Page 7 - 1898-09
P. 7

Nr. 191 — 1898                                                           GAZETA TRANSILVANIEI                                                                     Pagina 3


         e  incompatibil  cu  postul  de  profesor,  şi  s’a  preşedintele  Republicei  Chili  a  iscălit  la  11  întotdâuna  avea  la  sine  un  stilet  în  formă  Sebastian  Kneipp  o  prea  frumosă  coronă
         ordonat în urma acâsta nouă, alegere.        1.  c.  un  decret  prin  care  chiamă  sub  arme  de  baston.  La  început  archiducele  nu-i  de  fruncle  metalice.  Corona,  confecţionată
              Ciocan  a  fost  reales  şi  a  primit  ale­  50,000  de  omeni.  Decretul  ordonă  tot-o-  dete  o  însemnătate  deosebită;  după-ce  vădu  la  Berlin  din  frunde  de  laur  şi  stejar  şi
         gerea.  Se  vede  dâr,  că  vrea  să  renunţe  la  dată,  ca  cei  30,000  cari  sunt  astăcll  sub  însă,  că  omul  suspect  căuta  să  se  apropie  împodobită  cu  rose  şi  myosotis,  preoum  şi
         postul  de  profesor,  având  alte  ambiţii,  pe  arme, să nu fiă concediaţi.              tot  mai  tare  de  el,  archiducele  se  hotărî   cu  o  panglică  în  colorile  naţionale,'  pur­
         care  speră  a  şi-le  satisface  cu  ajutorul  pa­                                        să-l  prindă  el  însu-şl.  Ou  ocasiunea  proxi­  tând  inscripţia:  „Prelatului  Sebastin  Kneipp
                                                            Rdscola  clin  Creta.  Alaltăerî  au  so­
        tronului său Banffy.                                                                        mei  preâmblărl,  străinul  din  nou  apăru  şi  —  1898  —  Românii  recunoscători*,  a  costat
                                                      sit  în  Canea  500  de  soldaţi  engiesî.  „Agen­
              V’am  comunicat,  că  afară  de  cei  câţi­                                           se  apropia  de  archiducele  aşa  de  tare,  în­  130  mărci.  Aceşti  bani  s’au  plătit  din  su­
                                                      ţia  Havas“  spune,  că  Ţarul  Nicolae  a  tri­
         va  Saşi  şi  Săcui  au  fost  de  faţă  la  alegere                                       cât  acesta,  întorcându-se  repede  îndărăt,  ma  de  aprope  200  mărci  (260  lei),  colec­
                                                      mis  Cretenilor  9000  de  dolari.  Tot  numita
                                                                                                                                                                                        ua
         şi  birăi,  notari  români,  cari  au  tîrît  cu  sine                                     putu  să-l  prindă.  Străinul  după-ce  simţi,  că  tată  în  urma  conferenţei  ţinută  în  c}i   de
                                                      agenţiă  este  informată,  că  comitetul  esecu-
         şi  câte  un  ţăran.  Asta  trâcă  ducă-se,  der                                           archiducele  e  mai  tare  decât  el,  se  smânci  20  (6)  Iulie  anul  curent  asupra  vieţei  aces­
                                                      tiv  al  răsculaţilor  a  declarat  admiralilor,
         au  luat  parte  la  aclamarea  numitului  de­                                             din  braţele  archiducelui  şi  fugi,  fără  a  i-se  tui  binefăcător  al  omenirei  de  d-1  St.  Ne-
                                                      că  turburarea  şi  iritaţiunea  nu  se  va  pută
         putat,  mameluc  al  lui  Banffy,  şi  preoţi  ro­                                         mai  putâ  da  de  urmă.  El  luâ  calea  spre  gulescu,  institutor  în  Bucurescl  şi  membru
                                                      uşor  delătura.  Creştinii  cer  o  radicală  le­
                                                                                                                                                                              11
         mâni  ca  Ioan  Nescuţ  din  Năsăud,  V.  Dum­                                             Lawana.  Se  <Ţic©,  că  archiducele  însu-şl  ar  al  asociaţiei  „Kneipp  Verein .  Restul  su­
                                                      cuire  a  răului  declarând,  că  o  vor  rupe-o
         bravă  (Salva),  Grigore  Pop  şi  Valeriu  Mu-                                            fi  istorisit  caşul,  şi  aşa  a  ajuns  la  cunos-  mei  s’a  vărsat  la  fondul  adunat  pentru  ri­
                                                      cu  domnia  otomană,  dâcă  nu  li-se  vor  sa­
                                                                                                                                                                                            a
         reşan  (Telciu),  Toder  Dumitru  (Runc)  etc.                                             cinţa publicului.                            dicarea  în  faţa  institutului  „Kneippianum
                                                      tisface pretensiunile.
