Page 73 - 1898-09

REDACŢIUNEA, „gazeta iese în flecare di.
44
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
Scrisori ne francate nu 6 fI., pe trei luni 3 fl.
ae primesc. Manuscripte N-rii de Du minerii 2 fl. pe an.
nn se retrimet. Pentrn România şi străinătate:
I N S E R A T E ae primea© la AD­ Pe un an 40 franol, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la
nrmătrfrole Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukos Naohf. Se prenumeră la tdto ofi-
Max. Augenfeld fcEmerloh Lesner, oiele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppelik. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admtntstrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- TArgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Harolyl A Llebmann. I. : Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ lunî 5 fl., pe trei luni 2 fl, 50 cr.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în cnsă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A 1 T T J L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 206. Braşov, LunI-MarţI 22 Septemvre (4 Octomvre). 1898.

Pervertiri tendenţiose. lui Mocsy, care privea raporturile în mintea şovinistului nu intră, ca fel de obstrucţiune. Aceştia sunt deputaţii
„partidei poporale" cu naţionalită­ unitatea statului se se p6tă uni cu din grupul lui Wolf şi ScliOnerer. Celelalte
Suntem prea obicinuiţi de-a ve- ţile şi credem, că ne-am pronunţat respectarea individualităţii naţionale trei grupuri ale oposiţiei: marii proprietari
d6, cum, ori de câte-ori se tracteză destul de clar şi la înţeles, ca se nu a fiă-cărui popor în parte. Nu se liberali, antisemiţii şi gruparea germană liberă,
de vre-o causă a naţionalităţilor, de stea nimeni la îndoălă asupra sen­ păte uni cu principiul egalei îndrep­ au decis să nu mai facă obstrucţie, ci să
vre-un gravamen just şi temeinic al sului cuvintelor năstre. „Peşti Na- tăţiri naţionale. De aci vine, că de între în discuţiunea parlamentară, şi pe ca­
lor, pressa evreo-maghiară din Bu­ plo" însă, care, se vede, şi-a fabri­ câte-orî politicianii maghiari vor­ lea acăsta să combată proiectele guvernu­
dapesta perverteace cu intenţiune cat notita după cetirea articulului besc de unitatea statului, ei adaugă, lui. E de prisos să mai arătăm, că parti­
ori-ce faptă sevîrşita, orî-ce vorbă nostru, nu vră să înţelegă, ci vre să drept esplicare, şi „caracterul naţio­ dele din drăpta, adecă ale majorităţii, do­
grăită în mod leal şi drept în apă­ seducă pe cetitorii săi a presupune nal" al lui. resc tote să între în desbaterea proiectelor
rarea acelei cause. Cu t6te astea şi a crede alt-ceva, decât s’a sus­ In sensul acesta s’a declarat şi despre pact.
trebue se semnalăm şi se sbiciuim ţinut. deputatul Mocsy din „partida popo­ Şedinţa de Joi 29 Sept.
mereu acestă procedere perfidă, prin Ca şi cu cuvintele „egalitate", rală". Era, deci, lucru firesc, ca noi
oare se înveninâză în mod sistema­ „libertate", pressa maghiară face cel să ne pronunţăm în contra princi­ In şedinţa acesta presidentul Dr.
tic opiniunea publică în sînul popo­ mai mare abus cu cuvântul „unitate" piului de a face din acest stat poli­ Fuchs a anunţat la ordinea chLi alegerea
rului maghiar şi se atîţă necontenit prin aceea, că îi dă un sens cu to­ glot un stat naţional maghiar, ceea comisiunei pentru stabilirea cuotei şi prima
cetire a proiectelor pactului.
maghiarimea în contra n63tră. tul altul, decât îl are în celelalte ce nu s’ar pută, decât numai cu ni­
Avem înaintea ndstră o notiţa ţări din lume, ba şi în statul cela­ micirea esistenţei naţionale a pop6- Schwegel (grupul marilor proprietari
forte tendenţibsă, ce o publica una lalt dualist al monarchiei. relor nemaghiare. liberali): cetesce o propunere bine motivată,
din foile guvernului, „Peşti Naplo", In partea austriacă a monar­ Alta este der unitatea statului prin care se cere, ca proiectele pentru
în partea ei politică cu privire la chiei a esistat şi esistă o unitate de şi alta este unitatea naţională ma­ pact să fiă puse imediat, şi înainte de ori­
ce alt obiect, la desbatere parlamentară
impresiunea, ce ar fi făcut’o asupra stat şi totuşi diferitele ţări şi po- ghiară. Naţionalităţile, întotdâuna
pressei naţionalităţilor darea de semă, păre se bucură în măsură nu neîn­ leale şi conduse de adevăratul pa­ constituţională, adecă să fiă discutate în
cu care deputatul „partidei popo­ semnată de-o autonomiă şi de drep­ triotism, n’au fost nicl-odată şi nu prima cetire.
