Page 74 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSIYANIEI Nr. 206 1898.

declară, că el şi cu ai lui vreu să facă se-va ore acest pact pe cale constituţio­ nicat, ce l’a scos la lumină trecute,
deputaţi, că nu-i destul, ca ei să primâscâ
oposiţie cinstită şi deschisă contelui Thun, nală, sâu prin §. 14 — care este mârtea er „Tester Lloyd de Sâmbătă aduce espli- a se trimite proiectele comisiunei alese, ci
u
ca să se arate, că permis este ore în Austria constituţiei şi a pactului. carea acâsta semi-oficiâsă ca primită chiar să le şi desbată şi primâscă. Al doilea, a
a încheia cu anumite partide compromisuri Ministrul-preşed. Thun : luând din nou deadreptul dela isvor, scriind următârele: spus oposiţiei, că nu-i destul a abandona
şi pacturi tainice. cuvântul spune, că raportul economic pro- „In 21 Septemvre am anunţat în afa­ obstrucţiunea numai faţă de pact, ci ea
Şedinţa de Vineri 30 Sept. visor de adî cu Ungaria este de natură cerea subvenţionării scotelor române din Bra­ trebue sistată şi faţă cu proiectele, ce sunt
cum a trebuit să se facă unilateral pe basa şov, din bun isvor, că al doilea din docu­ înaintate, sâu se vor înainta.
După câte-va incidente dela început, mentele cetite de Tache Ionescu — pe care
§-lui 14. Că de ce l’a făcut, i ar plăcâ să
în care ScMnerer a făcut o propunere de protopopul Voina l’a declarat ca un act De aici reiese evident, că contele
nu se pronunţe acum. Dâr a trebuit să se
urgenţă cu privire la desfiinţarea ordonan­ oficial venit dela presidiul ministerial un­ Thun cere un lucru, care nu numai că nu
facă, deâre-ce provisoriul pactului din anul guresc — nu a fost decât o scrisâre privată,
ţelor de limbă, propunere însă, care n’a i-se va da, oi de care se va poticni hotă­
trecut, n’a fost primit. Nevoind să lase în menită pentru informaţia personală a Me-
întrunit decât vre-o 7 voturi; şi după-ee rît. Dr. Lueger i-a spus’o verde, că oposi-
neorientare camera, spune, că învoelile cu tropolitului Miron Romanul, ce a fost re­
s’a cetit propunerea asemenea de urgenţă dactată, fără de nici o însărcinare oficială, ţiile s’au unit pentru a face capăt „minis­
guvernul ungar stau în aceea, ca înainte
a lui Hochenburger privitor la imediata re­ de cătră o persână, care nu se ţine strict teriului frivolităţi] or “.
de t6te să se facă o nouă încercare pentru
N
tragere a proiectelor pactului — s’a trecut de presidiul ministerial. Soirile, ce sosesc din Viena presentă
desbaterea parlamentară a pactului, şi
la ordinea dilei : prima cetire a proiectelor „Pressa română caută acum a misti­ starea lucrurilor atât de gravă, încât la 1
proiectele acestuia să se aştârnă „Reichs- fica opiniunea publică prin combinaţiunile
despre pact. Preşedintele a dat mai întâi ă Octomvre, de pildă, s’a lăţit în cercuri
raht“-ului, cum s’a întâmplat şi astă primă­ cele mai aventuriâse, spre a-şî pute susţine
cuvântul ministrului-preşedinte largi vestea, că Thun cu întreg ministeriul
vară, când şi dietei ungare au fost aşter­ punctul ei de vedere de tot absurd relativ
Contele Thun: Spune deja la început, la originea oficială sâu semi-oficială a ac­ său îşi va da ăimisia. Oum-că situaţia este
nute. Este acum treba camerei se ia la des­
că interesele ţârii pretind, ca parlamentul tului. Spre a risipi în acâsta privinţă tote cât se pâte de gravă, apare şi de-acolo, că
batere pactul. Guvernul va sprijini desba­
sâ se apuce de lucrare seriâsă. Trebue sâ îndoelile, suntem împuterniciţi a declara Majestatea Sa monarchul a părăsit pe ne­
terea. Şi fiind-că antevorbitorul a cji ) că următorele :
s
se reguleze raporturile economice ale Aus­ aşteptate Wallsee şi s’a reîntors la Viena.
