Page 69 - 1898-09

Nr. 20 -1898 GAZETA TRANSLVANIEI P gina 5.

ei, cari cu ocasiunea recoltărai au păstăi lungi, ce se produc pe nisce nu numai la oraşe, ci de câţî-va ani stele, de pe umbra ce-o aruncă obiectele
fost tăiaţi, ori vătemaţî, căci înce­ pomi din ţările aflătore în apropie­ încâce şi la sate. Chimia ne spune, la sore, de pe cântarea cocoşului ş. a. el
pând aceştia se putreZescă, putre- rea mărei Mediterane. Aceşti pomi că petroleul este un amestec uleios este pe deplin informat, în care oră a Zi­
facţiunea lor trece şi la ceilalţi cresc ei de sine, er alţii îi cultiva. şi combustibil (care arde), din un lei, său a nopţii se află.
cartofi. Sunt înalţi şi roditori, dând unul mare număr de cărbuni de iirogen, Ou tote acestea încă din vechime
In acelaşi mod, ca şi cartofii, pănă la 40 chilograme de roşcove, care se găsesce în pământul unor s’au inventat (descoperit) anumite instru­
se păstreză peste iernă şi sfeclele. când e recolta bună. Fructele se ţerî, şi servesce la luminat şi în- mente, cari erau menite a-ne arăta oţa din
Der ori cât de bine s’ar conserva, coc în Iulie şi August; ui ai adese­ călcjit. Zi şi din nopte; acestea instrumente să nu­
în urma respiraţiunei, cartofii peste ori însă ele se adună necopte şi se Petroleul este cunoscut din ve­ mesc ornice (câsornice, orologe). Vechii Ro­
iernă îşi perd din scrobâlă, er sfe­ lasă se se cocă la sdre. Astfel se chime; cu tâte acestea numai de pe mani şi Greci, de pildă, se folosiau de ca­
clele îşî perd în zăharul lor. Din întrebuinţeză şi la facerea zahărului, la anul 1859 a venit în usul de tote drane solare. Mai în urmă s’au inventat
causa acesta nici nu se pot păstra er în comerciu se vând sub nume Zilele. La 1859 s’au descoperit în ornice de năsip, său de apă (clepsidra), al
mai mult, decât pănă primăvara, âr de „roşcove* şi sunt o mâncare plă­ Pensylvania (America) isvâre de pe- căror mecanism constă în trecerea tot-
sfeclele de zăhar nu pot fi ţinute cută, mai ales pentru copii. troleu de-o mare bogăţie. Tot în dâuna egală a apei seu a năsipului din-
nici pănă la Crăciun, ci încă de Roşcovele nu se pot păstra timp acel an ia Titusville (Pensylvania) tr’un reservoar (vas cu apă) în altul, ară­
tâmna se prelucră în fabrici. îndelungat. Dâcă sunt sbîrcite perd s’au descoperit primele vine de pe- tând prin cantitate, câtă apă s’a strecurat
din preţ, er vermii adese-orl le ni­ troleu la o adâncime de 23 metri, în reservoarul de jos, timpul cât a trecut
Cartofii, ca şi sfeclele, decâ au
fost atinşi de ger deja în pământ, micesc cu totul. scoţându-se pe Zi 1500 litri. Săpân- şi prin urmare a câtea o oră este.
se pot fierbe îndată, şi apoi sdrobiţî fastăhele. du-se la 100 m. adâncime, s’a des­ Mai în urmă lumea deşteptându-se,
mărunt, după ce s’au recit, ii punem Castanele, cele vedem erna vân- coperit un nou isvor şi mai bogat. s’au aflat maşini puse în mişcare cu apă
în gropi, acoperiţi cu un strat gros cjându-se priD piaţă, sunt aduse din Atunci din tâte părţile au alergat său aer, care au arătat destul de acurat
de pământ. Aci îi lăsăm se se mu- Spania, din Portugalia, din diferite anteprenorî, s’au format companii împărţirea timpului. Aceste maşini au fost
reze, servind ca nutreţ pentru vite. ţinuturi ale Italiei, precum şi din şi societăţi de esploatarea acestui însă forte rare şi folosinţa lor nu o puteau
articul.
partea de miacjă-di a Franciei, er la Isvârele dela Titusville produc lua decât omenii mai avuţi.
