Page 68 - 1898-09

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 205- 8198.

Societatea de lectură „Andreiu Şa- brăcat fiind în forma celor din Polonia. munca sa plin de speranţă şi cu totă în­ Minunate sunt pentru popor scrierile
44
guna din Sibiiu, în şedinţa sa, ţinută la După teatru şi concert a urmat jocul în crederea, că Dumne4eu îi va răsplăti os fericitului Ioan Creangă, cari conţin cele
14 Sept.v. c. sub presidiul d-lui director se- două cete: inteligenţi şi popor, care a du­ tenelele în anul viitor cu îmbelşugare. mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc.
minarial Dr. Remus Roşea, s’a constituit rat în cea mai frumosă ordine şi însufle­ Acest obiceifi creştinesc ar fi de dorit N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
în modul următor: De preşedinte s’a pro­ ţire pănă cătrâ diuă. să se introducă şi în acele comune ale dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
clamat d-1 profesor seminarial Dr. Ioan Dintre domnii şi dbmnele, cari ne-au nostre, unde pănă acum lipsesce. căci ele procură cetitorului nu numai forte
Stroia; vice-preşedinte şi preşedinte al co­ onorat cu presenţa, însemn p9: Iosif Ior- plăcute momente de petrecere, dăr îi dau
Ioan Papiu,
mitetului: Ilie Hociotă, cl. a III; archivar goviciu şi Ioan Suciu preoţi în loc cu
paroch. şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
şi notar al corespondenţelor esterne: Ni- domnele; Corneliu Iorgoviciu notar în loc scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
colau Rusu cl. a III; controlor: Adam Ba- cu demna; Elena văd. Popescu; Octavian Ii î t e r a t ii r ă. francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
sarab, cl. a III; redactor al foiei „Musa : Puticiu subjude reg. în Recaş cu domna; Mureşianu în Braşov.
44
44
Nicolau Comaniciii cl. a. III; notar al şe­ Iuliu Ribaroviciu notar în Suşanoveţ eu Cultura Plantelor. Din preţiosul
44
dinţelor : Oorneliu Popescu cl. a. II; biblio­ domna eto.- etc. „Manual de agricultură raţională al d-lui
George Maior, profesor la şcola centrală de
tecar : Nicolau Şandru, cl. a. II; cassar: SuprasolvirI au incurs dela d-nii:
agricultură dela Ferăstrău, în BucurescI, a
Ioan Oţoiu cl. a. I; vice-bibliotecar: Ilie Corneliu IorgovicI not. 80 cr., Iuliu Riba-
44
apărut în Tipografia „A. Mureşianu din
Podariu, ped. a. I. Membrii în comisiunea rovicl not. 1 fl. 70 cr., N. N. 1 fl. 40 cr., Braşov, partea II. Fitotechnia seu cultura Păstrarea cartofilor.
literară s’au ales: Gerasim Popa şi George Octavian Puticiu subjude 1 fl. 20 cr., Jo- specială a plantelor. Acest volum se estinde
Perian cl. a. III; Zeno Popovid şi Constan­ han Laub morar 1 fl. 20 cr., Ioan Covaciu pe 611 pagine, format mare şi conţine în Cartofii se păstreză peste iernă
text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat,
tin Fldmend, cl. a. II; Sebastian Stanca şi 30 cr., Iacob Kohn 30 cr.; ăr pe cale pri­ de obiceiu în pivniţe, seu în gropi.
arătând cu de-amăruntul soiul, modul de
Ilariu Gonţia cl. a. I; Radu "Frison ped. a. vată au întrat la cassă dela d-nii; David Lucrul de căpetenia este, ca locul,
cultură, bolele şi vindecarea lor etc. pentru
III, Nicolau Garoiu pedagog a. II. Dabiciu v.-notar în Lipova 2 fl., Aureliu fiă care plantă, precum cereale (tot felul unde ei se pastrâză, se nu fiă nici
Popa funcţ. la „Lipovana 40 cr., Klepp Mi- de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs. orez, prea cald, der nic! prea rece. Dbca
44
Concert. Mâne, Duminecă în 2 Oc- meiQ, cucuruz, hrişcă, etc.); apoi mazere,
klos comerc. în Lipova 40 cr., Csâby pă­ e prea cald, cartofii, cari conţin o
tomvre n., musica completă orăşenescă, linte, măzăriche, rapiţă, mac, şofran hemeiii,
durar 1 fl., G. Spân înv. în Comcat 50 or. cantitate fbrte mare de apă, evapo-
sub conducerea probatului măestru de in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul de sfecle
Primescă On. Domni şi Domne pe reză, se moleşesc, ba încep se în-
concert Max Krausse, va da un concert în hren, curechifl. şi alte multe. Apoi diferitele colţescâ, şi la urmă se strică cu to­
acăstă cale mulţămita nostră publică, atât plante de nutreţ, ca lucernă, trifoifi, mohor,
Redută (casa de concerte) cu un program pentru-că ne-au onorat cu presenţa, cât şi cucuruzul verde de nutreţ, diferite compo- tul. Decă înse e prea rece, cartofii
forte bogat şi variat. începutul la 8 ore siţiunl pentru fenaţe şi păşuni artificiale
pentru sprijinul material ce ni-l’au oferit. îngheţă, degeră şi de-asemenea se
sera. Intrarea 30 cr. etc. Alt capitlu tracteză despre cultura fâ- strică.
