Page 75 - 1898-09

Nr. 206—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

adevărul: Banffy, ori Thun ? Afacerea mai bune raporturi, ca un plăcut contrast nului cu care sosise Suveranii, nu scia ab A p e l .
acâsta nu este nici decum acomodată de al acelei atitudini insolente, cu care trac solut nimic, şi lă întrebările puse funcţio­
narii rîdeau de acâstă invenţie. Probabi’ Propăşirea pe teren literar este sco­
a promova şansele pactului. Ea mai curânc tâză înalta nobilime din Austriu pe Jidani,
dâr, că avem a face cu o scornitură ungu- pul de căpetenie, pe care societatea acade­
va pute pro voce un conflict între cele două Mai multe familii jidovescl bogate, ca fa­
râscă, dice „Drap." mică „Petru Maior , dela întemeiarea ei şi
u
guverne. miliile Schossberger, "Wabrman, posed par­
— La 27 Septemvre st. v. se vor face pănă astăcjî, cu sirguinţă îl urmăresce. In
tea cea mai mare a prodictivului pământ din
la Universitatea din BucurescI, conform cu faţa misiunei sublime, ce-i stă înainte, de-a
Lume jidovescă în Ungaria. comitatul Torontalului. Acest vast teritoriu, noua lege a învăţământului superior, alege­ conduce, cultiva şi inspira simţăminte no­
care se află între Tisa şi Murăş, este de-o rile rectorului şi decanilor facultăţilor. bile şi virtuţi civice în poporul din care
Sub titlul acesta a publicat Zia­ bogăţiă atât de rară, încât an de an dă
rul jidovesc din Londra „Jewisch rode bogate de grâu, fără a fi gunoit, şi se — Tote consiliele comunale din ţâră face parte, tinderea la scopul indicat tre-
World“ (Lume jidovescă) un articul, numesce în genere Egiptul Ungariei. vor fi convocate pe diua de 15 Octomvre bue să se facă cât se pote mai cu îmbel-
viitor în sesiune ordinară.
care a fost reprodus şi de-un alt şugare. Avem să păşim tot mai fără esitare
cjiar jidovesc din New-York, cu nu — O mare societate englesă va in­ şi cu bărbăteseă hotărîre în noua cale des­
mele „The Jeivish Messenger (Curierul SC1RILE DILEI. stala în curând la Sulina, o fabrică de pastă chisă în secolul nostru progresului omeni-
u
de hârtie, întrebuinţând ca material prim
jidovesc). Din acest caracteristic ar­ trestiile din bălţile Dunărei. rei, şi deci nu ne e iertat a cruţa mijlâcele
ticul reproducem următbrele: — 21 Septemvre v. esteridre în paguba simţită a perfecţionă-
— Pe terenurile petrolifere ale socie- rei intelectului, a cultivărei inimei.
In timpul din urmă lucrurile s’au îm­ Serbare şcolară. Erî s’a ţinut serba­ tăţei „Steaua Română", s’a ivit de câte-va Starea materială puţin îndestulitdre a
bunătăţit în Ungaria îutr'un mod atât de rea S-tei Sofii, patrona şcolelor române din dile un puţ eruptiv, care aruncă cantităţi societăţii nostre a purtat vina, că pe lângă
radical, încât perioda de afil, cu drept cu­ Braşov. După un parastas pentru sufletele enorme de petrol brut, nisip şi pietri de plătirea chiriei mari a localităţilor sale şi
vânt o pidem numi perioda de aur a Jido­ fundatorilor şi binefăcătorilor acestor şcole, greutate considerabilă, care se ridică la feluritelor trebuinţe laterale,
înălţime de 40 metri deasupra turnului. acoperirea
vilor de aid. S’au dat uitărei grozavele cjil© ce s’a oficiat în biserica S-tului Nicolae în Erupţiunile durâză cinci pănă la şâse ore abia s’a putut provedâ cu mijlocele cultu­
dela Nyiregyhaza, când o întrâgă comu­ presenţa tinerimei şcolare, a întregului corp şi se repetă de mai multe ori pe cji. rale trebuinciose, amăsurat cerinţelor mă­
nitate jidovescă a fost acusată, că a ucis profesoral şi a unui număros public, a ur­ —• Fabrica de zahar dela Sascut a rite ale timpului de faţă, cu un cabinet de
o fată creştină pentru scopuri rituale, er mat procesiunea la gimnasiu. Aci s’a făcut întrebuinţat, în 1897—98, un total de lectură şi cu o prea modestă biblioteoă.