guvernul ungar s’a pronunţat cu tâtă fran- „După-ce Metropolitul Miron Roma­
triei faţă cu Ungaria, pentru-ca prin acesta La acâsta se mai adauge şi dimisia minis­
cheţa, doresce şi el (Thun) să se pronunţe nul în decursul schimbului de păreri privi­
sâ se garanteze monarchiei forţa şi puterea, trului de agricultură Bărnreither, care pănă
în măsură egală: „Nu sunt în posiţie de a tor la subvenţionarea şcâlelor române din
ce se basâză pe comuniune şi pe unitatea Braşev, s’a pronunţat într’o scrisore în ase­ acuma nu s’a publicat oficial. Bărnreither
comunica camerei învoelile (cu guvernul un­
economică. Din acest punct de vedere tre­ menea mod, ca şi când n’ar fi deajuns însă n’a mai luat parte la consiliile minis­
gar—Red.), fiind-că în mâna d-vostră este
bue sâ se evite tot ce ar duce la separa- orientat, nici în ce privesce istoricul subven- teriale din urmă.
depusă ăecisiunea asupra aceea, ca acele în- ţiunei, nici în ce pivesce acele documente,
ţiune şi, dimpotrivă, trebue sâ se caute tâte Se 4ice> că între cele două guverne
voelî să devină realitate? (Nelinişte în la care obiclnuia a-se provoca biserica Sf.
u
mijlâcele, cari promovâză învoiala. Puterea s’a stabilit un termin de aşteptare. Banffy
stânga). Nicolae din Braşov pentru sprijinirea pre­
monarchiei consistă în unitate, âr în sepa- tinselor ei drepturi faţă cu guvernul ro­ adecă să nu facă nimic pănă la 8 Octom­
Prade: se declară contra cuprinsului
raţiune se cuprinde decadenţa ambelor mân, — a fost rugat pe cale privată, fără vre n. Dâcă pănă atunci contele Thun nu-i
economic al proiectelor, şi cjice, că pactul
părţi ale ei. de nici o însărcinare oficială Dr. BenediJd va da gata fătul pactului, guvernul ungu­
secret încheiat cu Ungaria este păgubitor
Oratorul accentua mai departe, că nu Jancso, cunoscătorul profund al raporturi­ resc va înainta camerei proiectele despre
poporaţiunei Austriei şi e călcare de con­ lor de naţionalitate română, de a face cu­
trebue sâ se caute mijlocele, cari îngrâpă regularea unilaterală. învoiala acâsta dintre
stituţie şi de legi. noscută Metropolitului într’un memorand,
pactul, ci acele, cari îi dau nouă viaţă. Ou destinat numai pentru informaţiunea lui ei n’are nici un sens acum, după-ce e in­
bucurie trebue sâ spună, că şi în rândurile Daşinski: dice, că guvernul tinde personală, cum scia mai bine, natura între- discutabil, că nu pănă la 8 1. c., dâr pâte
minorităţii se pronunţă tendinţa de-a nu spre absolutism el a făurit cu străinii, cu gei afaceri. nici pănă la finea anului proiectele pactu­
mai face oposiţie pe acest teren, ci de a guvernul ungar, arme contra poporului „Profesorul Dr. Benedikt Joncso însă lui nu vor scăpa fericite din „Reichsrath .
11
contribui la muncă. „Rog deci oposiţia sâ propriu. nu se ţine de gremiul presidiului ministe­ Foile bine informate din Budapeşta
abandoneze lupta, care deja de timp înde­ Dr. Gross: spune, că guvernul vrâ să rial, şi tot raportul său cu presidiul minis­ spun, că Banffy va lua ârăşl calea Vienei,
terial constă în aceea, că din cas în cas
lungat scurtâză viaţa nâstră publică, şi o introducă pe cale neconstituţională un pact obiclnuesce a da informaţiunl personale în ca să se înţelâgă cu colegul său, ce e de
învit, ca dimpreună cu majoritatea sâ se nedrept, şi calea acesta duce la mormântul cestiunile relative la raporturile culturale, făcut. Dâcă contelui Thun i-se va da prilej
11
pună pe seriosă lucrare . In fine ministrul- constituţiei, dualismului şi Austriei. politice şi de pressă române, cari însă n’au a trimite ârăşl acasă „Reichsrath“-ul îna­
preşedinte râgă camera sâ ia la desbatere, Dr. Lueger: ţine un discurs înfocat caracter oficial. Si în caşul de faţă a com­ inte de ce proiectele pactului ar fi res­
în primul rând, proiectele despre pact. contra guvernului. El persifla declararea pus memorandul, despre care e vorba, şi
fără de a-1 arăta mai înainte ministeriu- pinse, — cu atât mai bine şi pentru el şi
Schwegel (grupul marilor proprietari lui Thun, că oposiţiei i-a venit mintea la lui, l’a trimis ca scrisore privată la locul pentru Banffy. Thun ar recurge la §. 14,
liberali) : îşi motivâză propunerea de erl şi cap. „Am rămas liniştiţi, fiind-că momentul destinaţiunei sale. âr Banffy cu-ai săi vor cocoloşi-o cum-va
cjice, că scopul ei este desbaterea fără acesta îl considerăm mult mai mare şi mai „Deja de aici reiese, că scrisârea n’a cu mult hărţuita „regulare unilaterală .
