Page 77 - 1898-09
P. 77
REDACŢIUNEA, „gazeta* i î ^ care ^
ese D
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Dngaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă JS fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet.
I N S E R A T E 86 primesc la AD- Pe un an 40 franci, pe şăse
luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
M1NISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrele Birouri do anunclurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld JtEmerloh Lesnşr, afară şi la d-nii coleotori.
Helnrlch Solialek. Rudolf Moaşe.
A. Oppellks Naohf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl 4, Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şesş
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. sin 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inscrţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 207. Braşov, Miercuri 23 Septemvre (5 Octomvre). 1898.
nutrâscă în tot chipul spiritul anta Au sciut centraliştii maghiari vinte, a început se fiă apreţiat
gonist între Românii şi Saşii Ar se ţină pe Saşi desbinaţî de Români şi în sînul conlocuitorilor noştri saşi
Nou a b o n a m e n t dealului. necontenit pănă în 4i© de astă4l- principiul singur mântuitor al soli
a
Din nenorocire pentru acesta O lovitură mai grea şi mai amară darităţii celor asupriţi.
la
ţâră, ne’nţelegerile între Români şi decât alta urmau în tempo din ce în Acest nou şi îmbucurător cu
Gazeta Transilvaniei Saşi îşi au un isvor vechiu, din tim ce mai accelerat şi politica de ma- rent de idei însă n’a putut eşi încă
purile, când Saşii, ca naţia privile ghiarisare lua un avent tot mai ame din stadiul doririlor şi intra în acel
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 giată între staturile şi ordinele Ar ninţător. Cu tdte astea cei ce erau al faptelor. Căuşele sunt mai multe,
dealului, esercitau asupra Români chiămaţl a se opune cu totă forţa
se deschide nou abonament, la care dâr pote că cea mai principală este,
invităm pe toţi amicii şi sprijini lor de pe teritoriul numit fundus re- în strînsă unire, acestei politice, nu că acel nou curent oposiţional, ce
torii fdiei ndstre. gius, pe care l’au stăpânit ei, o ege- se înţelegeau. Erau streini unul de se manifestă între Saşi, deşi a câş
moniă analdgă celei maghiare. As- altul şi fiă-care lucra isolat. tigat în timpul din urmă unele suc
Preţul abonamentului: tă(ţî s’au schimbat împrejurările. Fun Metodul de divide et impera al cese, n’a isbutit încă de-a înfrânge
Pentru Austro-Ungaria: dus regius nu rnai esistă şi larga au centralismului maghiar cutropitor politica oportunistă săsâscă.
pe ta.lL agn. .............................. 12 £L tonomia naţională a Saşilor a că- este bine cunoscut şi este încă şi O eclatantă dovada pentru acâsta
pe şese Itaja.1 ................................. © fL (ţut şi ea, dimpreună cu autonomia astă4î în fldre. Formula, prin care a a fost şi alegerea de deputat, ce s’a
pe trei lta-aa-x . . . . . . . 3 £L săvîrşit 4il®l trecute în cercul |Her~
şi drepturile nostre, câştigate după fost şi este paralisată conlucrarea
e
Pentru România şi străinătate: 1848, jertfă politicei de centralisare oposiţiunei popdrelor transilvane, manului. Noi la rândul nostru ni-am
maghiară. Der, durere, reminiscen consistă în gogoriţa, cu care sunt
pe tim. a,:n. .................... 40 fza,3a.cî dat părerea generală asupra, resul-
pe şese lia.3a.î...................... 20 „ ţele din trecut în ce privesce rapor spăriaţl Saşii, că vor fi înghiţiţi de tatului acelei alegeri, în care a în
pe trei 1-a.ziî ......................... IO „ turile dintre Saşi şi Români nu s’au Români şi că, prin urmare, cel mai vins politica guvernanţilor asupra
Abonarea se pote face mai uşor putut încă şterge cu totul nici după mare pericul, ce-i ameninţă, vine politicei naţionale săsesc!.