rale" Antoniu Mocsy s’a presentat turi naţionale. In Gfermania nimă­ au putut fi în contra unităţii statu­ Dr. Daşinski (socialiât-polon) : declară
dilele acestea înaintea alegătorilor nui nu-i va veni în minte să sus­ lui, dăr vor combate întot-dâuna ten­ şi el, în numele partidei sale, că doresce,
sei dela Tapolta. In acestă notită ţină, că unitatea imperiului german dinţele, de-a preface statul, în care ca proiectele să fiă cât mai în grabă puse
se cjice, că amintitele foi numai în- nu iertă, ca Saxonia, Bavaria, du­ cu totele vor să trăăscă cu drepturi la desbatere, pentru-ca pe calea acesta să
tr’un punct nu se pot • alătura la catul Baden etc. să nu se bucure şi şi cu libertăţi egale, într’un mor­ se potă zădărnici marea sarcină, ce guver­
programul „partidei poporale" ma­ mai departe de independenţa lor Ln mânt al naţionalităţii lor. nul vre să pună asupra poporului din Aus­
ghiare. „Ele", cjice „Peşti Naplo", mijlocul confederaţiunei germane. fită ce trebuia să spună „Peşti tria, şi 'totodată să se descopere „jocul
„nu pot primi acea declarare a „par­ Asemenea nu se va găsi nici un Naplo" cetitorilor săi, er nu să-i frivol" ce-1 jocă contele Thun eu br.
tidei poporale , pe care a accen- Elveţian, care să afirme, că guver­ amăgescă şi să-i aţîţe, susţinând, că Banffy, când cel dintâiă ţîntesce introdu­
44
tuat’o şi Mocsy, că adecă naţiona­ nul său federal nu representă unita­ naţionalităţile ar fi în contra prin­ cerea proiectelor despre pact cu ajutorul
lităţilor li-se pot face numai atâtea tea Elveţiei. cipiului de unitate a statului. §-lui 14. Din pricina acăsta oratorul spune,
concesiuni, câte permite unitatea Numai în Ungaria vederile sunt că socialiştii sunt gata a-şl amâna tote pro­
statului ungar. De aceea naţionali­ şi în privinţa asta cu totul întărse. punerile de urgenţă, numai ca să îneepă
tăţile, deşi ar fi fost aplecate a Numai aici sub „unitatea statului" Pactul în camera din Viena. desbaterea pactului.
urma partida poporală, nu se pot nu se înţelege legătura durabilă şi Dr. Lueger luând cuvântul declară
alătura la ea, fiind-că t6te păcatele, neclintită între toţi factorii lui, ci, Sunt de mare importanţă desbaterile, dela început, că nimic nu vede mai nefast,
ce s’au comis contra individualităţii după poftele şi Disuinţele şoviniste ce s’au început în „Reichsrath-"ul din decât proiectele înaintate spre desbatere.
naţionalităţilor, îşi au isvorul în dominante, se înţelege sub „unitate" Yiena, unde preşedintele acestei camere a „Ceva mai primejdios, mai păgubitor şi
acest principiu". numai stăpânirea unui singur factor înaintat spre desbatere proiectele asupra mai înfiorător nu-mi pot închipui — con­
Tendentiositatea acestor şire asupra tuturor celorlalţi, — o stă­ pactului vamal şi economic cu Ungaria. tinuă oratorul — decât ceea-ce guvernul
constă în aceea, că presentă pe na­ pânire, care are de scop nici mai înainte de-a schiţa aceste desbaterl, va crede, că vom primi în Austria şi pentru
ţionalităţi ca duşmane unităţii sta­ mult, nici mai puţin, decât anihila­ fi bine şi la loc se arătăm, ce posiţie iau Austria". El spune apoi, că cel-ce în faţa
tului, fără a-se arăta cum şi ce, rea naţională a celor asupriţi. acum partidele din parlamentul austriac acestor proiecte este pentru obstrucţiune,
fără a cita măcar un singur pasa­ Luată unitatea statului în sen­ faţă de acestă gravă cestiune, la ordinea cei-ce vreu să facă cu neputinţă desbate­
giu din espunerile vre-unei foi. sul acesta şovinist al cutropirei şi dilei atât dincolo, cât şi din coco de rea pactului, aceia sunt complici ai contelui
Ni-am dat şi noi părerea asupra contopirei tuturor poporelor lui prin Leitha. O parte a oposiţiei Germanilor a Thun, cari vor sâ trădeze pe Nemţii din Aus­
acelei părţi din vorbirea deputatu­ magbiariaare, e lucru invederat, că început deja în şedinţa 'de Joi a face un tria. Din acest punct de vedore oratorul

FOILETONUL „GAZ. TRANS." am întrerupt citarea bisericelor cu hramul pe tălpi, nu poţi mânca când ţi-e fome, Pentru mai fiă-care iconă, ce mi-se
„Sancta Maria", am făcut’o de groza înju­ nu poţi bea când ţi-e sete, nu te poţi o- redeştâptă în suflet, amintindu-ml călăto­
răturilor, pe cari trebue să mi-le espedieze dichni când cacjî de pe piciăre, nu poţi ria, aducerea aminte zugrăvesce acelaşi
Scrisori din Italia.*) culegătorul tipografic, pe care l’am încăr­ respira aer curat când mirosul de tămâie fond : vre-o biserică din Italia. Fumul ţi­
cat cu atâtea cuvinte străine. Aşi mai pu­ te-a ameţit, din pricina lui şi numai a lui,
Nenumitei prietine. gării mele capătă forme bizare, rotogolele
tea să-ţi citez — afară de câte-va sute de br săra adormi în actul I la teatru, erăşl străvedii se întind şi se ascut pănă când
IX.