        şi  o  mulţime  de  învăţători  români,  ceea                                                                                            din  ’Worishofen  a  bustului  în  marmură  al
                                                                                                         Presimţirile  unui  conte  maghiar.  Con­
         ce  ’ml  veţi  concede,  este  un  semn  forte                                                                                          acestui  prelat,  bust,  care  se  lucrâză  la  Ro­
                                                                                                   tele  Ştefan  Karolyi,  despre  care  se  elice,
        trist  de  destrăbălare  şi  o  ruşine  pentru                                              că  cunoscea  forte  de-aprope  inima  răposa­  ma de cunoscutul sculptor Seeboek.
        Români.                                           SC1R1LE DILEI.
                                                         /                                         tei  împărătese-regine  la  vânătârele  din  Go-   Cost  şi  cuartir  pentru  băieţi  şi  fetiţe
              Mai  mult  însă.  La  conferenţa  preala­                      — 1 <L'ă) Septemvre.   dollo  el  ducea  un  însemnat  rol  social  şi  se  pot  căpăta  la  o  bună  familiă  românâscă
        bilă  de  candidare,  convocată  în  localul
                                                            Dela  comună.  In  şedinţa  de  erl  a  re-  politic,  a  adresat  din  Careii-marI  următorea  din  loc,  având  tot-odată  şi  o  îngrijire  deose­
         ccisinei  române,  a  luat  parte  aprope  întrâga
                                                      presentanţei  comunale  a  Braşovului,  locţii   telegramă  semnificativă  unui  amic  al  său  bită.  A-se  adresa:  Strada  Castelului  (Burg-
        inteligenţă  din  loc  şi  aprâpe  totă  a  fost  la
                                                      torul  de  primar,  Oscar  Alesius,  a  ţinut  o  în  Budapesta:  „încă  nicl-odată  nu  m’am  gasse) Nr. 14, etagiii.
         alegere.  In  acea  conferenţă  unii,  între  cari
                                                      vorbire  mişcătore,  arătând  indignarea,  ce  temut  în  viâţa  mea.  Acum  mărturisesc  cu
         profesorul  Grigore  Pletos  şi  judele  Vasile
                                                      a  cuprins  poporaţiunea  acestui  oraş,  faţă  ochii  plini  de  lacrimi,  că  mi  e  frică  de
         Pop,  cari  sunt  mai  aprigi  adicţî  ai  lui  Cio­
                                                      cu  atentatul  scelerat,  care  a  stîns  vieţa  îm-  viitor.  ’Ml  tem  patria.  Am  causă  de-a  mi-o   ULTIME SOIRI
         can,  nu  s’au  sfiit  a  susţină  şi  a  afirma,  că
                                                      părătesei-regine,  precum  şi  simpatiile,  ce  teme!  Dumnecjeu  şî-a  luat  mâna  de  pe  pa­
        Românii  deja  în  1896  au  rupt’o  cu  pasivi­                                                                                              Câmpulung  (Bucovina),  13  Sept.
                                                      le  dovedesce  în  aceste  momente  durerose  tria  nostră  ;  neîmpedecând  mâna  ucigaşului,
        tatea  şi  deci  ar  fi  nebunie  a  nu  lua  parte                                                                                      (Telegr.  part.  a  „Gaz.  Trans. )  Adu­
                                                                                                                                                                                   11
                                                      pentru  Majestatea  Sa  monarchul  nostru  şi  el  a  lăsat  să  cadă  stâua  protectore  a  aces­
        la alegere.                                                                                                                              narea  electorală  română  de  aicî  a
                                                      casa domnitâre.                              tei naţiuni". Subscris: Karolyi Pista.
