Page 70 - 1898-09

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 205—1898.

Balamis-Balmus. ULTIME SOIRI malul era liber; der, vătjend pe stăpânul Curşul pieţei Braşov.
9 9 său rănit şi legat la piciorele lui, fidelul şi
(Anecdotă poporală.) Din 1 Octomvre 1898.
Budapesta, 30 Septemvre. In şe­ inteligentul fugaci înţelese, cu instinctul
Un ţigan se înnădise la o stână. S’a dinţa de afjî a camerei Apponyi a său, ceea co nici o limbă nu-i putea să-i Bancnota rom. Cump. 9.50 Vând. 9.53
fost dus odată din întâmplare, şi ciobanii strîns cu uşa pe Banffy, cetind o explice: plecă capul, linse pe stăpân şi Argint român. Cump. 9.44 Vând. 9.48
n’au avut de lucru şi l’au chiămat la masă. parte din motivarea cu care minis- apucându-1 cu dinţii de cureua de piele pe Napoleond’orl. Cump. 9.51 Vând. 9.53 / .
l
2
Ciobanii, ca ciobanii, la mâncare mai trul preşedinte austriac Tbun înso- care o avea împrejurul corpului, plecă în Galbeni Cump. 5.63 Vând. 5.66
mult în brânză şi în unt dovedeau. tesce unul din proiectele de (lege galop şi-l duse pănă în tabăra lor. Sosind Ruble RusescI Cump, 126. % Vând. 1.27
Când s’a dus ţiganul, tocmai se în­ pentru pact şi în care el dă a-se cu- şi aruncând pe stăpânul să pe nisip, la pi­ Mărci germane Cump. 58.65 Vând. 58.80
tâmplase de mâncau balamiş-balmuş. Dâr nosce, că s’a învoit cu Banffy de a ciorele soţiei şi copiilor săi, calul muri de Lire turcescl Cump. 10.73 Vând. —
ce balmuş ? Turnase o hrincă de mămăligă se urca cvota pentru Ungaria. Banffy ostenelă. Tot tribul l’a plâns; poeţii l’au Scris. fonc. AÎbina 6% 101.— Vând. 102 -
într’un ceaun cu unt, îl frământase sdra-
a declarat, că el nu pote răspunde cântat şi numele lui e neîncetat pe buzele
văn, pusese ceaunul pe cărbuni ş’apoi nu­
pentru motivarea ce o face colegul Arabilor din Jâricho (oraş din Judea).
mai se dăduseră cu lingurile împrejurul seu din Viena proiectelor, ci numai Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
lui, de făcea pe gât: Gheorghiţă !... Pe pentru textul acestora; mai declară, * Lamartine. Din 23 Septemvre 1898.
ţigan îl apuca ameţela, când îi dădu de gust. că nu s’a învoit cu guvernul austriac
ua
Din cfi aceea tote chipurile făcea asupra cvotei. Nimeni nu-i crede Pentru a scuti merele de stricăciune. Măsura Valuta
să găsescă prilej de dus la stână. In dile înse, că n’a luat angajamente şi Oel mai sigur mijloc de-a scuti me­ sâu C a l i t a t e a . austr.
de celelalte potrivea de duoea eâte-o ple- acum se asigură, că situaţia în Viena rele de stricăciune este următorul: Aşacjă greutatea fi. o r .
viţă, câte-o custură, câte-un suvac făcut s’a mai îmbunătăţit puţin şi a de­ merele într’o ladă neînouiatâ, pune lada la
de dânsul, er Sâmbăta se ducea să capete venit critică situaţia guvernului un loc mai răcoros dintr’o casă, în care 1 H . L . Grâul cel mai frumos 8
Grâu mijlociu . .
7
de sufletul morţilor. Banffy. locuesce o familiă cu opt copii. Făcând 1 1 Grâu mai slab . . 7 20
30
Acjî merge, mâne merge, prea des astfel, poţi fi sigur, că nici un măr n’are
Viena, 30 Septemvre. Şedinţa » Grâu mestecat . . 4 60
merge. Când se mai duce într’o cjb se de acjî a camerei deputaţilor, deşi a să se strice. n Săcară frnmâsă . . 5 —
umple de bucurie. Ciobanii îl hotăresc să fost destul de agitată, totuşi a adus M Săcară mijlooiă . . 4 60
nu mai deie pe la dânşii. j; Orz frumos . . 3 50
cu sine, că tdte partidele cele din „ALBIM" institut ne credit şt de economii. Orz mijlociu . . . 3 20
— Domne, bădică, să nu vă fiă cu drepta, ca şi cele din stânga (ger­ >> Ovăs frumos . 2 —
H
bănat, dice ţiganul, eu n’aşl veni de alta,... mane), afară numai de cei şese es- Filiala Braşov. n Ovgs mijlociu l 80
numai mâncarea ceea care se mănâncă, tremî din partida lui Schdnerer- Conspectul operaţiunilor în Iun» lui Sept. 1898. Cuouruz . . . . 3 8 0
aşa scii, din ceaun. Wolf, s’au învoit se alegă deputăţia I n t r a t e : Mălaiu......................... 3 30
Mazăre........................