11
amânare a proiectelor despre pact. El con­ important. Vom precede solidar, ca să trân­ avut nici un fel de caracter oficial şi că Astfel stau. de-ocamdată lucrurile, pri­
tim ministerial frivolităţilor. Pe mine m’a atins pentru cuprinsul ei e răspundător numai
simte cu tot ce a spus ministrul-preşedinte autorul. Astfel de consecenţe, cum le-a de­ vite prin lumina, ce o răvarsă asupra lor
despre importanţa pactului din punct de dureros, când contele Thun ni-a ţinut lec­ rivat Tache Ionescu în discursul său din comunicările mai mult sâu mai puţin vero­
vedere al industriei şi comercinlui, însă ţie, că trebue să primim pactul în intere­ parlament, nu pot fi absolut trase din acea simile din pressa vienesă şi maghiară.
dânsul n’a făcut amintire despre urmările sul industriei şi comerciului austriac. în­ scrisore, cu atât mai puţin, eu cât autorul
unei eventuale rupturi a raporturilor econo­ treb pe contele Thun: când a vorbit cin­ ei, după propria sa afirmare, a scris pasa-
mice. Causa decadenţei economice este ne­ stitul său coleg br. Banffy în parlamentul giul dificultat al memorandului său, numai Banffy în cursă.
pe basa unei declaraţiunl, ce a dat’o în de-
putinţa de lucrare a parlamentului. întrebă ungar, că pactul trebue să-l primâscă în legaţiunl contele Kalnoky“. Pe când în parlamentul din Viena
apoi, că învoiala dintre cele două guverne interesul agriculturei maghiare? Nu, în chi-, ministrul-preşedinte contele Thun spune, că
are ea scopul, de-a ridica la valdre de lege pul acesta nu vom desbate acâstă impor­ în privinţa pactului economie s’au făcut în­
acel pact, care se află pe biroul camerei, tantă cestiune. Ar fi fost mult mai înţe- Situaţia politică. voell între cele două guverne, în şedinţa
orl-că s’au stabilit alte învoell? Scopul lepţesc lucru, decă contele Thun tăcea, Atât dincolo, cât şi dincâce de Leitha de Vineri a camerei din Budapeşta s’a
propunerei nâstre — continua — este, ca însă colegul său Banffy e mai vorbăreţ şi iese tot mai mult la ivâlă grava situaţiune, întâmplat un lucru însemnat.
corăspun48tor regulamentelor camerei, să la discursul lui Apponyi a răspuns, că decă
se facă posibilă desbaterea neîmpedecată a guvernul austriac vorbesce despre urcarea ce domnesce în monarchiă. Contele Albert Apponyi luând cu­
Dieta ungurâscă şi-a amânat ârăşl vântul, 4ise, că situaţia de a4î e mult mai
pactului, care este în măsură egală nece­ cuotei ungare, acesta este numai o dorinţă desbeterile. Spuneam în numărul trecut, gravă, decât atunci, când a fost lansată
sar pentru Ungaria, ca şi pentru Austria. particulară a contelui Thun, ori cel mult, că Banffy vrâ cu orl-ce preţ să evite a-se pentru prima âră ceşti unea pactului. Gra­
Austria are lipsă de pact, pentru a pută o pretensiune individuală. Ei, cinstite co­
face faţă marei lupte comune. Un lucru leg Thun, ce cjîcl d-ta la acesta ? Răspunde pronunţa categoric asupra crisei pactului vitatea acâsta zace în descoperirea ce se
s înainte de ce ar vedâ, ce fel de curs iau face în motivarea cu care guvernul cen­
însă îl nedumeresce pe vorbitor: încheia- d-le conte, adevărat este ceea-ce a c}i u a
cinstitul d-tale coleg din Budapeşta ? Vrem lucrurile în „Reichsrath -ul austriac. Acâsta tral din Viena a înaintat „Reichsrath -ului
s’a şi întâmplat. Desbaterile dietei au fost proiectele pactului spre desbatere. Pe când
răspuns. Nu suferim nici un fel de secret
amânate pănă la 7 1. c., adecă Vineri. guvernul unguresc la tâte întrebările ce
asupra pactului. Noi ne-am lăpădat de ob-
etc. etc... şi încă un „etc. etc.“ şi mai
strucţiune, fiind-că vrem lumină deplină. De aici s’ar părâ, că lucrurile în Un­ i-se adresâză, nâgă, că cu privire la cuotă
grozavi, când te gândescl, că numai o sin­ garia merg strună, eu tâte că nu este toc­
Contele Thun dice, să ne facem datoria, ar esista o înţelegere, fiă de orl-ce Jnatură,
gură biserică, ca domul din Milano, are mai aşa. cu guvernul austriac, pe atunci acesta din-
adecă să primim neschimbate proiectele
vre-o 200 de turnuri. Intr’aceea dincolo în Austria se în­ potrivă 4i oficios în motivarea proiec­
ce
pactului. Dâr datoria nostră este, de a esa-
Ar trebui să fi mai Ercule, decât Er-
mina fundamental pactul, apoi de a spune, tâmplă lucruri surprindătore. Elementele tului referitor la dările de consum, că
eule, şi mai voinic, decât Făt-frumos din adversare ministeriului Thun — afară de avantagele financiare ce i-se dau Ungariei
că aceste proiecte sunt osendite deja, fiind-că
poveşti, pentru-ca să-l învingi pe „etc. micul grup al lui Wolf şi Schonerer — s’au prin proiectul acesta, sunt condiţionate direct
ele ne trădesă patria“.
