Page 66 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSIYANIEI Nr. 205 -1898.

ţâre şi cinstite, cari se-1 retină dela prinde în proiectele pe cari guver­ Alegerile din Bucovina. şi al Cernăuţului. Electorii acestor trei dis­
eârclume şi alte perderî de timp, şi nul le-a înaintat, „Reichsrath“-ului. tricte urechi având, u’au audit, şi ochi a-
cari se i aducă foldse morale şi ma­ Cu alte cuvinte proiectele trebue Alegerile pentru dieta ţării din vend, n’au vâclut — de aceea n’au voit
teriale. Intre aceste ocupaţiun! înse, luate la desbatere, ca se se facă în ele Cernăuţi s’au făcut săptămâna tre­ aceşti ticăiţi să scie de nici o cârmă, n’au
instrucţiunea ocupă locul cel din- schimbări. - cută. Pentru ca cetitorii noştri se-şl voit să asculte de comitetul naţional, ei
tâiu, căci luminarea minţei este In caşul, că proiectele s’ar mo­ facă o ideia cum au decurs aceste s’au potrivit voitorilor noştri de răuşini-au
cheia, care deschide uşa viitorului. difica de cătră parlamentul austriac, alegeri şi cu ce mari greutăţi au ales deputaţi, pe cari binele nostru româ­
pentru guvernul unguresc se va crea avut să se lupte Românii, reprodu­ nesc nu-i doresce.
o situaţiune cu totul nouă. Ungurii cem din „Deşteptarea“ din Cernăuţi E lucru seiut, că deputaţii aleşi fără
Revista politică. cer se nu se modifice nimic în pro­ următorele: voia neamului nostru, nu vor fi priin-
iectele acestea, pe cari Banffy le al­ Alegerile pentru districte' au trecut. cioşi Românilor, ci străinilor şi duşmani­
Pe orisontul politic al monar-
cătuise împreună cu Badeni şi în A sosit nâptea, în care nimeni nu mai pote lor noştri.
chiei nfistre se ridică în chip de
nori grei şi ameninţători luptele cari lor li-se iac favoruri însemnate lucra. Cum ni-am aşternut aşa vom şi durmi. Aoâsta au simţit’o prâ bine voitorii
din punct de vedere economic. Decă Şâse ani de rjile nu-i lucru de şagă, şi pe noştri de rău şi de aceea s’au făcut luntre
mari în afacerea aşa numitului pact şi punte, ca să-l alegă pe călugărul Ciun-
vamal şi economic dintre Austria şi dbr parlamentul din Viena nu va şese ani de dile ni-am ales acuma depu­ tuleac (Sucâva), pe Onciul (Rădăuţi) şi pe
Ungaria. primi proiectele aşa cum sunt, ne­ taţi. De şese-cjeci de ori câte şese vor sus­
schimbate, pentru Banffy şi ai sei pina şi se vor căi pe an acei electori, cari străinul Marin (Cernăuţi).
Atât dinc6ce, cât şi dincolo s’au
Care-i urmarea?? Guvernul, căpită­
deschis desbaterile din parlamente. se va nasce o mare şi im-portantă în­ şi-au vândut neamul şi mintea la duşmanii niile, ni-au îmbrâncit pe trei aleşi ai co­
trebare. Ce va face el: va cere uu noştri cei mai aprigi. Lăudaţi şi preamă­
Dieta ungară a desbătut în şedinţele nou provisoriu pe basa statului quo, riţi însă vor fi toţi acei electori, cari s’au mitetului naţional, cu patru am biruit noi.
ei din urmă asupra unor cestiuni
mai neînsemnate; între altele a pri­ ori va incerca se introducă tariful purtat ca Români buni, şi în ciuda tuturor Pismă şi gâlcevă au sămănat duşmă­
vamal autonom, de care — pe cum baionetelor şi amerinţărilor au glăsuit fără noşii străini între noi, ne-au buimăcit,
mit cu unanimitate proiectul de lege
despre eternisarea amintirei răposa­ de atâtea ori a declarat însuşi — se şovăire numai pentru aleşii de comitetul ne-au pus deputaţii după gustul lor, ne-au
spanie şi se îngrozesce. Etă der, că naţional. Să luăm pe rând district după făgăduit ceriul şi pământul întreg şi ne
tei împerătese - regine. Pe astăcfî, le-ar veni bine acum la socotelă am­
Sâmbătă, erau fixate ărăşî cestiuni district şi se vedem, cari Români îşi cer vor cutropi şi de pe peteouţul de pământ,
mai neînsemnate cu cari guvernul belor guverne, ca oposiţia germană vieţă, să vedem cum s’au purtat electorii ce ni-a mai rămas.
