Page 67 - 1898-09

Nr. 205—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

şi cu drept cuvânt, după cum se va vede pe o mare ducesă rusâscă. Cel mai tînăr purta la piept mai multe decoraţii. Trenul Ittu din Seliste 3 fl. Ajutorele, ce vor mai
mai jos, socra Europei. fiiu, Waldemar, n’a ajuns să ocupe un tron, separat de curte a aşteptat în gara de aici urma, le vom achita tot pe acâstă cale.
Răposata regină Luisa era soţia rege­ însă prin căsătoria lui cu Maria Orleans, plecarea trenului expres, după care, la 10
lui Daniei Christian al IX-lea. Originea a câştigat legături cu familia regală fran- minute, a pornit spre graniţă şi trenul cur­ Nouă liniă ferată. Intre Făgăraş şi
familiei domnitâre danese de acjl este forte cesă. ţii. Părechea regală română s’a dus de o- Braşov se plânuesce construirea unei linii
curiâsă. Prinţul al doilea născut Wilhelm In virtutea acestor căsătorii Coppen- eamdatâ la Sinaia. ferate. Ea va fi o continuare a liniei fe­
de Hessen-Kasel, s’a refugiat în Dania, haga a devenit locul de întâlnire al rate vicinale Sibiiu-Făgăraş. Linia Braşov-
când Napoleon I a cucerit provincia Hessen familiilor domnitore. In tomna fiă-cărui Parastas pentru Alexandru Roman. Făgăraş va avâ o' lungime de 68 chilome-
MercurI în 16 (28) Septemvre, aniversarea
şi a pus acolo pe Jeronim, ca rege al an, la diua nascerei bunicei şi sâcrei, fiii, tri şi va forma o nouă legătură între Bra­
Yestfaliei. Aici prinţul 'Wilhelm a luat în nepoţii, ginerii şi nurorile mergeau în Da­ morţii regretatului Alexandru Roman, fost şov şi Budapeşta via Arad.
căsătorie pe o prinţesă danesă. Din acâsta nia, unde petreceau săptămâni întregi la profesor de limba şi literatura română la
căsătorie s’a născut acum răposata regină castelul Fredriksborg, loc unde Ţarului îi universitatea din Budapesta şi membru al Adunare de control. In 26, 27 şi 28
Luisa, în 7 Septemvre 1817 în Coppenliaga. plăcea mult să petrâeâ. Cu ocasia acestor j Academiei Române din BucurescI, s’a ser- Octomvre n. c. se va ţinâ adunarea de
In tinereţa ei nimeni nu-şî bătea capul cu întruniri familiare totdâuna se făcea poli­ [ bat în catedrala gr. cat. română din Ora- control în localul comandei de reîntregire
prinţesa Luisa, şi era majorenă deja când tică înaltă. dea-mare parastas pentru odihna sufletului a regimentului Nr. 2 staţionat în loc (Strada
în 26 Haiti. 1842 s’a căsătorit cu prinţul Regina Luisa a murit în vârstă de său. Acâstă festivitate de jale, dice „Fa- nâgră nr. 27), la care sunt avisaţl a se
u
Christian de Holstein-Gliicksburg, despre 81 ani. Ea a fost mult iubită şi stimată milia , s’a ţinut de cătră iubitorul şi jeli- presenta toţi militarii concediaţi, ori re-
care nu credea nimeni, că odată va ajunge în Dania. torul său frate, d-1 Losif Roman, advocat serviştl dela tâte corpurile armatei comune
domn mare. Bărbatul Luisei era mai tînăr în Oradea-mare şi unul din fruntaşii sti­ şi dela marină cu domiciliul pe teritoriul
decât ea; ei trăiau viaţă retrasă în Coppen- maţi ai Bihorului. A oficiat parochul şi ca­ Braşovului, fără considerare, dâcă sunt
haga. La 1848 Germanii din Schleswig- SCIRiLE DILE1. nonicul on. I. Moga, asistat de preoţii S. stabili pe acest taritoriu, ori nu. Cei din
Ciceronescu şi D. Mureşianu. Românii din
Holstein s’au resculat în potriva Danesilor
— 19 Septemvre v. suburbiul Scheiti au a se presenta în 26, cei
şi de aici a urmat cestiunea Schleswig- Oradea-mare, bătrâni şi tineri, câţi au aflat din Braşovul vechiu şi StupinI în 27, âr
Holstein, care mai în urmă sub Bismarck Serbarea S-tei Sofii, patrâna şcâlelor de acest parastas, s’au presentat spre a cei din cetate, Blumăna, Timiş, Dârste şi
române din loc, va ave loc mâne înainte aduce tributul stimei lor umbrei bărbatului
a format începutul la marile jrăsbâie euro­ Predeal, cum şi cei ce în cŢlele amintite
pene din urmă. de amecjl. După eşirea din biserica S-lui binemeritat. nu s’au pi’esentat, vor avâ a se presenta
Nicolae, unde se va oficia serviciu divin
Pe atunci domnea în Dania regele
solemn, tinerimea, în frunte cu corpul pro­ Atentat plănuit contra vieţii regelui în 28 Octomvre (la 9 ore a. m.) Oei ce nu
Frideric VII, care nu avea urmaşi la tron
u
fesoral şi publicul present, se vor aduna Carol ? Foia ungurâscă „Budapesti Naplâ s’ar presenta la adunarea de control în
din familia sa. Intre membrii familiei Hol-
în sala cea mare a gimnasiului. Aci se va surprinde pe cetitorii săi cu scirea despre aceste (Ţie, sunt strict obligaţi a se pre­
stein se iviră certe pentru succesiunea la
ţine discursul festiv din partea d-lui pro­ un pretins atentat plănuit în contra vieţii senta la adunarea suplementară de control,
tron, din care pricină marile puteri, temân-
fesor George Vâtâşan.—Atragem atenţiunea Regelui Oarol al României. Etă ce spune ce va urma în 15 şi 16 Noemvre.