Titi Ţeran, naţelor, altul irigaţiunl, altul despre păşuni
împărtăşire importantă. Chiar şi o gus­ cassarul corului. etc. Al doilea lucru principal la
tare moderată de mâncări greu de mistuit Pentru fiă-care econom, acăstă carte păstrarea cartofilor este, ca se nu i
aduce adeseori suferinţe de stomac, care la e de cea mai mare trebuinţă, putendu-i aşe4am nicl-odată grămadă în stare
început apare cu dureri de stomac, rîgăelî, Um oblceiu frumos. servi ca cea mai bună călăuză în toţi ramii umedă, ci se-i lăsăm mai întâiu se
vărsături etc. Contra acestor apariţiunî de economiei sale. Asemenea scrieri nici n’am se svente bine. Se pot aşe4a şi pe
bole cel mai bnn mijloc cu efect este Veşiem, în 4hia S-tei Cruci 1898. avut pănă acum în limba română. Tote
Dr. Eosas Lebensbalsam din farmacia d-lui Omnia pro Christo! împrejurările si­ gazetele nostre, tote reuniunile economice, stelaje bine ventilate, ori în nisip
B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­ nistre şi distrugătore de ordinea socială, ne toţi bărbaţii noştri luminaţi şi pricepuţi în uscat, în pivniţă.
păta în tote farmaciile. Să se ferescă de împun nouă, conducătorilor firesc! ai popo­ ale economiei, au salutat cu multă bucuriă Decă păstrăm cartofii în gropi
imitaţii. apariţiunea acestei preţiose cărţi, care face săpate în păment, atunci aceste gropi
rului, sfânta datorinţă, să susţinem, să cul­
onore literaturei nostre, putând sta faţă cu seu că se sapă fbrte adeucl, încât
tivăm şi să propagăm cu tote armele sciin- cele mai de frunte scrieri de acest fel ale
Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei"- celor mai culte popore din Europa. se nu pbtă străbate gerul la ele, seu
ţei, de cari dispunem, simţul religios mo­
ral în poporul nostru român; să ţinem cu se fac mai puţin adencl şi le aco­
Cuvescî, (comit. Timiş) 13 (25) Sept. 1898. Tuturor economilor români, cari do­ perim cu un strat de păment gros
sfinţeniă acele datini străbune în poporul resc să facă o înaintare în purtarea eco­
piua de 8 Septemvrie (Sântă-Maria- nostru, cari se referesc strict la cultul re­ nomiei lor, le recomandăm deci să-şi pro­ de 60—80 cm.
mică) a fost pentru noi nu numai o săr- ligios şi moral. cure acăstă preţiosă carte. Preţul volumului După ce am cules cartofii, ii şi
bâtore strîns bisericâscă, ci şi frumbsă Atunci cu siguritate putem conta, că II este 4 fl. (trimis cu posta recomandat punem numai decât în gropi. Decă
4 fl. 25 cr.) Pentru România 10 lei, plus
sărbătore naţională. In acâsia 4b neobositul curentul distrugerei va trece peste capul înse sunt ucjî, seu au asudat, îi lăsăm
porto.
nostru învăţător Georgiu Torni, a arangiat poporului, şi inima lui creştineseă va ră­ mai întâiu se se svente, apoi acope­
Din partea întâiu Agrologia, care trac-
cu un cor mixt, compus din 50 de persone mâne neatinsă şi nestrivită de miasmele şi tăză despre cultivarea pământului: aratul, rim gropa la început cu un strat
de ambele sexe, un concert împreunat cu baccilul nereîigiosităţii. semănatul, guuoitul etc. etc., de asemenea de păment mai subţire, de 10—20
dans şi teatru, care a decurs în următorul O datină frumbsă şi edificăţbre din se mai pot căpăta esemplare cu preţul de centimetri, pentru ca se mai pbtă
2 fl. 50 cr. (plus porto recomandat 25 cr.),
mod: punctul de vedere al simţului religicso- încă resufia, er mai târejiu, când ge­
Pentru ambele tomuri de-odată procurate
La 3 bre d. a. toţi coriştii în frunte moral cultivă poporul român din comuna rul s'a înăsprit, le dăm încă un strat
este a se plăti porto 40 cr.
cu stegul lor şi petrecuţi de plăcutul su­ Veştem. de păment de 30—40 cm. grosime.