noi chiar şi din Tirol. Castanul no­ Mare binefacere a fost introducerea
Cunoscinţe folositore. bil, pe care ele se produc, este un tot ceea-ce se pâte aştepta dela ele, ornicelor pe turnuri. Cel dintâiîi ornic (câs)
chiar aZl ele dau 75—80% din con- de turn, care s’a introdus în Europa, a fost
Camforul. arbore înalt de 15—21 metri. Fruc­ sumaţiunea petroleului de luminat. acela, pe care Califul Harun-al-Raşid l’a
tele se află câte 2—3, alta-orî chiar
Camforul este unul dintre ole- Locurile acestea de petroleu slobod trimis, ca present, lui Carol cel Mare. In
iurile acelea, cari evaporâză (vola­ şi numai câte unul într’un fel de din ele nisce gazurl, care planâză vâcul al 13-lea ornicele de turnuri au
cupolă, care mai târziu se desface
tile) şi se numesc oleiurî etherice. în patru părţi. de-asupra petroleului, pe când la ajuns destul de numărose în Italia şi în
La temperatură ordinară, el este Prin ţările amintite se află pă­ fund, sub petroleu, se află apă să­ Anglia. Mechaniştii germani au căutat a
tare. duri întregi de castani, cari dau rată. C’un fel de sfredel lung se desăvârşi acâstă nouă invenţiune, adău-
Camforul este productul unui sfredelesce stratul de petroleu, aces­ gându-i diferite modificaţiunl curiose, pre­
arbore, ce cresce prin China şi Ja­ hrană ţăranilor din acele părţi. ta în urma apăsării gazului se ridică cum : arătarea mersului corpurilor ceresc!,
Castanele trebuesc păstrate în
ponia. Acest arbore se numesce locuri răcorose, uscate şi aerisate, în sondă (sfredel anume făcut spre sărbătorile calendarului musică de clopote,
Laurus Camphora. Frunzele şi ramu­ căci altfel mucecjesc, ori chiar în­ acest scop) şi ţîşnesce afară. Gazu- şi altele. Trei orniearl germani au con­
rile acestui arbore, decă se frecă în colţesc. Pentru a-le feri de încolţire, rile acelea sunt forte abundante, ele struit renumitul câs de pe turnurile mă­
mînî în stare prospetă, dau miros ies câte-odată cu putere atât de mare, năstirii din Strassburg, pe care se pot ob­
de camfor. Pentru a estrage însă adese-orî se opăresc. La cumpărare încât s’au veZut sonde de 800 kilo­ serva mişcările corpurilor ceresc!, planetele
trebue să băgăm de sâmă, ca să nu
camforul, ramurile şi fruncţele aces­ grame, cari aruncate afară din găuri zodiacului şi Zh®l® săptămânei, represen-
tui arbore se taie în bucăţi, se fierb fiă putrede, ori mâncate de vermî. dela o adâncime de 500 metri, ele tate prin 7 persone. Când sună ora, se
în apă şi apoi camforul se culege Mercuriul, seu argintul viu. ajungând la suprafaţa pământului arată mai mulţi ângerl, un leu şi un co-
de pe de asupra apei. De cele mai Mercuriul seu argintul viu e sin­ e’au aprins, ridicând în aer colone de ooş, er pătrarele de oră sunt representate
multe-orî camforul vine la noi în gurul metal fluid la temperatură foc de câte 200 metri. prin cele patru et&ţl ale vieţii, şi trecerea
stare brută, amestecat cu paie şi ordinară. El se găsesce în pământ, Gazurile aceste de petroleu se unei ore este înfăţişată prin emblema
cotâre. Numai după ce sosesce în în stare curată. El, dâcă e curat, nu folosesc în America pentru luminat morţii, care arată, că a treout ârăşl o Oră
Europa se curăţă în fabrici anumite se schimbă nici la aer uscat, nici la şi încălZit. în eternitate.
şi astfel căpătăm camforul rafinat, aer umed, dâr se volatilisâză (eva­ AstăZl se află în tote ţările fa­ Alte ornice mari şi curiose au fost
ce se vinde în boite şi farmacii. El porâză). E otrăvicios, chiar şi va­ brici de petroleu. Sunt chiar şi la construite în Augsburg şi Norimberg. Unele
este alb, mole şi sfărîmăoios, dâr cu porii lui otrăvesc, din care causă nu noi în Ardeal. In ele se prelucră ornice se găsesc şi astăZl pe turnurile bi-
tâte astea greu de sdrobit. Muiat e bine a te juca cu el, cu atât mai materiile petrolifere şi se transportă, sericelor şi ale caselor comunale a oraşelor
însă în spirt, el se sdrobesce uşor, puţin a-1 lăsa pe mâna copiilor. ca petroleu (gaz) de luminat în tâte vechi, şi mai tote au câte ceva curios seu
er decă se lasă la aer, încetul cu In comerciu arare-orî se găsesce părţile. Pe acest teren lumea a în- însemnat; unele sunt provăZute cu musicl,
încetul evaporâză cu totul., Lăsat mai mercuriu de tot curat, ci este aco­ naintat fârte mult. care esecută în fiă-care oră câte-o piesă,
mult în spirt, el se topesce; în apă perit cu o peliţă cenuşiă şi dâcă se altele represintă scene întregi alegorice cu
nu se scufundă, ci plutesce învârtin- clatină, produce o pulbere nâgră. El figuri, ce se mişcă.