prin mandate poştale. treizeci de ani de stăpânire ungu- dela Români, şi în ademenirea, că Articulul nostru a dat prilegiu
rescă, deşi acâstă stăpânire, cu ten totuşi numai răzimându-se în elemen u
Administraţiunea şoviniştilor dela „Budapesti Hirlap
„Gazetei Transilvaniei**. dinţele ei distrugetdre, ameninţă a(ţl tul maghiar dela putere, Saşii îşi de-a face nisce espectoraţiunl —
de-o potrivă esistenţa naţională a pot asigura interesele culturale ale cum se va vede din cele ce le re
amenduror popdre, ce compun co- neamului lor. Cu aoâstă formulă şi producem mai jos, — cari nu co-
vîrşitdrea majoritate a ţerei Ar cu promisiuni vage, că Maghiarii vor răspund stărei adevărate a lucruri
Saşii şi Românii. dealului. fi tot-dâuna cu deosebită conside lor, der ilustreză cu atât mai viu
Centraliştii maghiari — din <ţiua rare la Saşi, — cari promisiuni au tactica, ce se urmăresce din partea
Politica dominantă maghiară nefastă, când s’a întrunit, în tdmna dat nascere în sînul Saşiior speran maghiară pentru a nutri desbinarea
vre se ridice statul ei visat naţional anului 1865, dieta feudală la Cluşiu ţei, că totuşi li-se va crea o posi* între Saşi şi Români.
maghiar pe ruinele esistenţei naţio pentru a decreta necondiţionata uni ţiune deosebită de aceea a Româ Tactica e deochiată. Din neno
nale a popdrelor nemaghiare. Cum une a Ardealului cu Ţâra ungurâscă, nilor, „cari singuri ar putâ deveni rocire insă ea îşi află încă teren la
ddr nu şi-ar alege ea ca devisă des- — au sciut se manevreze aşa de di- periculoşi statului ungar,, — politi- Saşi, cari şi aşa sunt fdrte neîncre-
binarea elementelor, cari nu se în baciu în urmărirea politicei lor de cianii maghiari au reuşit pănă mai 4ătorl. De aceea aflăm de lipsă de
chină acestui vis? „contopire naţională“, încât au ţi eri alaltăerî se alunge din sînul Sa a reveni la espectorările fâiei ungu
Desbinarea li-a fost şi le este nut desbinaţî pe Saşi de Români în şilor chiar şi gândul de-a da mâna resc!. _________
politicianilor unguri dela putere momentele cele mai critice pentru vre-odată cu Românii pentru a se
arma cea mai tare, de care s’au fo libertatea şi esistenţa naţională a apera în unire şi mai cu succes în Eta articulul amintit al lui „Z?m-
11
losit şi se folosesc pentru a para- acestor doue popore. Li-a succes a-i contra maghiarismului violent. dapesti Hirtap , datat din Braşov:
lisa vidţa naţională a Nemaghiari ţine desbinaţî şi mai târcjiu, când Numai de cât-va timp se pare, piarul Saşilor „verdi" de aici a pro
lor şi a şî susţină astfel artificiala acţiunea începută la 1865 îşi aduse că au început se simtă şi o parte fitat de totă. ocasiunea spre a propaga
lor atotputerniciă maghiară. Nu ne fructele ei şi autonomia, împreună din Saşi, că cuţitul a ajuns la os. alianţa politică între Saşi şi JRomânI. Miş
surprinde der nicidecum când ve cu drepturile naţionale, de cari se Aşa se esplica, că în achstă parte carea oposiţională, ce-o provocase între
dem, cum aceşti politician!, împinşi bucurau Românii şi Saşii, fusese re a Saşilor, adânc nemulţumiţi cu deputaţii saşi legea privitâre la numele
de propriele lor pofte şi de curen dusă la sfârîmăturile de drept de mersul lucrurilor, a început se res- proprii de localităţi, a deşteptat în sinul
9a
a
tul şovinist, ce l’au produs în sînul limbă, cuprinse în aşa 4i leg© bâscă gândul, că totu-şî ar fi mai politicilor de naţionalitate română credinţa,
poporului maghiar visurile lor cute naţionalităţilor, care a fost adusă bine în interesul aperărei comune, că spiritul oposiţional, luând avânt şi între
zate despre o Maghiaria mare dela aşa şi în asemeni condiţiunî, ca se dâcă Saşii ar căuta se între în în Saşi, mai curând sâu mai târcjiu îi va face
Pojun pană la Braşov, — umblă se remână în veci neesecutată. ţelegere cu Românii. Cu alte cu şi pe aceştia să intre în tabăra naţionali-
FOILETONUL .GAZ. TRANS." Şi despre punctul, în jurul căruia se Nici măcar notiţele, ce mi-le-am făcut terale, ca un persecutat, fără nici o ţîntă,
închâgă întrâga eră de tămâie, despre bi atuncia, nu le mai recitesc, căci ele m’ar decât numai aceea de a mă depărta cât
sericile din Italia voesc să-ţî povesteso în zăpăci şi mai mult, ci îţi voifi descrie ce mai mult de locul acela. De-odată zării în
Scrisori din Italia. scrisorea asta. Dâr de ore-ce nu-s nici Er- mi-a rămas în cap, observaţii de tot su faţa mea zidurile uriaşe ale Coloseului. In
Nenumitei prietine. cule, nici Făt-frumos, âr D-ta nu sameni biective, cari pâte nici adevărate să nu fie. trai, şi sub cerul albastru, în singurătatea
nici cu Eurystbeus, nici cu fata de împă Dâr ceea-ce am simţit, nu ascund, cu tote acâsta deplină, mă âşecjai pe-o pâtră. In
IX.