Se pote procura dela Tipografia „A.
net al musicei din Lipova, au plecat dela Anume, în 4‘ & înălţărei S-tei Cruci, Mureşianu din Braşov. Obiceiul, de-a face gropilor de
u
44
şcolă în rând câte doi pănă la locul desti­ la finea s. liturgii, se sfinţesce apa. Cu ¥ cartofi urloie pentru răsuflat, cu le­
nat pentru petrecere. Aci a urmat petre­ apa sfinţită se stropesce o cantitate de gături de paie etc., nu e tocmai bun,
„Pintea; Viteazultradiţiunî, le­
cerea poporală cu joc pănă săra, când apoi grâu ales pentru sămânţă. Peste ace?t de-bre-ce vaporii de apă se adună
gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Pete-
s’a început concertul, esecutat de corul vo­ grâu se cetesce: rugăciunea la sămănat şi în paiele dela resuflătbre şi fac se
ganul. Acăsta, pe cât seim, e cea mai com­
cal, cu melodibse cântări şi declamaţiunl; se binecuvânta. putre46scă paiele, er după aceea
pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
44
cu deosebire: „Taci bărbate şi „M’aşI mă­ După stropirea bisericei cu apă înă­ putre4irea trece şi la cartofi. Un
se cuprind forte interesante tradiţiunî şi
rita , piese în sextet, au fost lung aplau­ untru, poporul se boteză rend pe rend, şi strat mai subţire de păment la în­
44
istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
date. fiă-eare ia cu sine din cantitatea de grâu ceput este de ajuns şi fără peric-ul,
blat Pintea. Se află de vândare la tipo­
Printre cântări au fost întreţesute şi câte-o mână plină. Acest grâu îl amestecă pentru-ca cartofii să pbtă răsufla
44
grafia „A. Mureşianu în Braşov şi la au­
poesii declamate de corişti. Concertului cu cel de-aeasă, destinat pentru sămănat, fără a-se strica.
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
i-a premers piesa teatrală: „Săpătorul de ăr a doua 4i începe sămânatul. In fine mai e de observat, că
44
bani , care a succes de minune. Cu deose­ Astfel, cu Dumne4eu şi în numele lui posta 23 cr.). Ia aşedarea cartofilor în pivniţe, său
bire jidanul Lipitore a făcut mult haz, îm­ Dumne4eu, poporul nostru creştin îşi începe în gropi, să se cureţe aceia dintre
cum cineva ar sili-o se săvîrşâscâ o faptă se întorse spre el şi dorea să-l vadă mu­ „Paul, iubitul meu Paul! Unde escl? esistă o morte mai frumosă ca acâsta, că­
rea. I-ar fi plăcut mai bine să moră de­ rind mai curând, ca să fiă deslegată de Ori unde ai fi, eu sunt cu tine, eu sunt pitanul meu. De-6re-ce am avut fericirea
în nemijlocita ta apropiere. Ou cât mai sâ fiu miresa ta, lumea pe mine nu mă va
odată cu el, decât să-i cetescă cuvintele ccestă sarcină.
mari sunt pericolele, ce te ameninţă, cu mai delecta. Yoiu. trăi cu gândul meu pu­
otrăvitdre, ce se aflau în epistolă. Scrisorea Intr’aceea căpitanul deschise din nou
atât iubirea mea este mai mare. Aud cum rurea la tine.