du-se de isbucnirea unui răsboiti, au ţinut
publibului nostru asupra acestei serbări. (Ţarul unguresc: Gendarmeria din Orşova
un Congres în Londra la 1852 şi la do­
a arestat la staţiunea vaporelor de acolo Măsuri în contra tâlharilor şi a gaz­
rinţa regelui Frideric, prinţul Christian a Regele şi Regina României reîntorcân- delor de hoţi în Dobrogea. Numărâse bande
fost declarat de moştenitor al tronului, toc­ du-se din străinătate, în ţâră, au sosit Joi pe un tînăr suspect. S’a aflat la el un pa­ de tâlhari cutrierau pănă în vara anului
mai pentru-că el nu avea nici un drept la la ora 1 şi 45 min. în Budapesta. împre­ şaport pe numele Miloş Demetrovicl. Se trecut diua în amâda mare dela un cap
domnie. Astfel cl®ce ani după căsătoria sa, ună cu Majestăţile Lor a călătorit şi prin­ crede însă, că acest paşaport este împru­ la altul, regulat şi fără nici o târnă,
prinţesa Luisa a ajuns să fie moştenitâre cipesa României Maria. înalţii âspeţl au fost mutat. Afară de paşaport s’a mai aflat la plasa Silistra din judeţul Constanţa, jefuind
de tron, âr la 15 Noemvre 1863 regină. întâmpinaţi la gara de ost de cătră marii el o cutiâră, în care erau ascunse venin, în drumul mare atât pe , locuitorii mai
Curând după aceea Pruşii şi Aus- duci rusescl Boris şi Andreiu, de cătră prin­ douâ pumnale şi câte-va cuie ruginite. El avuţi din acea plasă, cât şi pe factorii poş­
triacii au atacat Dania şi i-au luat Schles- cipele Coburg-Gotha, contele Stachelberg, n’a voit să spună, că de ce purta cu sine tali rurali şi pe distribuitorii de tutunuri
wigul şi Holsteinul, la care ţinea, că are consulul general al României Balş, apoi aceste unelte omorîtâre. Gendarmeria din ai antreprenorului regiei monopolurilor
drept tatăl împărătesei germane de acŞî, din partea drumurilor de fer ung. de stat Orşova a primit tjilele trecute un avis te­ statului. Plasa Silistra-nouă, atât de bântu­
prinţul de Holstein-Augustenburg, însă Bis- şeful de manipulare Kovacs şi şeful de legrafic, în care i-se da de scire, că în con­ ită, în trecut, de tâlhari — Bulgari şi
marok n’a voit să-i dea moştenirea la care staţiune Lachnit. Cu susţinerea ordinei era tra Regelui Oarol s’a plănuit un atentat Turci — din Bulgaria, astăzi inulţămită
ridicase drept, ci după-ce a ocupat’o pe încredinţat inspectorul de poliţie Pavlok. de janarchiştl străini, şi arestarea amin­ inteligenţei şi energiei actualului sub-pre-
sâma Prusiei, a ţinut’o pentru acâsta. De Din vagonul de salon s’a dat jos numai titului individ s’a întâmplat pe basa ace­ fect A. Petrescu, a fost curăţită de ase-
aici Prusia s’a certat cu Austria şi s’a năs­ lui avis. Scirea fâiei ungurescl ni-se pare
regele, pe când Regina cu principesa au o scornitură. Ea de altmintrelea e desmin- nea mosafirl primejdioşî, parte fiind prinşi
cut răsboiul din 1866. rămas în cupeu. Regele a salutat cordial