vre se amâne desbaterile în merit, se iacă obstrucţiune, pentru-ca Thun districtelor. „Vai de biet Român săracul
se aibă eausă de-a trimite acasă par­
pănă când va vede, că ce pornelă lamentul şi se introducă proiectele Districtul Câmpulungului „Peste puţin înapoi dă tot ca racul,
iau lucrurile în „Reichsrath“-ul din pactului cu ajutorul atotputernicu­ ai fost credincios, peste multe te voiii pune Nici îi merge, nici se ’ndâmnă
Viena privitor la proiectele pactului. lui §. 14. — întră întru bucuria Domnului tău", aşa Nici îi este tomna tâmnă,
Se (ţice chiar, că br. Banffy va pro­ dice şi „Deşteptarea" cătră voinicii Ro­ E slugă străinului
pune, ca de Marţi încolo dieta se nu Starea acesta a lucrurilor este mâni munteni, cari s’au purtat atât de voi- Şi-i străin în ţâra lui".
lucreze doue-spre-4ece 4’le, în care cât se pote de tristă şi nimioitore pen­nicesce. Ei şi-au ales pentru districtul lor Geba se opintesc şi se frământă ome­
timp el aşteptă se se hotărescă în tru căpeteniile guvernelor din Viena pe iubitul nostru Dr. Gfeorge Popovicî. Au nii noştri de bine, gâba răsună desnădăj-
Viena sbrtea proiectelor pactului. şi Budapeşta. luptat, şi Dumnezeu li-au ajutat de-au isbu- duit glasul nostru, cu inimă de ghiaţâ
Oposiţia ungurescă este fdrte nemol- £ tit, au biruit asupra hidrelor satanice, cari fără simţire păsesce Românul spre rîpa
ţămită cu acesta procedură a guver­ Evenimentul mai însemnat din voiau să-i îmbrânee. Deputatul districtului peirii. Mai scumpă ji este lui vorba şarla-
nului, care mereu ocolesce a-şî da afară este ceea ce se petrece tocmai muntenesc Câmpulung, d-1 Dr. Popovicî, de tană a prefăcutului perciunat, decât cel
pe faţă cărţO.e in luarea întrebare a acum în marea împărăţie a Chinei, puţini a fost ales, pentru mulţi însă va mai prietenesc sfat al unui om de ai noş­
pactului. unde, sunt vre-o 4 6ce cţile, împăra­ lucra el în dieta ţării. tri, care i doresce binele din adâncul
Intr’aeeea dincolo in Austria se tul Tsan Tien a fost lipsit de tron în Districtul Gura-Humorului. Bine s’au inimei.
pregătesc lucruri surprindetbre. Par­ urma unei revoluţii de palat, şi în purtat şi Românii din acest district. Can­ Să ne mirăm apoi, că rămânem de
lamentul ustrlafi a ţinut Joi şedinţa locul lui a luat frânele guvernărei didatul hotărit de comitetul naţional, d-1 ocara lumii ? Să ne mirăm, că străinii ne
în merit, în care ministrul-preşedinte mătuşă sa văduva împărătesă. Pri­ Iancu Lupul, este deputatul districtului Gura- pun genunchiul în gât? Să ne plângem
Tliun a îna in Lat proiectele pactului. Sin­ Humorului. de nedreptăţile, ce ni-le fac duşmanii noş­
cina pentru care tînerul împărat (el
guraticele .ypar'Jfidin oposiţie au are versta numai de 26 ani) a fost Districtul Storojineţului. Şi acest dis­ tri, când noi înşi-ne ne facem cele mai
ţinut înainteze deschiderea şedinţei lipsit de tron, se 4' co a ffi că el voia trict bine s’a purtat. Alesul de comitetul mari nedreptăţi ? Pentru cine să se facă
conferenţe,' şi major uiţi le lor au ho- se introducă în China reforme euro­ naţional, d-1 Modest cav. de Grigorcea, este alegere de bună voie? Pentru omeni, cari
tărît, ca deocamdată se nu mai facă penesc! cu cari imperătăsa şi omenii deputatul districtului Storojineţ. Vrednici nu sunt în stare a-şl apăra drepturile lor ? ?