biserici cu hramul altui sfânt —.atâtea din causa domniei şale. sâmănâ cu un turn de biserică. Ori şi cât
Din era de tămâie: Bisericele, „sfinte Marii", încât a-şl epuisa literile S. Căci de vrăi să capeţi o ideie de is­ a-şl cerca să-mî îndrept luarea aminte asu­
„etc. etc " şi M. ale unei tipografii orl-cât de bogate. toria culturală a Italiei, trebue să faci cu- pra unui altui obiect, e în zadar; înaintea
Şi e vorba numai de Roma, nu de noscinţa d-lui „etc. etc."; de vrăi să vecii ochilor mei sufletesc! apare turn după turn,
Santa Maria degli Angeli, Santa Maria
Italia întrăgă! architectură, trebue să iai de-a rândul pe se înşiră turn după turn, defilând ca o
Rotonda, S. H. della Pace, S. M. dell’Ani-
Pentru totă Italia acest „etc. etc." „etc. etc.“, de vrăi să vedî sculptură, ai să companie de cătane, — seu mai bine cjis,
ma, S. M. Maggiore, S. M. în Aracoeli, S.
însemneză un colos îngrozitor, la oare dăcă cutreerl pe „etc. etc.“, ăr de ai chef să ca o companie de reserviştl. Etă turnurile
M. Egiziaca, S. M. del Popolo, S. M. A-
îi tai un cap, îi cresc dece în loc, şi care sci ceva despre pictura din Italia . . . ia-te svelte şi elegante ale stilului gotic: baca-
ventina, S. M. della Yittoria, S. M. dei'
portă un nume mai lung decât numele tu­ numai după Baedeker, că „te va purta el laoreaţii; turnurile albe de marmoră din
Cappuocini, S. M. del Sole, S. M. in Yia
turor nobililor spanioli la olaltă. Şi pen- pe la icone",. în cel mai literal înţeles al Istria semănă cu negustorii spălăţei, er cele
Lata, S. M. in Cosmedin, S. M. in Tras-
tru-că nu voesc să-ţi crâscă perl albi cetind cuvântului! . . . cernite de vreme cu muncitorii espuşl arşi­
tevere, S. M. in Domnica, S. M. in Yalli-
o singură scrisore, şi nici eu n’aşl voi să Etă, răbduria mea prietină, pentru-ce ţei sorelui; uite-i pe cei ce se tem de „don
cella, S. M. in Monte Santo, S. M. de’-
încărunţesc înainte de vreme, pun acest te-am făcut să aştepţi atât de mult pănă sergent" : turnuri drepte, ca făclia dinaintea
Miracoli, S. M. sopra Minerva eto. etc...
„etc. etc". să continuez cu scrisorile mele din Italia. altarului, alături cu turnuri strîmbe ca o
De câte-ori citescl, după un şir atât
Decă călătorescl prin Italia cu buna Yina nu e a mea, ci a acestui „etc. etc." tonă de fată mare : pururi elasticii friserl
de lung de citate, un „eto. etc", poţi fi si­
intenţie să vecjl cât mai mult în timpul De câte-ori am luat pana în mână, voind şi chelnări, campaniilele fantastice ca visu­
gură, că sciinţa celui ce l’a scris s’a gătat
cel mai scurt, apoi ai păţit’o cu acest să încep să-ţi scriu, mă apuca groza de rile unei copiliţe sunt chestii fluşturatecl
la acest loc. In caşul de faţă mă pot lăuda
„etc. etc". In el să cuprinde tot „malum scrisorea asta, şi amânam ou scrisul, căci şi artiştii, cari chiar şi uniforma sciu s’o
însă, că ai de a face cu o escepţiune. Dăcă
necessarium", indispensabil la orî-ce călă­ atâta material să îngrămădea şi atât de în­ îmbrace mai altcum, decât orî-ce muritor,
torie „de plăcere". Dimineţa te tredescl vălmăşit, încât trebuia să desnădăjduesc âtă şi cupolele măreţe ale lui Michelan-
*) Continuare din N - r u l lb6 al „Gazetei
Transilvaniei". din somn de groza lui, peste di faci beşicl dela început. gelo: berarii şi măcelarii graşi şi rumeni