              ]£tă,  d-le  Redactor,  cum  se  lucrâză                                                                                           reeşit  splendid.  Aprdpe  800  de  ale­
                                                           După  acâstă  vorbire,  representanţa
        aici,  deja  acum  pe  faţă,  sub  auspiciile  pa­                                                Timbrele  vechi  pentru  documente,  gători  au  luat  parte,  aclamând  fdrte
                                                      comunală  a  luat  o  decisiune,  prin  oare  es-
        tronului  lui  Ciocan,  la  desorganisarea  nos-                                           după  cum  se  scie,  au  fost  scose  din  circu-  viu  şi  însufleţitor  pe  d-1  Dr.  PopovicI,
                                                      primă  Majestăţii  Sale  acele  sentimente,
        tră naţională.                                                                             laţiune  cu  diua  de  1  Septemvre  st.  n.  Cei  care  ţinu  un  discurs  electoral  fasci-
                                                      precum  şi  adânca  condolenţă  a  oraşului.
              Atât de trist stau lucrurile la noi!                                                 ce  dispun  de  asemenea  timbre  le  pot  nător.
                                                      Membrii  representanţei  au  ascultat  vorbirea
                                                      d-lui  Alesius  şi  au  luat  acâstă  decisiune   schimba  încă  în  decursul  acestei  luni  (pănă
                Revistă externă.                      stând în piciore.                            la  1  Octomvre  st.  n.).  Dela  acâstă  dată  în­      D  I V E R S E .
                                                                                                   cepând,  timbrele  vechi  vor  fi  considerate
              O         nouă  propunere  clin  partea      0  congregaţie  estraordinară  a  comita­  ca  fără  de  valore  şi  nu  se  vor  mai  putâ   0 declaraţie de amor din morment.
        Rusiei.  Marele  clLr  rusesc  „Novosti*  pu­  tului  Braşov  este  conchiămată  de  cătră  d-1   schimba  nicăirl.  Atragem  atenţiunea  celor  America  a  fost  totdâuna  şi  este  încă  ţâra
        blică  un  articul  scris  cu  deosebită  căldură   fişpan  Mihail  Maurer  pe  cliua  de  20  Sep­  interesaţi  asupra  acestor  disposiţiunl,  pre­  escentricităţilor.  Etă  un  nou  cas  de  acâstă
        pentru  împăratul  Franeisc  Iosif  şi  pentru   temvre  la  10  ore  în  casa  sfatului  din  loc.   cum  şi  asupra  împrejurărei,  ca  pe  docu­  natură,  de  sigur  unic  în  felul  său  :  Un.
        monarchia  sa,  din  incidentul  grâznicei  lo­  Singurul  obiect  la  ordinea  dilei  va  fi:  de   mentele  datate  dela  1  Septemvre  încâce  să  tînăr  voinic,  forte  inteligent  şi  de  o  frum-
        vituri  îndurate  prin  asasinarea  împărătesei-   a-se  esprima  printr’o  adresă  adânca  con­  nu  pună  timbre  vechi,  căci  asemenea  do­  seţe  rară,  a  făcut  prinsâre,  că  va  putâ
        regine  Elisabeta.  piarul  rus  îşi  termină  ar-   dolenţă  din  incidentul  tristului  cas  al  morţii   cumente  sunt  considerate  ca  netimbrate  şi  se  sta  opt  Jd®  îutr’un  mormânt  fără  mân­
        ticulul  astfel:  In  ordinea  de  c}i  a  confe-   Impărătesei-Regine.                    amendăză.                                     care  şi  neluând  cu  sine,  decât  numai  o
        renţei,  ce  se  va  întruni  în  timpul  cel  mai                                                                                       mică  sticlă  de  coniac.  Naturalminte,  a  fost
                                                           0  asemănare  caracteristică.  „Alkot-        Cununiă.  Din  Şard  (lângă  Alba-Iulia)
        apropiat  pentru  a-se  consulta  asupra  pro-                                                                                           principala  condiţie,  ca  să  fiă  pus  într’un