obstrucţiune şi se lase în linişte prima din jurul ei nu erau învoiţi. Adevă­ de laudă sunt şi electorii acestui district, Baionetele au şi prefăcut alegerea de
cetire a proiectelor despre pact. Prin rul însă este, că aici j6eă rol covâr­ pentru-că au ascultat de glasul comitetului bună voie în poveste fără înţeles. Am fost
tactica acbsta se face cu neputinţă şitor politica Rusiei şi a Angliei, naţional. siliţi a glăsui pentru deputaţi necunoscuţi
guvernului austriac de-a introduce ale căror interese ae bat în capete Districtul Siretelui. Cel din urmă dis­ şi nedoriţi — âtă libertatea alegerilor!
in praxă proiectele cu ajutorul §14, în depărtatul răsărit. Anglia o fbrte trict, care s’a purtat bine şi ai cărui elec­ De ne-ar fi silit căpităniile să glăsuiiu
der se face cu neputinţă şi aceea, supărată acum, că Rusia a câştigat tori au ascultat cu sfinţenie de glasul co­ încaltea pentru un măturoiîi şi pentru o
ca tot aceleaşi proiecte se fiă intro­ mult prin venirea la putere' a par­ mitetului naţional, este districtul acesta. botă, am ave acjl doi deputaţi minunaţi şi
duse în Ungaria pe calea regulării tidei văduvei împărătese, care se îu- D-1 Tudor cav. de Flondor e ales deputat de multă trebuinţă : un măturoiîi şi o botă.
de sine stătătbre. Germanii oposiţio- cunjură cu omeni amici imperiului pentru districtul Siretelui. In prâjma d-lui Ou măturoiul am mătura mişeliile şi tică­
nalî din Austria au declarat ce-i rusesc. Din causa acesta Anglia şi-a Flondor s’a ridicat un rusnac mazur cu loşiile şi cu bota am înfrica nătărăii.
drept, că vreu sejdesbată proiectele, trimis o flotă de răsboiu în portul numele Malek, însă acesta a căpătat o is-
înse ei vor se le modifice, ba pri­ chines Vej-Hai-Vei şi a făcut t6te bitură voinică, că va ţine-o minte cât
3
marul Vienei, Lueger, a (R îu şe­ pregătirile pentru evenimente, ce ar va trăi. l^egiaia Spaniei.
dinţa de Joi, că trădători sunt toţi pută urma. Cei cu celelalte districte??! Cu la­ In oraşul Coppenhaga, capitala Daniei,
aceia, cari ar voi se împiedece des- crimi, nu cu negrelă, ne vine să scriem veş­ a r&posat în 29 Septemvre n. regina Daniei,
baterea unui pact păgubitor pentru tile rele, ce le avem din celelalte trei dis­ una dintre cele mai însemnate femei "din
Austria, cum este acela ce se cu­ tricte, din districtul Sucevei, al Bădăuţului câte portă corona regală. Ea era numită,

pote va înghiţi la galbeni, i-a sta vre-unul pănă ce ajunge acasă la moşneg, şi de pe unde; şi când a văclut unele ca acestea, găina joc de dânsa, o prinde ş’o bate, ş’o
în gât, s’a înneca şi oiii scăpa de densul. la portă începe a cânta: cucurigu!!! cu­ numai îi sclipeau răutăciâsei ochii în cap bate, păn’ o omâră în bătaie! Şi aşa, baba
Şi cum dice, umflă cocoşul de o aripă şi-l curigu !!! şi plesnea de ciudă. cea sgârcită şi nebună a rămas de tot să­
asvîrle în haznaua cu banii; căci boierul Moşnegul cum aude glasul cocoşului, — Moşnege, dice ea ruşinată; dă-ml racă, lipită pământului. De acu a mai
acela, de mult bănărit ce avea, nu-i mai ese din casă cu bucurie; şi când îşi aruncă şi mie nisce galbeni! mânca şi răbdări prăjite, în loc de ouă;
scia numărul!... Atunci cocoşul înghite cu ochii spre portă, ce să vadă ?! Cocoşul său — Ba pune-ţl pofta ’n cui, măi babă. că bine şi-a făcut rîs de găină şi a ucis’o
lăcomie toţi banii şi lasă tâte lădile pustii. era ceva de spăriat! Elefantul ţi-se părea Când ţi-am cerut ouă, scii ce mi-ai răs­ fără să i fiă vinovată cu nimica, sărmana!
