţ, şi se afară şi erăşî se ia în urma trăsurei, cli hania cea de cocoş, dise boierul cuprins
întornă cu densa înapoi, spre casa moş cend : de mirare! Visitiu! ia-1 de pe capul meu
Era odată, o babă şi un moşneag.
negului. Pe drum. întelnesce o trăsură c’un Cucurigu! boieri mari, şi-l asvîrle în cirâda boilor şi a vacilor:
Baba avea o găină şi moşnegul un cocoş;
boier şi cu nisce cucone. Boierul se uită Daţi punguţa cu doi bani! pote vr’un buhai înfuriat i-a veni de bac;
găina babei se oua de câte două-orî pe
cu băgare de semă la cocoş, vede în clon- Boierul văclând acâsta, s’a mirat cum l’a lua în come şi-om scăpa de supărare.
fiă-care di, şi baba mânea o mulţime de
ţu-i o punguţă şi elice visitiului: plit, şi a clis: Visitiul erăşî ia cocoşul şi-l asvîrle în ci-
ouă-, er moşnegului nu-i da nici unul. Moş
— Măi! ia dă-te jos şi vedl ce are — Mă! da al dracului cocoşii aista! redă! Atunci, bucuria cocoşului. Să-l fi
negul, întro di pierdu răbdarea şi dise:
cocoşul cela în plisc ? Ei las! că ţi-oi da eu ţie de chieltuelă, vedut cum înghiţea la buhai, la boi, la
— Măi babă, mănânci ca în târgul
Visitiul se dă iute jos din capra tră- măi crestatule şi pintenatule ! Şi cum ajunge vaci şi la viţei; păn’ a înghiţit el totă ci-
lui Cremene. Ia dă-mî şi mie nisce ouă, ca
surei, şi c’un fel de meşteşug prinde co acasă, elice unei babe, dela bucătărie, să reda şi-a făcut un pântece mare, mare,
să-mi prind pofta măcar.
coşul, şi luându-i punguţa din clonţ, o dă ia cocoşul, să-l asvîrle într’un cuptor plin cât un munte. Apoi er vine la ferâstră, în
— Da, cum nu, dise baba, care era boierului. Boierul o ia, fără păsare, o pune cu jăratec şi se puie o lespede la gura tinde aripile în dreptul sorelui, de întunecă
forte sgârcită. Decă ai poftă de ouă, bate în busunar şi pornesce cu trăsura înainte. cuptorului. Baba, cânosă la inimă de cu de tot casa boerului, şi erăşî începe:
şi tu cocoşul tău să facă ouă, şi-i mânca; Cocoşul supărat de asta, nu se lasă, ci se vânt, face cum i-a dis stăpânu-său. Co Cucurigu! boieri mari,
eu aşa am bătut găina, şi âcătă-o cum se ia după trăsură, spuind neîncetat: coşul cum vede şi astă mare nedreptate, Daţi punguţa cu doi bani!
ouă.
Cucurigu! boieri mari, începe a vărsa la apă; şi tomă el totă Boierul, când mai vede şi astă dăn-
Moşnegul pofticios şi liapsin, se ia Daţi punguţa cu doi bani! apa cea din fântână pe jeratec, pănă ce dănae, crepa de ciudă şi nu scia ce să mai
după gura babei şi, de ciudă, prinde iute Boierul înciudat, când ajunge în drep stinge focul de tot şi se răcoresce cupto facă, dor’ va scăpa de cocoş.
şi de grabă cocoşul şi-i dă o bătaie bună, tul unei fântâni, dice visitiului: rul ; ba încă face şi o apărae prin casă, de Mai stă boierul cât mai stă pe gân
di când: — Mă! ia cocoşul ist obraznic şi-l dă s’a îndrăcit de ciudă hârca dela bucătărie. duri pănă-i vine erăşî în cap una:
— Na! ori te ouă, ori du-te dela casa în fântâna ceea. Apoi dă o blendă lespedei dela gura cup — Am să-l dau în haznaua cu bani;