                                                           u
                                                      mâny   face  o  asemănare  fârte  caracteris­  ni-se  scrie,  că  Duminecă  în  11  1.  c.  s’a
        punerei  de  pace  a  Ţarului,  trebne  se  se  cu­                                                                                      cosciug  spaţios  şi  care  să  aibă  în  dreptul
                                                      tică  între  doliul  pentru  Kossuth  şi  între  do­  săvârşit  acolo  cununia  d-lui  Enea  Pop  Bota,
        prindă  şi  măsurile  de  apărare,  ce  sunt  a  se                                                                                      gurei  aşe4at  un  tub,  prin  care  să  respire
                                                      liul pentru împărâtăsa-regină Elisabeta. Gând   fiiul  veteranului  Nicolau  Pop  Bota,  cu
        lua în contra anarchiei.                                                                                                                 aerul  curat  de  afară.  După  ce  acest  La-
                                                      cu  doliul  pentru  Kossuth,  dice  „Alkot-   d-şora  Valeria  Letiţia  Radeş,  fiica  fostului
              Afacerea  Th'eyfus  preocupă  mereu  mâny“,  „patrioţii"  se  luau  după  omeni  şi,   preot  meritat  şi  mult  iubit  de  poporul   zar  modern  a  stat  trei  dile  în  ciudata  po-
        cercurile  politice  din  Francia.  „Figaro   şi  dâcă  li-se  părea,  că  vre-unul  din  ei  nu   său  Gedeon  Radeş,  care  a  răposat  în  tomna   siţiune,  a  început  un  adevărat  pelerinagiu
                                               u
        „Matin“  scriu,  că  noul  ministru  de  răsboiti  face  pe  pofta  adoratorilor  lui  Kossuth,  îl   anului  1896.  A  fost  nuntă  veselă  şi  ani­  spre  acel  miraculos  morment,  pentru  a
        Zurlinden  este  contra  revisuirii  procesului.  agrăiau  cu  cuvintele:  „Să  vede,  că  d-ta  eşti   mată,  la  care  şi  poporul  a  participat  cu   afla,  dâcă  dânsul  mai  trăesce,  sâu  nu.  Pe
        La  cas,  când  colegii  săi  din  ministeriu  vor  străin“.  Dâcă  admoniţiunea  acesta  nu  era   suflet  mângâiat,  deore-ce  tînărul  Enea  Pop   lângă  rude,  amici,  cunoscuţi  şi  mulţi  alţi
        fi  pe  lângă  revisuire,  Zurlinden  îşi  va  da  de-ajuns,  pe  respectivul  numai  decât  îl   Bota este numit preot al comunei Şard,  se  afla  între  aceşti  pelerini  şi  o  tînără  şi
        dimisia.  „Matin   adauge,  că  întemplându-se  înhăţau  de  guler.  In  modul  acesta  a  fost   0  comună  românâscă  compactă  şi  cu  viitor,   frumosă  domnişorâ,  care  părea  a  fi  con­
                       u
        acosta,  portofoliul  de  răsboiă  îl  va  lua  huiduit  publicul  de  pe  la  teatre.  Dâcă  însă   care  —  după  mortea  fostului  preot,  pe  ur­  vinsă,  că  este  stăpână  a  inimei  junelui  în­
        Brisson,  care  în  calitate  de  ministru  al  ar­  se întâmpla, ca vre un lătur să fiă aflat cân­  mele  căruia  păşesce  tînărul  preot  Bota  —   gropat.  Ea  venea  în  tote  49ele  şi  depunea
        matei,  va  răspunde  pentru  revisuirea  pro­  tând  prin  cârclume  ori  cafenele,  înflăcăraţii   pune  frumose  speranţe  în  noul  său  păstor   câte  un  buchet  de  trandafiri  pe  mormânt,
        cesului.                                     patrioţi  îi  luau  violina  şi  i-o  trântiau  în   şi  conducător.  —  Adresăm  familiilor  şi  ti­  dâr  ferindu-se  de  a  însciinţa  pe  îngropat
                                                      cap;  âr  dâcă  cine-va  n’a  arborat  stindarde   nerilor căsătoriţi sincere felicitări!  prin  acel  tub,  de  presenţa  ei.  Intr’o  sârâ,