du-se pe de-asupra. Se aprinde uşor şi t Aflarea ornicelor. Cu timpul mecanicii au căutat a re­
se aduce de prin Spania, Carniolia,
arde cu flacără luminâsă. Bavaria, California, China, Japonia Orele dilei se pot cunosce prin pri­ duce mărimea ornicelor, fără însă a-le îm­
In Europa vin două feluri de etc., şi se întrebuinţeză la scâterea virea firmamentului ceresc sâu de pe um­ puţina esactitatea, şi astfel am ajuns să
camfor: camfor japones şi camfor aurului şi argintului din pietrii, la bra, pe care o aruncă, diferitele obiecte. avem astăZl ornice de busunar. Adevăratul
cbinesesc. Cel dintâiu însă este mai facerea oglinzilor etc., une-orî chiar Ţăranul nostru scie, de pildă,, prin o lungă, ornic de busunar l’a inventat Petru Heller
bun, ca cel chinesesc. şi în medicină. esperienţă, atât orele de peste nâpte, din Norimberg, care a descoperit spirala,
cât şi cele de peste Zi; el nici nu
lioşcovele. Petroleiil. folosesce aşa numitele ornice (câsornice, ce pune în mişcare tote rotiţele.
Roşcovele, numite în unele părţi Petroleul este un articul de co­ câs de părete, de busunar) pentru a scii
şi „pâuea s-lui Ioan“, sunt nisce merciu, care a ajuns să fiă folosit cu precisiune ora care o avem. De pe

vânt, nu face nici o mişcare, care ar pută IPoesii poporale. Să-mi pună mâna la cap; Nici în cofă apă nu-i,
•conturba ilusiunea plăcută a muribundului. Păsărică din ogor Ola i cu pelin în cuiă!
Culese din popor.
— „Pun o sărutare pe buzele tale... Nu mă blăstăma să mor, Din Orman.
*
•ca să trăescîJ ... Du-te dor cu carăle Că n’am pe nime cu dor
— „Odetta! Sârută-mă!“ N’aştepta căruţele, Să mă ’ntrebe de ce mor. Mult mă ’ntrâbă ore-cine
Sora se cutremură. Ea-i femeia sfântă, Căruţele-s mititele Unde-i carnea de pe mine?
Din Păucenescî.
tremură la gândirea, ca să atingă buzele Nu ’ncape doru pe ele; * — Măi, omule, tu eşti beat,
unui bărbat. Insă în ceasul morţii prima Du-te dor cu cele cară Carne-a fost şi s’a uscat
Oi, săraca mândra mea
datorinţă a nostră este de-a alina suferin­ Nu veni pănă la vară! De jele şi de bănat
Că la măsa-i numai ea,
ţele muribundului. Nu şi-a pătat ea ore Din Beteag. Num’o cămaşă d’avea Şi de câte m’o mâncat.
buzele, când prin oetirea falsă a scrisorii * Mâi, omule-ai nebunit,
Sâra o ţipa şi-o cârpia,
i-a" grăit ne-aevărul ? Şi decă acâsta a fă- Pentr’un tăbueţ de fată Dimineţa strălucea; Carne-a fost şi s’a topit
cut’o, pentru-ce să nu-i dea şi sărutarea Stau feciorii să se bată, Câte frunZe pe o răchită De jale şi de urît
dorită? Staţi, fec’orl, nu vă băteţl Pe-atâtea locuri cârpită, Şi de câte-am pătimit!
Astfel cugetând, ea cu blândeţă, su- Că mai vine-un tăbueţ — La grumaZl Din Bodna.
punendu-se numai dorinţei muribundului, Etă-o-ai în gura şurii I-i numai laţ, *
.se pleca spre el şi-l sărută. GândescI, că-i fata pădurii, Pe sub şolduri Pe cine vrâi, Domne ai bate,
Cu acâsta soldatul muri. Cu nasul ca la purcei, Numai noduri. Bate-1 cu străinătate
Şi după surîsul, ale căruia urme ră­ Cu coda ca la viţei! Din Bodna. Şi c’un soţ fără dreptate,
măseseră încă în faţa căpitanului mort, * C’apoi el singur se bate.
Din Şiriora.
inima călugăriţei era mândră de minciuna * Pelin bâu, pelin mănânc, * D din Beteag.
ce-o eqr- V .. şi de sărutarea, ce a dato.
Păsărică de pe fag Pe pelin verde mă culc; Pălăria ta, mă Ione,
.Şi ea nu se căi de fapta ei Nu mă blăstăma să zac, Dimineţa când mă scol Totă-’n primburl şi-’n barşone
_ A*
r|
^Truducere lib( ră de : Că n’am pe nime cu drag Numai cu pelin mă spăl, Şi părinţii-ţl mor de fâme !
H. Petra P. Să mă ’ntrebe de ce zac, Cat apă, urciăru-i gol, De pe Ternave.
între apele omogene, cu medalia cea mare milenară şi cu o prea înaltă distincţiune din par
Ou ocasiunea esposiţiunei mine­ Apei minerale „Franz Iosef“
rale a fost premeiat isvorul ? tea Maj. Sale. Ca dosă normală este de-ajuns a-se lua dimineţa un pahar pe stomacul gol.