decă totuşi a mai rămas un ecou, acesta în sala cea mare sfinţirea apei prin d-nii 26.447.562 kgr. de sfeclă, pentru care a plă­ E într’adevăr modestă şi nu ne pote
este sincerul regret din partea acelor creş­ protopopi I. Petric, V. Voina şi preotul Dr. tit 657.896 lei. Cantitatea acâsta de sfecle mulţumi biblioteca — o accentuăm în de­
tini, cari au suferit să fiă conduşi de nisce Saftu. După aceea a urmat discursul oca- a dat 1.833.500 kgr. de zahar. osebi acâsta , pentru importanţa mare,
deputaţi antisemiţi ignoranţi, de rea cre­ sional, ţinut de tînărul profesor, d-1 G. Vâ- ce o are, — şi mai ales acum nu, când
dinţă şi fără leac de scrupul, cari în jos­ tâşan. D-sa a vorbit despre fericitul Ema-
nica lor tendinţă de-a nimici pe Jidani, au nuil Gojdu, citând unele pasagii din testa­ Adunarea Comunităţii de avere din scoţându-se cu ocasia unei nouă arangerl
y
profitat de spiritul superstiţiunei, de care mentul lui şi îndemnând la recunoscinţă Caransebeş. mulţime de cărţi din us, a fost redusă în
era pângărit atunci poporul. După acest faţă de memoria acestui binefăcător. După > fiă-care ram al sciinţei la dimensiuni mini­
deplorabil eveniment, imediat s’a născut o discurs, a urmat esecutarea unui concert Adunarea generală de tdmnă a Comu­ male şi puţin vrednice de unicul paladiu
al tinerimei române universitare din patriă.
mişcare în sinul celor mai distinşi lsraeliţl bisericesc din partea corului de sub con­ nităţii de avere a fostului regiment confi- Avem dâr dorinţe mari în acâstă direcţiune,
din Budapesta, cu scopul, de-a face să se ducerea d-lui prof. de musică T. Popovicl, niar romano-banatic, s’a ţinut chlele acestea şi în vederea lor societatea „Petru Maior"
dea ţăranilor şi mulţimei o crescere mai âr la urmă stropirea cu apă sfinţita. Pu­ în Caransebeş;sub presidiul d-luiIlie Curescu. şi-a luat de scop cât mai bogata încjestrare
bună. Resultatul acestei mişcări a fost re­ blic present a fost mai puţin ca în alţi ani. Adunarea, după cum raportâzâ „Foia Die-
cesană", a fost bine cercetată, participând a bibliotecei sale cu opuri din tdte ramurile
forma legei instrucţiunei poporale, ale cărei
Cestiunea timbrelor pentru anunţuri. sciinţei. Considerând însă starea materială
urmări binecuvântate nu peste mult a în­ 91 din 98 de representanţl aleşi în diferite
In comisiunea financiară a camerei ungare, neînsemnată a societăţii ndstre şi, de altă
ceput să le simtă întregul popor jidovesc comune ale Severinului. Ca comisar din
raportorul Merânyi sulevâ cestiunea tim­ parte, preţurile esorbitante ale cărţilor nos­
din regatul ungar. partea guvernului era present vice-şpanul
brelor pentru anunţurile de cjiare şi pentru tre românescl, — împrejurări, cari nu ne
Persecuţia Jinandor în mod visibil a Bela Litsek.
plaoate, declarând, oă află sosit timpul să permit a satisface cerinţei pomenite chiar
scăcjut şi cei câţl-va deputaţi antisemiţi, înainte de a întră în desbaterea me­
se ştârgă odată aceste timbre, căci statul numai din mijloce proprii, — cu deplină
0
cari în decursul periodului de 5 ani au ritorie a obiectelor dela ordinea cjil » luă
nu profită din ele mai mult ca 100,000 fl. încredere facem apel la toţi cărturarii nâ-
făcut mefitic aerul camerei cu presenţa lor, cuântul vice-preşedintele Patriciu Drâgâlina,
la an, pe când dâcă s’ar şterge, comerciul mului românesc, autori şi editori de cărţi,
au cătjut cu toţii fără de milă. Escese care în numele comitetului, dând espresiune
mic ar dobândi mari avantagii. Afară de instituţuni culturale şi scientifice etc., ru-
antisemite de felul celor întâmplate în condolenţei din incidentul asasinărei împă-
aceea, soiul acesta de contribuţie e repar- gându-ne stăruitor a contribui la sporirea
camera imperială din Viena şi în casa rătesei-regine, făcu propunerea 1) ca adu­
tiţiat cât se p6te de nedrept, căci mai bibliotecei, care e un bun comun al naţiu-
magistratului, cum şi în alte adunări mai narea să dea espresiune protocolară adânc
ales în provincie taxa timbrului adese-orl nei întregi, prin donaţiunî în cărţi, reviste
însemnate, ar fi imposibile în Budapesta simţitei sale dureri; adunarea să voteze 500
face 50 şi mai multe percente din întrega scientifice-literare ş. a. Avem convingerea,
şi în alte părţi ale Ungariei, unde tot6 fl. pentru monumentul, ce se va ridica la
taxă plătită pentru publicare. Ministrul că numai întregind ast-fel biblioteca şi um­
opiniunile se grupâză sub un stindard, — Budapesta în memoria decedatei suverane.