rat din poveşti — pentru-că nu eş I atât că sunt convins, că dâcă ţi-oifi spune, că mijlocul arenei zării nisce clădiri subterane,
f
IJin era de tămâie: Bisericele. de crudă ca ea, voifi alege din întreg „etc. Botticelli mi-a plăcut une-orî mai mult de pe cari un zid gros le despărţia în două
u
1. etc. vre-o patru sâu cinci biserici, despre cât Titian, mă vei rîde, cum mulţi mă vor serii de odăiţe. La drâpta stăteau odinioră
cari voib vorbi şi, în legătură cu ele, îţi rîde şi cum pote eu însu-mi am să rîd mai închişi creştinii şi la stânga fiarele săl
„etc. etc.“
voia scrie şi ceva despre artiştii italieni. târcjiu. Dâr mai bine o sinceritate gre batice.
— Urmare. —
Dâr mai ales cu privire la aceştia din şită, decât o minciună de groza autori De-odată tot Coloseul se schimbă.
Dâcă în Italia de nord-vest, fiă-care urmă nu te aştepta la mult. In Italia am tăţilor. . . . Amfiteatrul cel gigantic mi-se păru întreg
pas îţi amintesce, că trăesci la „coda vâ- dat de aţâţi artişti de primul rang, pe cari 2. căptuşit cu capete de omeni. De astă-dată
u
cului al XlX-lea, Italia de mijloc şi de nici după nume nu-i cunosceam, încât mi-a capetele acelea aparţineau însă unor omeni
nord-ost păstrâză încă caracterul acelei fost peste putinţă să mă aleg cu mai mult S. Clemente. vii, cari cu nerăbdarea întipărită pe faţă
vremi, pentru-care sunetul clopotelor de decât cu aflarea unor caracteristice în opu Când îotrai în grota Capucinilor din şi „pollice verso" aşteptau cu ochii aţin
diminâţă însemna începerea ori-cărei ac rile puţinora dintre ei. In cele mai multe Roma, fui cuprins de un îngheţ peste tot tiţi spre arenă. Etă-i! Goi şi ţinându-se
ţiuni, şi sâra tot sunetul clopotelor porun- caşuri am păţit ca ţiganul, care ajunse şi trupul. Titvele omenescl, cu cari sunt căp strîns unul de altă, apare o grupă de creş
cia credincioşilor să-şi începă odihna. el la stână în Vinerea mare. Aşa am văcjut tuşiţi păreţii, să răsgâiau ameţitor de urît tini în arenă şi în acelaşi moment es din
Pisa, Roma, Florenţa şi Veneţia — şi eu stanţele lu Raffael, şi când era să mă la mine şi printre sute de guri încleştate chiliile lor doi lei şi un tigru. Ei stau mai
âtă oraşele, cari ca loc, mărginesc „era de duc a doua oră, ca să îmi pot plăsmui ore- audiam strecurându-se un îngrozitor şi sar întâifi pe loc, orbiţi de lumina cjilei, apoi
tămâie", nisce.'ruine, cari din fiă-care pe- care părere despre ele, a trebuit să plec castic „memento mori!" buimaci se uită în jur, încep să răcnâseă,
tricică pare că-ţi spun: „Am fost odată, din Roma. De abia încep să îl cunosc pe Scârbit de priveliscea acâsta desgus- zăresc jertfa, se întind şi se reped asupra
ca nici odată", pentru-ca să-ţi şoptâscă Lippi, şi deja dau de Fra Angelico, care tătore, îngrozit de înţelesul ei şi doritor ei. Ou ochii înălţaţi spre cer, cu faţa des
de un basm minunat din vremuri tre îmi răpesee totă luarea aminte. Şi cam tot după un loc desfătat, o luai razna pe stra- figurată de fericire, martirii creştini îi aş-
cute. aşa am păţit’o. de şi m’am tot dus, cotind prin uliţe la tâptă, şi pe când fiarele rup carne din tru-