adecă avea următorul cuprins: ochii: „încă tot nu cetesc-I, soră? Mă vîjăie glouţele pe lângă tine; eu îmi în­ Adio, Paul al meu, adio! Eu sunt
„Iubite D-le Paul! Răsboiul dureză omori! Odetta scrie, de regulă, aşa de citeţ!“ tind mânile spre rugăciune şi mi-se pare, aerul, care te împresoră; gura, care te
mult. Nu cere, ca fiinţa aceea, căreia îi 44 că am abătut dela tine nenorocirile cu pu­ mângâie; mâna, care ţi-o strînge pe-a ta;
— „Intr’adevăr, încă prea citeţ , gândi
4
dieeai „dulce, mică păsărică * să nu se bu­ terea rugei mele. Aci, acasă, eu îngrijesc inima, care te iubesce. Depun o sărutare
cure de viâţă, cât timp tunurile bubue. călugăriţa în sine plină de compătimire şi pe răniţi şi sper, că o altă femeiă se va pe buzele tale, ca să trăescl, căci iubirea
îmi trebue sore şi musică. Noi călătorim tristeţă. Apoi prinse curaj şi 4ise : „îndată, afla în locul meu, care să-ţî dea şi ţie în­ este mai pnternică decât mortea, âr eu te
44
mâne în Spania. Şi aşa la-olaltă nu am fi căpitane, felinarul luminâză rău . grijirea de lipsă, decă ai suferi. iubesc!“
fost fericiţi. Când te vei întorce de pe Pe când se ocupa cu curăţitul felina­ „O, de-ar fi iubirea mea o pavăză, care Călugăriţa tăcu. Ea ar fi vorbit astfel
câmpul de onore, vei fi negru de praf, pe rului, îi veni o idee. Călugăriţa aceea, care să scutăscă peptul tău în contra periculului,
când eu nu port, decât haine albe. Şi apoi ăr dorinţa mea un coif pe capul tău! O, pănă diminâţa, căci îi era mare bucuria
alta, eşti prea n are pentru mine. Când vei pănă atunci urmă cea mai strictă cale a de ar luci mulţumirea mea în ochii tăi, ca de-a vedâ, cum se înseninâză acestă faţă
veni, vei fi plin de gloriă; eu mă spariii adevărului, se hotărî să mintă. duşmanul să se oprăscă în lupta sa sânge- palidă. Irgenunchiând lângă dânsul, îi ia
de acâs-ta, căci sunt o fetiţă mică. intr’o Nicl-odatâ nu-i va C6ti scrisorea ace­ răsă şi să dică : Lăsaţi-1! El este iubit;! ... capul în braţul său şi-l legănă ca o mamă.
44
sără gândeam, că te iubesc. Acăsta a' fost lei nebunatice copile; scrisorea, care cu El se rădimase de mana surorei de
în decursul unui vals Am audib dela ba­ Călugăriţa, obosită, întrerupse aci ce­
ronul Saval, că aprope toţi cficerii au fost atâta credinţă a fost păzită la pieptul stră­ tirea şi se uitâ la rănit. Acesta prinsese caritate şi simţia prin păr mâna drăgos-
ciuntiţi în ultimul atac. Grozav. E mai bine puns al soldatului. In schimb însă îi ceti cuvintele din jmrisăre, cari pentru el erau t6să a unei femei. El nu mai vede aplecată
ca să nu ne mai vedem de loc. Trimite-mi o altă scrisore, precum merită un bărbat, o băutură deliciosă. Un zimbet de fericire spre el faţa ei, nici gura, care-i vorbesce
inelul îndărăt care în săra după luptă stă pe patul de îi trecu peste faţă şi privirea lui se făcu vorbe drăgostose şi dulci. Prin capul lui
Adio, D le Paul, rămân mica-ţl prie-
morte. Era o scrisore vrednică de el, cum atât de viuă, ca şi cum s’ar fi reînsănâ- treceau numai cuvintele: „Eu sunt aerul,
eu
u
^ &- Odetta d’Estange .
aştepta el să fiă scrisorea unei fetiţe iubi- toşat. ce te împresoră; gura, care te mângâie;
Nu, acăstă scrisore călugăriţa nu i-o tore, o astfel de scrisdre îi va ceti. Nimeni mâna, care strînge pe a ta; inima, care
Soldatul făcu semn să i-o cetâscă mai
■va ceti niol-odată. Brutalitatea unei fetiţe nu-i va descoperi înşelăciunea, er chinurile te iubesce ! ... .
u
departe, ăr călugăriţa urma:
44
frivole, care acuma nu vră să se mărite unei agonii morale ’i-se vor alina vitâzului. — „Odetta... mica mea Odetta! ...
„Paul al meu, dâcă ar fi voia dum-
•după un soldat schilod, nu trebuia să Cu vocea tremurâtore de emoţiune, ne4eăscă, ca vre-un glonţ să te nimerăscă, 4ise el de tot încet.
zdruncine constituţia unui muribund ? Ea sora de caritate ceti scrisorea următdre: atunci gloria te va face nemuritor, şi nu Er călugăriţa nu grăesce nici un cu-