etc.“ şi să-l poţi sili să încapă într’o scri- unit nu numai contra acestuia, ci şi con­ de tircarea corăspuncţătore a cuotei ungare.
sâre. Căci în bisericele din Italia se re- La votare propunerea de urgenţă de tra pactului. Prin faptul, că partidele din Una din două dâr: s u nu corespunde ade­
i
oglindă tot ce s’a produs în Italia de sute a-se comunica camerei învoelile cu guver­ oposiţie s’au declarat gata a întră în des­ vărului declararea guv -rnului ungar, după
de ani încâce, în fumul acela de tămâie nul ungar, numai la cas, când parlamentul baterea pactului, ele s’au hotărît tot-odată care el nu s’a învoit cu guvernul austriac
se cuprinde cea mai însemnată pagină a ar fi incapabil de acţiune, a fost respinsă: de a scărmăna acest pact şi, probabil, a-1 privitor la cuotă, sâu guvernul din Viena
istoriei religiei creştine, şi tote opurile ar­ 177 au votat pro şi 162 contra. Şi fiind că sugruma încet pe încetul prin discusiunî şi-a permis o mare cutezanţă, când în
2
tiştilor mari, cari au lucrat în focarul ar­ pentru primire se recer / din voturi, gu- fără sfîrşit. motivarea unui proiect vorbesce oficios
3
telor, în Italia, sunt direct influinţate de ei. dernul a încercat o înfrângere morală. Din Luni se va începe în „Reichsrath“ despre nisce condiţii, cu privire la care nu
Dâcă ar fi după mine, eu a-şl împărţi potrivă, propunerea de urgenţă cu privire desbaterea proiectelor pactului. Pănă acum s’a făcut nici o învoială.
istoria în „evul vechifi pănă la Christos 1a neamânata cetire primă a proiectelor despre s’au înscris 43 de vorbitori contra proiec­ Ministrul Banffy simţându-se prins cu
u
şi imperiul roman, de aici pănă la eveni­ pact, a fost primită.
telor, aşa că după tâte aparenţele, se va uşa, a căutat sa dumerâscă dieta printr’un
mentele mari din jurul anului 1500 a-şl
se
desfăşura, chiar şi fără obstrucţiune, o des­ răspuns, care a produs sensaţie. El 4' > câ
data „evul de mijloc , dela 1500 pănă la
u
Comunicate peste comuni­ batere, care va eschide, ca pactul să de­ privitor la cuotă nu esistă nici un fel de în­
revoluţia francesă şi Napoleon a-şi socoti
cate. Oficioşii din Budapesta, precum se vină lege la timpul absolut necesar. voială cu guvernul austriac, şi că urcarea
„evul nou“, âr dela acest timp încoce a-şl
vede, îşi dau mari silinţe de a lu a orl-ce Se pare, că despre acâsta e convins cuotei din partea Ugariei este numai o
11
începe „evul modern . Atunci hotarele erei,
importanţă actului unguresc asupra căruia şi ministrul-preşedinte austriac. Din vorbi­ dorinţă individuală a contelui Thun, faţă
11
pe care am numit’o „de tămâie , s’ar aco­
s’a încins o dispută atât de vehementă în rea, ce a ţinut’o în şedinţa de Vineri, cu care guvernul unguresc n’a luat nici un
peri cu începutul evului de mijloc şi cu
pressa română de dincolo. şi pe care o schiţăm la alt loc, reiese, că el fel de angajament.
sfirşitul evului nou. y,0rs2. Ertesit6 vine acum c’un fel de nu speră a-se putâ ferici cu parlamentul Acum rămâne să se constate, care
a
(Va urma.)
esplicare amănunţită a cunoscutului comu­ de acjl. Mai întâi îi el a făcut atenţi pe dintre cei doi miniştri-preşedinţl spune