ţită şi de „Agenţia Română . şi daţi pe mâna justiţiei, âr parte, fiind ur­
14
Dania ciungărită astfel ş’a dat silinţa pe marii duci rusescl şi pe prinţul Koburg, măriţi conţinu şi pas cu pas, au fost în­
a-se asigura prin căsătorii în potriva ata­ i-a îmbrăţişat şi i-a sărutat. Regina a chiă- Ajutore pentru nenorociţii incendiaţi spăimântaţi şi astfel au trecut înapoi peste
curilor Germaniei. Acesta i-a şi succes prin mat la sine pe consulul general Balş, care din Grid. In urma unui foc îngrozitor, ce frontieră în Bulgaria, de unde veneau şi
dibăcia de mamă a reginei Luisa, care avea a predat Majestăţii Sale şi principesei câte s’a iscat în diua de 17 Septemvre n. c. în îngrozeau populaţia din Dobrogea prin cri­
fete forte frumâse. Pe cea mai în vârstă, un buchet de flori frumos. Colonelul-co- comuna românâscă Grid, din comitatul Fă­ mele şi jafurile lor. Odată cu dispariţia
Alexandra, a măritat’o după prinţul de mandant al regimentului ces. şi reg. Nr. 6 găraşului, peste 60 capi de familiă au râmas acestor bande de tâlhari — din plasa Si­
Wales, moştenitorul tronului engles. Pe a de infanteria, care încă s’a înfăţişat la pe drumuri, ardându-le casele, grajdurile listra-nouă — aotualul sub-prefect a cău­
3
doua, Dagmar, a luat’o fiiul Ţarului Rusiei, gară, a fost asemenea învitat în cupeul şi tot ce aveau în curte. Pentru alinarea tat să stârpâscă şi gazdele lor. Aşa de cu­
mai târcjiu Alexandru III, şi astfel a deve­ Reginei. La orele 2 şi 10 min. înalţii âs- suferinţelor acestor nenorociţi, d-1 George rând în cătunul Ouiugiuk — locuit numai
nit împărătâsă în Rusia. A treia fiică, peţl au pornit mai departe. Modorcea, preotul acelei comune, a publi­ de Turci şi Bulgari — situat lângă fron­
Tliyra, a devenit soţia moştenitorului de — ErI diminâţa la ora 5 şi 22 minute cat în cliarul nostru un călduros apel cătră tiera despre Bulgaria, a descoperit, elice
tron din Hannovera, bogatul principe de părechea regală română a sosit în gara din inimele milostive, cerând ajutorul lor fiă în „Drap. , mai multe arme Krnka şi Pia-
44
Cumberland Ernst Welf. Fiul său Frideric, Braşov e’un tren separat, care consta din 3 bani, fiă în bucate. Ajutârele în bani se doby, cum şi un deposit de 500 cartuşe
moştenitor de tron, a luat în căsătorie pe vagâne de curte şi 1 vagon ordinar. Perde­ pot trimite şi la administraţiunea (Ţarului îngropate în pământ, în curtea locuinţei a
unica fiică a regelui Svediei, pe Luisa, cu lele dela ferestrile vagonului, în care se nostru, de unde se înaintâză destinaţiunei. doi Bulgari din acest cătun şi cari au
care a căpătat o avere nespus de mare. aflau Majestăţile Lor, nu erau ridicate, ast­ Pănă acum am primit din partea d-lui Loan fost înaintaţi parchetului tribunalului de
Al doilea fiiu al reginei Daniei, George, a fel, că nu s’a putut observa nimeni, afară N. Biău, comerciant în Braşov, 5 fl.; âr Constanţa.