— Iţi place !... pentru stabilirea cvotei şi se între Numărar ou 1 Sept. 1898 . fi. 9272.95 Linte ........................... 6 — 50
9
— U! Iu u u !... în desbaterea proiectelor de lege Depuneri spre fructificare . „ 109,448.75 Fasole.......................... 4 70
— Spune ţigancei se-ţl facă ? privitore la pact, după ce se va mo­ Cambii răscumpărate. . . „ 214,278.46 11 Sămânţă de in . 8 50
— Apoi nu scie! tiva propunerea de urgenţă a ma­ Conturi curente . . . . „ 8,176 33 11 Sămânţă de cânepă 4 30
— Cum nu scie? rilor proprietari germani. Contele împrumuturi pe efecte şi . „ 29,50 707 Cartofi . . . — 75
alte împrumuturi .
a
—
— Apoi dă, nu scie ! Dă, nu scie!... Thun a rugat pe oposiţiă se înce­ împrumuturi pe producte . „ 150.— 1 kilă Măz riche . . — 49
Carne de vită . . .
— Spune-i tu. teze cu obstrucţiuuea, ca camera se Monetă....................................„ 15,785.33 11 Carne de porc . . . — — 62
— Nu sciu cum se cheamă. se potâ apuca de muncă şi se se ComisiunI....................................... 22,940.89 M Carne de berbece . . — 34
— Balamiş-balmuş. potă desbate pactul cu Ungaria. Vor­ Bănci......................................„ 162,079.53 100 kil. Său de vită prospăt 20 —
— Balamiş-balmuş, bre!... birea lui a fost des întreruptă de Interese şi provisiunl . . „ 11,340.27 tf Său de vită topit 32 —
3,802.53
Diverse................................... „
„Balamiş cu bălămale Wolf şi toţi, cari strigau mereu se
„Cum te-ar pune tetea ’n cale desfiinţeze ordonanţele de limbă. Ca­ fi. 586,778.11 B u r s a d e B u c u r e s c î .
„Şi te-ar prinde cam brăţiş, mera a hotărît unanim se între în E ş i t e : din 23 Septemvre n. 1898.
„Şi te-ar face balamiş !!... desbaterea proiectelor pentru pact. Depuneri spre fructificare fi. 164,738.62 i ^ Scad. Cu
— Domne, bădică, cleu, adecă numi-ţl Cambii escomptate . . . „ 161,768.53 "V aloiî. ^ <© cup. bani
gata.
_Q
Conto curent.................................... 3,114.95
da şi mie o leacă să-i duc Chirandei de împrumuturi pe efecte şi alte
tă română perpetuă 187b
prubâ ?... HULTE ŞI DE TOTE. împrumuturi............................ 22,609.66 'lenta amortisabilă . . . . & 7 S°/ Apr,- Oct. 3 4
0
100. /
n
11 11
— Ba... da. Monetă......................................... 12,117.72 „ „ (Impr. 1892. . . 5°/o lan.--lul. ioo
îoo.v,
5%
11 V
I-au dat. ComisiuDl.................................... 14,161.39 „ din 1893 r >°/o Apr.-Oct. 39.7,
1894 int. 6 mii.
Cal si călăreţ. n
Luâ ţiganul boţul şi porni. f » Interese şi provisiunl . - „ 1,048 36 n (Impr. de 32. V mii. 47„ lan.-imie 91.-
2
Când ajunge la un pod, ce face, ce Un Arab şi tribul lui atacaseră în de­ Spese şi salare............................. 1,504.70 „ (Impr. de 50 mii. i°0 n » 91.7,
Baud......................................... „ 182,049.99 „ (Imp. de274 m. 1890 n, n n 91.7,
drege, scapă boţul în baltă. Dă după dân­ şert caravana dela Damas; victoria era „ (Imp. de45m. 1891 M » 91 -V
Diverse.................................... ..... 8,659.15 4
sul să-l caute. Dă’n coce, dă’n colo, nu-i. completă şi Arabii erau deja ocupaţi să Numărar cu 1 Oct. 1898 . „ 15,005.04 „ (Im. de 120 iul. 1894 n, u n 91.) U ■
„ (Im. de 90 mii. 1896
92 -
4°/o
v y.