             Resboiu  în  America  sudică.  Din                                                                                                 scurt  timp  înaintea  sfinţitul  sorelui,  ea  se
                                                     de  doliul,  ferestrile  i-au  fost  bombardate
        Valparaiso  se  anunţă  „Agenţiei  Reuter“,  că                                                                                         apropia  de  muşuroi  într’un  moment  ne­
                                                     cu  pietri.  La  tâte  acestea  s’au  mai  adaus    Medic  de  cerc  în  Arpaş  a  fost  ales  în
                                                     orgiile  diaristice,  „pentru-ca  cultul  lui  Kos­  9  Septemvre  n.  d-1  George  Moldovan.  Din­  păzit  de  nimeni.  O  linşte  adevărat  mor-
                                                     suth,  în  contul  lealităţii,  să  se  manifeste  cât   tre 5 concurenţi (3 Români, 1 Maghiar şi  mentală  domnea  jur  împrejur,  aşa  încât
        obiceiul  mai  mult  de  caracter  religios  al   mai  imposant*.  —  Ei  bine,  acum  a  murit  1  Jidan),  fisolgăbirăul  a  pus  în  candidaţie   junele  nostru  audia,  că  cine-va  îşi  face  de
        „Junilor  de acjl.                           regine  Elisabeta,  faţă  cu  oare  „nu  se  gă-   numai  un  Român  şi  pe  cei  doi  străini.  A   lucru  acolo,  şi  fiind-ca  nu  ’i  s’a  pus  nici  o
               14
             Etâ  dâr  deslegată  enigma  originei   sesce  în  istoriă  personă,  care  să  fi  meritat   reeşit  Românul,  fiind  ales  prin  aclama-   întrebare,  a  strigat  dânsul  prin  tubul  lui:
        acestui  obiceiă,  şi  âtă  dâr,  că  drept  are   mai  mult  iubirea  Maghiarilor".  Şi  ce  se  ţiune.                                 Cine  este  aici?  Atunci  frumâsa  blondină
        tradiţiunea,  când  originea  obiceiului  reli­  întâmplă?  înflăcăraţii  patrioţi  nu  se  arată                                       s’a  grăbit  de  a-i  răspunde  prin  tub,  arătând
                        11
        gios  al  „Junilor   o  aduce  în  legătură  cu   nicăirl,  ei  nu  trimit  acasă  publicul  de  pe   Aniversarea  luării  Griviţei.  Duminecă   numele  ei,  destul  de  bine  cunoscut  celui
        venirea  Românilor  la  Braşov.  Acest  obiceiii   la  teatre,  prin  unele  cafenele  încă  şi  acum   în  30  Aug.  st.  v.  ou  ocasiunea  aniversării   îngropat  şi  spuindu-i,  că  a  venit  d^nic
        de  ac|I  a  trebuit  să  resulte  din  vechia  or-   cântă  musica  şi  acei  patrioţi  înflăcăraţi  nu   luării  Griviţei  s’a  oficiat  un  Te-Deum  la   acolo  spre  a  afla  dela  alţii  despre  starea
        ganisaţiune  militară,  în  momentul  când  în   bombardâză  ferestrile  cafenelelor  şi  nu  iau   Metropolie.  Au  asistat  toţi  oficerii  superiori   lui.  Apoi  a  pus  repede  urechia  ei  la  tub
        forma  sa  militară  nu  s’a  mai  putut  susţine,   violinele  din  mânile  lăutarilor  pentru  a  li-le   din  capitală,  precum  şi  somităţile  civile,   spre  a  audi  răspunsul,  în  urma  căruia  i-a
        deci  în  momentul  când  nomadii  români    trânti  în  cap.  Din  „Os  Budavâr   publicul   înaintările  în  armată,  ce  erau  să  se  facă  pe   trimis  cu  o  voce  tare  cuvântul:  Ba.  Ce
                                                                                      11
        s’au  stabilit  în  prâjma  paolnică  a  oraşului   a  trebuit  să  fiă  scos  cu  poliţia,  pote  că  prin­  cjiua  acâsta,  s’au  amânat  pentru  diua  de   ore  a  însemnat  acest  Da?  A  fost  consim­
        Braşov.                                      tre  acest  public  se  aflau  şi  „patrioţii ,  cari   28 Noemvre v., aniversarea luării Plevnei.  ţământul  ei,  de  a  se  căsători  cu  dânsul.  A
                                                                                          11
             Şi  âtă  cum  acest  obiceiti  al  „Junilor    încă  au  trebuit  să  plece  acasă  cu  părere   Escursiune  scientifică.  Cetim  în  „Tim­  doua  di  s’au  împlinit  cele  8  dile  ale  prin-