devenit rege al Greciei, luând în căsătorie de o persână înaltă din suita regală, care prin poştă ni-s’au trimis din partea d-lui

pe alocurea se văd cai fugind cu capul Fericit însă, că o posede, el a pus’o la âr copitele cailor duşmanilor erau p’aci să-l îi Zise. „înainte de tâte trebue să ţi-se lege
lăsat în jos, cu coma în aer şi rânchezând piept şi din cuvintele unei femei şi-a fâout sfârîme. rana. Iţi pierZl sângele tot. 44
de spaimă. un scut. Acum era sâra după luptă. Căpitanul El recade desnădăjduit. „Pentru ce
Rănitul pipăe pământul; mâna lui dă Allard nu voesce să mâră aci în singură­ acâsta? VeZl că mor, lasă-mă dâr. Eu sunt
Intr’aceea glonţul a nimerit mai sus
de ceva mole, cald încă ; era costa amorţită tate. Se teme, că fiinţe înspăimântătore, Paul Allard din Shalons, căpitan la regi­
şi a nimerit bine. Dâr înainte de a-şl da
a bunului său cal, a prietinului său. cari s’au obicinuit a jăfui cadavrele mor­ mentul 13 de infanteria. Te rog cetesce-ml
sufletul, el voesce să cetâsoă scrisârea. ’l-se
Da, îşi aduce aminte, este cătră sâră, ţilor, vor veni şi-i vor lua „relicuia sa scrisârea ! w
u
pare, că în acâsta va fi o alifiă tămădui-
după luptă. El va muri aci, de tot singur, scumpă, — inelul Odettei. Soldatul se vedea a fi pe sfîrşite şi
târe. El a dus coverta la buze şi a rupt’o
fără ajutor, la radele lunei, care-1 privesce — „Nu! Nu! Ajutor!“ striga el, şi-şi femeii nu-i rămase, decât să-i împlinâscă
eu dinţii. A scos scrisârea, ce era parfu­
în faţă. Prin aer sbâră pasări; ele vin tot astupa rana cu un mănunchiti de ârbă. ultima dorinţă. El trăesce numai din aş­
mată, se uită la ea, însă nu pâte descifra
mai aprâpe... Acestea sunt pasările pof- La o depărtare se văd licurind ra­ teptare, o speranţă-i mai licăresce, de si­
nimic. Ce să se facă? Puţină lumină i-ar
titâre de sânge, cari vor durmi peste nâpte dele unei lumini şi se aud nisoe voci. Ră­
ajuta. gur speră să afle îu acâstă epistolă o ul­
pe pieptul soldatului mort, nitul mai strigâ odată. Era caritatea, aju­ timă bucuriă, o rază, care-1 va însoţi prin
Se târesce pănă la un rănit, pe care
El mişcă mâna, ca să sparie urîtele torul, îugrijitârele de răniţi! întunerec.
pasări. îl aucŢa văetându-se în apropierea sa. „fn numele ceriului! Ajutor! M Acâsta este aşa-dâră o scrisâre de
M
— Nu sunt în putreziciune... eu — „Hei prietine, aifoc? Nenorocitul AtuucI s’a aplecat spre el o femeiă amor. Călugăriţa se cutremură, ca şi când
trăesc ! îşi gândi el. Apoi îşi descheiâ blusa însă nu răspunde nimic, de pe buzele sale şi-i întinsese băutura întăritâre. ar mişca-o vântul de pe câmpul de luptă
şi atunci printre degetele sale simţi, că-i abia se aude borborosireg^ unui cuvânt — „Bea soldate! u şi i-ar arunca morţ'i în braţe. Ea ridică
curge sânge cald. Viâţa, frumâsa viâţă, pe străin, necunoscut. Instinctiv soldatul înghite şi privi lampa şi făcu să cadă o raZă de lumină
care a iubit’o ... Căpitanul Allard cade ârăşl desnădăj- lung spre aceea, care-i întinde băutura de pe scrisâre. Aruncă repede oohii asupra
Sub mâna sa simte o hârtie. Rănitul duit, la pământ. El îşi aduce acum aminte, viâţă dătătâre. La lumina felinarului ob­ epistolei, âr la sfîrşit îşi Zise în sine, plină
o privesce, şi o cugetare frumâsă face să-şi că s’a comandat atacul cel din urmă. Ei serva o faţă tinără, frumosă, şi nisce ochi de amărăciune: „Nu, nu iubirea este, care
14
aline durerea. Este o scrisâre, încă caldă, erau numai o mână de âmenl. Compania plini de durere şi compătimire. Pe piept îi grăesce din acâstă epistolă .
44
pe care o scosese de lângă piept, —• scri­ sa fu nimicită, calul său împuşcat sub dân­ strălucea o cruce de argint. — „Dâr nu cetescl, soră? şopti mu­
sârea ultimă a Odettei. sul. El s’a apărat cu sabia în mâna El îi întinde cu hotărîre scrisârea, ribundul, în ai căruia ochi se oglinda o
Rănitul primise scrisârea tocmai când stângă, pe cea drâptă i-o luase o granată. — „Cetesoe, sora mea, cetesce ! mare desnâdejde.
se da alarma de atac şi nu a putut’o ceti. Apoi a căpătat uu glonţ în piept şi a cădut, Ea n’a primit hărtia. „Ce este acâsta?“ Călugăriţa stătea pe gânduri, ca şi