Cată’nainte. Se umple de glod de nu se încarce bogata lor pradă, când cavalerii fi. 586,778.11 Oblig, de Stat (Conv. rurale,). 6‘L. Kai-îlw. —
—.--
Oblig. Casei Pensiunilor fr. 300 L0
n n
mai cunoscea, de-i ţigan, ori dracul — şi paşei din Acra (oraş din Syria), cari ve­ Oblig, comunei Bucur esc! 1883 5"/" lan.—lai. 99 */
tot cată. neau în întâmpinarea acestei caravane, se V. Bologam. p. N. P. Petrescu m. p, „ „ ,• din 1884 57, Mai- Nov. 4
In vremea asta ecă şi-o trăsură cu repediră pe neaşteptate asupra victorioşilor dirigent. adjunct. „ „ „ din 1888 5°/, iun.-Dec. —--
„ „ din 1890 #
un boerih. Arabi, omorîră o mare parte din ei, pe R. Ardelea m. p. dcrisurl fonciare rurale . . . 5 /« Mai-NOY, 109 7s
n lau.-lnlie •'8 %
comptabil. 92.-•
— Fugi de-acolo, măi ţigane, că se alţii îi făcură prisionerl, ’i legară cu frânghii » ii a )> I 4'/o
„ „ urbane Bucuresc. &7o » » 96.7,
sparie caii. şi îi duseră la Acra, pentru a-i da ca dar ,, „ „ Iaşi . *7o » n 92 7,
— Să trăiesc!, Măria ta, dâcă nu-1 paşei. Abou-el-Marsch, aşa e numele aces­ Oâleri.cia^r-a.l septemânei. Oblig. Soc. de basalt artificial 6% n n —
V. N.
găsesc... tui Arab, primise un glonţ la braţ în tim­ Banca Rom. uit div. fr. 12.81 500 150 v.
SEPTEMVRE. are 30 <jile.. RAPCIUNE. Banca Naţion. uit. div. 86.— 500 într. v. 2128
— Ce nu găsescl?... pul luptei; cum rana nu era mortală, Turcii
Banca agricolă........................................... 500 150 v. 3 '5 _
— Dă! Nici nu sciu ce să mai cli - - * îl legară de o cămilă, şi luându-i calul, Dacia-România uit. div. 35 lei 200 într. v. 451 -
c
Am uitat cum se chiamă. duceau cal şi călăreţ. Sera cfiLi în cari ţîilele < ălernl. Iul. v. Călend. Gregor. Naţionala de asig. uit. div. 43 lei 200 514
Soc. Bazalt. Artif. uit. div. lei 30 250 » > 395 -
— Der ce era?... Cum era?... trebuiau să între în Acra, se aşeclară cu Dam 20 ţ S. m Eustatiu 2 Leodegar. Soc. Rom. de Con3tr. ult.div.151. 250 )> » 113 ■
Soc. Rom. de Hârtie uit. — 100
— Era... un boţ de aur cât capul prisionerii lor în munţii din Japhadt (oraş Luni 21 Apost. Cuadrat 3 Candid. ~ „Patria* Soc. de asig. uit d. 4 lei 100 n )) 120. •
meu !... în Turcia asiatică); Arabul, rănit, avea pi- MUrţî22 S m. Foca şi Iona 4 Franc. Asis Soc. rom. de petrol 1 em. u. d. 0 200 ii ii > —
» )i
— Un boţ de aur!!... AuclI, Ioane, ciorele legate cu o curea şi era aşedat Mer. 23 ţ Con. s. pf. loan 5 Placid „ ,, „ „ 2 em. u. d, 0 10J ;/ i: —. -
Joi 24 S. ânt. m. Tecla 6 Brunome Soc. de fur. militare u. d. 60 lei <.)'•. — . —
fugi de cată şi tu. aprâpe de cortul unde durmeau Turcii. ,,Bistriţa" soc. p. f. hârtii 30 / t; /./ i ii
0
Viu. 25 O. m. Eufrosina 7 Iustin Aug. Soeiet. p. oonst. de Tramways Jp
Visitiul se duce, întră’n glod şi In timpul nopţei, ţinut deştept de î> »
Sâm. 26 f S. Ioan Evang. 8 Brigita 20 franci aur —
s’apucă şi el de cătat cu ţiganul durerea rânei, aucfi nechezînd calul său
— Nu-i,.mâi Ioane? Nu-i cucoane. Nu-i printre ceilalţi cai împedecaţî împrejurul S C O M P T U R Î :
Cursul Ba bursa din Viena.