Apoi iese şi d’acolo, el scie cum şi pe purece pe lângă acest cocoş; şi apoi în puns ? — Bate acum şi tu găina, să-ţi Moşnegul însă era forte bogat; el
unde, se duce la ferestra boierului şi er urma lui veneau cârduri nenumărate de aducă galbeni; c’aşa am bătut eu cocoşul, şi-a făcut case mari şi grădini frumose, şi
începe: păsări, care de care mai frumâse, mai cucuete scii tu din a cui pricină... şi etă ce mi-a trăia forte bine. Pe babă, de milă, a pus’o
Cucurigu! boieri mari, şi mai bogbete. Moşnegul vădând pe co­ adus! găinăriţă; er pe cocoş îl purta în tote
Daţi punguţa cu doi bani ! coşul său aşa de mare şi de greofii, şi în- Atunci baba se duce în poiată, gă- părţile după densul, cu salbă de aur la
Acum, după tote cele întâmplate, bo­ cunjurat d’atâta amar de galiţe, i-a deschis bnesce găina, o apucă de codă şi o ia la gât şi încălţat cu cioboţele galbene şi cu
ierul văclend că n’are ce-i mai face, ’i as- porta. Atunci cocoşul i-a dis: bătaie, de-ţl venea să-i plângi de milă! pinteni la călcâie, de ţi-se părea, câ-i un
vîrli punguţa. Cocoşul o ia de jos cu bu­ — Stăpâne! aşterne un ţol aici, în Biata găină, cum scapă din mânile babei, irod de cei frumoşi, âr nu cocoş de făcut
curie, se duce în treba lui şi lasă pe boier mijlocul ogrădei. fuge pe drumuri. Şi cum mergea pe drum, cu borş.
în pace. Atunci tote păsările din ograda Moşnegul, iute ca un prâsnel, aşterne găsesce şi ea o mărgică, şi-o înghite; apoi
boierescă, văclend voinicia cocoşului, s’au ţolul. Cocoşul atunci se aşedă pe ţol, scu­ repede se întârce acasă la babă, şi începe înainte de morte.
luat după dânsul, de ţi-se părea că-i o tură puternic din aripi, şi îndată se umple de pe la portă: cot, cot, cotcodac!! — Baba
nuntă şi nu alt-ceva; er boierul, întristat, ograda şi livada moşnegului, pe lângă pa­ iese cu bucurie înaintea găinei. Găina sare Este sâra după luptă. Rănitul se ri­
se uita galeş cum se duceau şi păsările sale, sări, şi de ciredi de vite: eră pe ţol tornă peste portă, trece iute pe lângă babă, şi dică niţel şi privesee în jur de sine.
şi (fise oftând : o movilă de galbeni, cari străluceau la sâre se pune pe cuibar; şi după vr’un ceas de Bubuitul tunurilor se aude încă, ori­
— Ducă-se şi cobe şi tot, numai bine de-ţl luau ochii! Moşnegul vădând aceste şedere, sare de pe cuibar, cotcodăcind. sontul este acoperit cu roşu, glânţe întâr-
că am scăpat de belea; că nici lucru cu­ mari bogăţii, nu scia ce să facă de bucu­ Baba atunci se duce cu fuga să afle, ce diate mai şueră prin aer. S3 aud gemete.
rat n’a fost aici! rie, sărutând mereu cocoşul şi desmier- i-a făcut găina!... Şi când se uită în cui­ El se uită împrejur şi vede locul unei
Cocoşul însă mergea ţanţoş, âr pasă­ dându-1. bar, ce să vadă? — Găina se ouase o grâzuice întâmplări; câmpia, plină ou morţ',
rile după densul; şi merge el cât merge, Atunci ecă şi baba venea, nu sciu de mărgică !... Baba, când vede, că şi-a bătut se întinde în tâte părţile pănă în infinit