Lukâos a răspuns, că se va sili să refor­ plând lacunele din ea din bogăţiile pro­
sub stindardul adevăratului patriotism. Ar Ambele propuneri au fost primite unanim.
meze cestiunea timbrului pentru anunţuri în ducţiei literare românescl şi, întru cât va
fi şi greu de-a afla patriot mai însufleţit, Budgetul pentru anul 1899 s’a preli­
aşa chip, ca sâ corâspundâ dreptăţii, er ce fi posibil, şi străine — vom putâ face tot
decât Jidanul ungur. In privinţa acesta sâ- minat cu 106.114 fl. venite şi 105,241 fl.
privesce taxa timbrelor pentru călindare, mi­ mai mult din societatea nostră, ceea-ce
mănă 'cu conaţionalii săi ^englesl, — el cheltuelî.
nistrul a declarat, că pertractările pentru trebue să fie: sanctuarul sânt, în care se
gustă cu mulţumire privilegiile, pe cari ’i-le Un alt obiect de mare însemnătate a
ştergerea acestor timbre tocmai acum sunt pun basele unei înţelepciuni practice pen­
dă umana şi drept a constituţie. fost: întemeiarea unei scâle de industrie prac­
în curgere. tru viâţâ şi unde mai pe sus de tâte se
înainte de asta cu câţl-va ani, când tică împreunată cu internat pentru 50—60
conservă şi cultivă tesaurul cel mai scump
în urma unui eveniment, ce stetea în strînse In contra beţiei. Ministeriul român de elevi în Bârza. Ideia de-a înfiinţa o aseme­ al nostru — limba ce-o vorbim. Da, nu­
legături cu curtea împărâtâscâ, de-odată un culte şi instrucţiune publică, vrând a com­ nea scolă, în stil mare, este a fericitului
curent patriotic începu să cutriere vastele bate viţiul beţiei, învită prin „Monitorul general Doda. Comunitatea de avere însă mai ajutând din totă finima acest focular
puste roditâre ale Ungariei, Jidanii încă Oficial" pe d-nii autori de cărţi de lectură n’a dispus până acum şi nu dispune nici de cultură românâscă, îi va fi cu putinţă
s’au grăbit să se alăture la el şi să dea în pentru şcdlele primare, ca în lucrările lor astâdl de mijlocele necesare pentru a putâ acestuia a-se susţinâ cu vrednicie în acâstă
diferite moduri espresiune iubire lor cătră viitore şi în ediţii nouă, ce vor scote din înfiinţa o astfel de sc61ă în stilul intenţio­ mare de elemente străine nouă în limbă
ţâra, pe care au primit’o ca patria a lor. cărţile lor deja aprobate, să caute a intro­ nat de Doda. D-1 Titu Haţeg a venit însă şi aspiraţiunl.
Fie, ca rugarea nostră căldurosă să
Şi-au maghiarisat numele, ce erau de ori­ duce 6re-carl istoridre morale şi învăţături şi a dat acestei idei o formă concretă, prac­
afle răsunet viu în inimile tuturor Româ­
gine şi cu accent german. Guvernul, re­ privitdre la beţiă şi la urmările ei. tică şi realisabilă, fiind primită în acest
nilor de bun simţ, spre mulţumirea nostră
cunoscând sinceritatea nisuinţelor lor, au chip din partea comitetului în şedinţa sa
Exportul petroleului din România. Va­ şi a nâmului cinste!
făcut totul pentru a-le uşura câştigarea dela 6 August c.