                                                  11
        e  argumentul  cel  mai  elocuent  al  originii   de  rău,  că  nu-şl  mai  pot  petrece  acolo  etc.  pul   :  D-1  dr.  PopovicI Haţeg, distinsul  geo­  sorei,  şi  o  mulţime  imensă  a  asistat  la  aes-
                                                                                                      11
        Românilor  braşoveni.  Românii  braşoveni    Acâsta  e  asămănarea  lui  „Alkotmâny .  Ea  log  al  serviciului  minelor  dela  ministerul   groparea  junelui,  conducându-1  cu  mare  alai
                                                                                           11
        sunt  Români  veniţi  din  sudul  Dunării,  âr   nu  mai  are  lipsă  de  comentar,  căci  se  co-  domeniilor,  s’a  întors  Joi  în  capitală  din  o   la  locuinţa  sa;  âr  peste  puţine  cŞil©  a  avut
                                    11
        nu  Bulgari.  Obiceiul  „Junilor ,  unic  în  felul   mentâză însă-şl de-ajuns.            lungă  excursiune  scienţifică,  pe  care  a  fă-   loc  căsătoria  contractată  din  fundul  mor­
        său  la  Românii  de  dincoce  de  Dunăre,  în                                             cut’o  în  munţii  din  judeţele  Muscel,  Dâm-   mântului.  Astfel  de  fapte  numai  în  Ameiioc*
        esenţa  şi  originea  sa  e  o  instituţiune  trans-   Atentat  în  contra  archiduc8lui  Victor   boviţa  şi  Prahova.  D-1  Popovicî-Haţeg  a   se petrec.
                                                     Ludovic.  Aprope  de-odată  cu  scirea  despre
        danubiană  şi  proprie  numai  Românilor  din                                              fost  întovărăşit  în  acâstă  escursiune  de  d-1
                                                     groznicul  atentat  dela  Geneva,  sosesce  o
        Balcani.  La  Bulgari  cu  aşa  ceva  nicăirl                                              de  Martonne,  geograf  frances,  venit  în  Ro­         l i t e r a t u r ă .
                                                     nouă  soire  despre  un  atentat,  ce  se  cŢce,
        nu ne întâlnim.                                                                            mânia  spre  a  studia  ţâra  nostră  din  punc­
                                                     că  era  să  se  comită  la  Fiume  contra  archi-                                               A  apărut:  Gramatica  limbei  eline,după
             Acest  obiceiti  particular  al  Românilor                                            tul de vedere al geografiei fisice.
                                                     ducelui  Victor  Ludovic.  După  cum  li-se                                                Curtius-Hartel,  de  Paul  Budiu,  profesor
        braşoveni  e  veriga  indisolubilă,  care  lâgă
                                                     comunică  foilor  din  Budapesta,  lucrul  s’a     In  memoria  iui  Kneipp.  Cetim  în  „Dra­  gimnasial  în  Braşov.  Acâstă  voluminosă
        pe  Românii  braşoveni  cu  Românii  din  su­
                                                     petrecut  astfel:  Archiducele  preâmblându-se  pelul   :  In  diua  de  10  (22)  August  anul  carte  şcolară,  a  căreia  lipsă  era  mult  sim­
                                                                                                       11
        dul Dunărei.
                                        (Ya urma.)   pe  malul  mării,  observa  de  mai  multe-orl,  curent,  Românii  aflaţi  în  ’Worishofen  (Ba-  ţită,  a  apărut  în  editura  Fondului  „Coresi"
                                                     că  este  urmărit  de-o  figură  suspectă,  ce  varia), au depus pe mormântul preotului    din loc şi e aprobată de ministeriul ungu-
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12