bre? Nu-i. —Nu-i, nu-i. Ce dracu-i de făcut? corturilor, după obiceiul orientalilor; el îi
Haide şi boieriul. începe şi el, întâiii de recunoscu strigătul şi neputând să resiste Din 30 Septemvre 1898. Banca naţ. a Rom. 57o Paris . . . ; 2%
Avansuri pe efecte 67o Petersburg . . 4A7o|
pe la marg’ne a-i învăţa pe dânşii pănâ dorinţei, ca să se ducă să vorbâscă încă Renta ung. de aur 4%............................ 119.70 Casa de Depuneri 57, Berlin . . . . 47o -
Londra . . . . »7o Belgia . . . . 4"/o
ce se descalţă de întră şi el. Caută şi el, odată companionului vieţei sale, se tîrî cu Renta de corone ung. 4 ° / 0 . . . . 98.05 Viena . . . . 4.— Elveţia . . . . 47.,
1
caută. Nimio. Răscolise tot glodul, că era greutate pe pământ, cu ajutorul mânilor Impr. căii. fer. ung. în aur 4 /, °/ . 119.60
2 0
un pîrăuaş glodos. Apa se’ngroşe parcă şi genunchilor şi ajunse pănă la fugaciul Impr. căii fer. ung. in argint 47 %. f ^0.—
2 C u r s u l 1 o s u r i I o r p r i v a r e
u
era nişte „cir . lui. „Sărmane amice! ce vei face tu prin­ Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 119.50
din 28 Septemvre 1898.
Dela o vreme, Ion se lehămetuesce. tre Turci ? Tu vei fi închis sub boitele vre­ Bonuri rurale ungare 4°/ . 0 . . . 96.10
— Dâr, hai cucoane, ce atâta căută­ unui agă, seu unui paşo! Femeile şi oopiiî Bonuri rurale croate-slavone . . . 97.25 oump. v-.n i-.
tiasilica 6 70 7.—
tură la dracul! S’a făcut glodul ista bala­ nu-ţl vor mai aduce laptele cămilei, orzul Impr. ung. cu premii.............................. 161.25 Credit 199 30 200. -
Clary 40 ii. m c. 61.— 62. -
miş-balmuş. sâu (nutritura calului) doura în podul pal­ LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . —.— e
Navig. pe Dunăre , 165.— 175.—
— Ha! De-aceala, de-aceala, face mei ; tu nu vei mai alerga liber în deşert, Renta de argint austr......................... 100.85 [nsbruck . 30 •- 3t. '
ţiganul. ca vântul Egiptului; tu nu vei mai despica Renta de hârtie austr..........................100.70 Krakau 27.50 28. -
Laibach , 22 50 23 -
— Ce de-ace8la? cu pieptul apa Iordanului (Iordain fluviă Renta de aur austr.............................. 120.85 Buda , 62 25 63 25
— De-aceala, cum i-a dis, de-aceala era. al Indei), care îţi răcorea părul tău aşa de LosurI din 1860...................................... 140 25 Palfiy . 64.— 6
Crucea roşie austr. 19 25 20.25
-- Aurjl?!! En umflâ-1 Ioane... alb oa şi spuma: barem, decă eu sunt sclav, Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 904.— dto uns/. 10 35 1135
dto itai. ' . 12.— 12.50
— Mă rog cucoane! Sâ fi sănătos! tu să rămâi liber! Etă, du-te, reînt6rce-te Acţii de-ale Băncei^ung. de credit. 377.50
Rudolf 26 - 2(.—
%. â rog... la tabăra pe care o cunoscl, du-te şi spune Acţii de-ale Băncei austr. de credit. 351.— Salm 82.— 82 50
Salsburg . • » * 28.— ‘29.-
— Ce mă rog? De ce-ai spus, că era. soţiei mele, că Abou-el-Marsch nu va NapoleondorI..................................... 9.53
St. Genovs i i » 80 20 Si. —
boţ de aur?... mai veni, şi vîră capul printre perdelele Mărci imperiale germane . . . 58.87 / 2 Stanislau . 51.— 55. -
1
— Apoi dă. La un boieria ca D ta, cortului, ca să lingi mâna micilor mei London vista....................................120.15 Trieitine 4 1 /,% m. c. 165.— --.--
dto 4°/ 50 73.—
0
M
ce era să spun şi eu. copii . Vorbind astfel, Abou-el-Marsch ro- Paris vista..........................................- 47.50 W aldstein , , , 60.— --,--
Th. D. Speranţă. sese cu dinţii corda de păr de capră, care Rente de corone austr. 4% • • • 101.10 dto de 10 franci --.--- —- :
Banca h. ung. 4°/ n 122.75 123.75
servesee la împedicatul cailor arabi, şi ani­ Note italiene..................................... 44.10