porul „Europa" a plecat dilele acestea din Budapesta, din şedinţa comisiunei li­
acestui dorit privilegiu. Mişcarea acesta Ca loc al înfiinţărei scolei din ces-
Constanţa cu o încărcătură de petroleu ra­ terare a societăţii „Petru Maior", ţinută la
pentru maghiarisarea numelor a fost atât tiune s’a ales Bârza şi nu Caransebeşul,
finat cu destinaţiune pentru Africa- occi­ 18 Aprilie n. 1898.
de puternică, înoât acjl forte puţine familii dedrece la Bârza se află fabrica d-nului
dentală. Acest petroleu, în valore de peste
mai sunt cu nume de origine germane ... Schramm (născut din mamă română şi cu­ Căndin David, Victor Păcală,
100,000 lei, provine din fabricele societă­
Se află, ce-i drept, încă nume, cari noscut filo-român), care ia asupra sa ali­ ref. al corn. lit. preşedinte.
ţii „Stâua Română", care a espedat ase­
nu sunt maghiarisate şi cari pentru noi mentarea tineretului din internat. In fa-
menea în străinătate 350,000 chilogr. ben­
sunt de-un interes deosebit; nume, ai căror arica d-lui Schramm, cu care are să fiă le­
zină. Esportaţiunea petroleului român şi a ULTIME ŞCIRL
proprietari şi-au câştigat merite bogate gată noua scolă română industrială, se lu-
derivatelor sale ia din c}i în di mai mare
pentru înbunătăţirea situaţiunei Jidovilor crâză obiecte economice de fier şi de lemn Paris, 2 Octomvre. A(jî s’a ţinut
desvoltare.
din Ungaria şi pentru starea înfloritore, în atât de diferite, ca în nici în o altă fabrică un meeting socialist în afacerea Drey-
care se află aceştia asţăcjî. Intre aceştia din acele părţi. Acâstă fabrică are să fiă fus, la care au luat parte 6000 per-
primul e Dr. Max Falie, distinsul deputat Sein mărunte din Montani». încă lărgită şi elevii vor fi deprinşi încă s6ne. James a vorbit în contra mili­
şi redactorul lui „Pester Lloyd", care cu M. S. Regele va pleca din Sinaia pen­ şi în lemnărit, aşa că după cursul de patru tarismului. S’au întâmplat escese şi
tru a asista la manevre, în cji de 23
ua
influenţa, ce o are la curtea împărătâscă, cu s’au făcut mai multe arestări cu oca-
Septemvre. ani, elevii eşiţî din acâstă şcdlâ vor pute
facultăţile sale diplomatice şi cu tactul său deveni lemnari, rotari, fauri, lăcătuşi sâu siunea manifestărilor în favârea lui
— Marii duci Boris Vladimirovicî şi Dreyfus.
minunat, şi-a câştigat merite r.eperitore pentru ucrătorl distinşi în fabrici. Tote aceste con-
Andreiă Vladimirovicî au sosit Sâmbătă la
causa Jidanilor din ţâră. Răposatul Dr. M. Sinaia. Alteţele Lor imperiale sunt ăspeţii diţiuni nu le ofere Caransebeşul.
Warhmann, ale căruia vorbiri erau con­ Suveranilor români şi vor fi găzduiţi la Astfel espune „Făia Diecesană" causa Proprietar: ©r. Aurel Murcşiaraiiu
siderate ca evenimente în on. cameră, în Castelul Peleş. Sunt aşteptaţi mâne seră Redactor reSDOnsaîlil: fireîfforîu Maior.
înfiinţărei proiectatei scolei industriale în
totă viaţa lui a fost un luptător brav al a Sinaia principele de Saxa-Meiningen cu
soţia sa, sora împăratului Germaniei. Ma­ Bârza, care a întrunit aprope totalitatea
drepturilor rassei sale...
rele duce Boris, marele duce Andrei şi voturilor celor presenţl. Acesta a şi fost
După cum este sciut, de câţî-va ani Dr. Sterie U. Ciurcu.
prinţul de Saxa-Meiningen vor asista la obiectul principal al discusiunilor adunărei,
înflorirea comercială a Ungariei merge re­ manevrele şi defilarea trupelor din corpul care a decurs în bună ordine.
pede înainte. Esportul de bucate, de vin IV de armată, lângă oraşul Roman. IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
şi de vite cornute, cari sunt productele prin­ Oonsultaţiuî cu celebrităţile medicale şi cu
— In jurul Regelui Carol nu se scia
cipale ale ţărei, simt aprope esclusiv in mâ- nimic de pretinsul atentat, de care vorbesc specialişti dela facultatea de medicină
■nile Jidanilor, cu cari magnaţii stau în cele unele (jiare din Pesta. Nici personalul tre­ din Viena.