Page 78 - 1898-09

Pagina 2. GAZETAITRANSIVANIEI Nr. 207- 1898.

tăţilor aliate. De aci se esplică şi manifes­ că tendinţele daco-române mai uşor vor au fost făcute atente din partea oficiantu­ ţinută în 4 Oct., au fost aleşi cuaclamare:
taţiile de simpatiă bătătore la ochi, cu pută câştiga opiniunea publică din Ger- lui, insistă a comunica în altă limbă, ofi­ ca proto-notar Ştefan Stoica; ca vice-notar
cari gazetele din patriă şi străinătate au ] mania în alianţă cu Saşii, decât fără acea ciantul respectiv este dator a-ml raporta Ioan Grcţiu; ca al doilea vice-notar Victor
inundat pe Saşi cu ocasiunea serbărilor alianţă. Pănă acum opiniunea publică ger­ în presenţa partidei, pentru-ca în cas de Schieb; ca al 3-lea vice-notar Juliu Knall;
pentru Honterus. piarul Saşilor „ver4l , mană tocmai din considerare faţă de ŞaşI lipsă să iau disposiţiunl pentru aplicare de şi al 4-le vice-notar practicantul Oprea
w
„Kronstădter Zeitung", precum şi „Buk. a primit cu răcelă pe aceia, cari au în­ tălmaciu. Steflea.
Tagblatt“ din BucurescI au răspuns cu cercat să lupte în pressa germană în fa­ Despre aeestă ordinaţiune a mea şi
Viriliştî români în comitatul Făgăraşu­
aceeaşi căldură, aşa că omul era aplecat a vorul politicei de naţionalitate daco-române. despre urmările de drept, cuprinse în ea,
crede, că amiciţia de arme între Saşi şi Cercurile influente ale opiniunei publice partidele au să fiă făcute atente din cas în lui. In lista viriliştilor din comitatul Fâgă-
şului pe an. 1891 sunt introduşi următorii
Români este fapt împlinit. germane au sciut, adecă, că şi sub stăpâ­ cas, prin oficiantul respectiv.
Români, a căror dare cătră stat o însem­
Alegerea dela Herman a fost chiă- nirea ungurâscâ ţesistenţa etnică a Saşilor Pe personalul judecătoriei îl îndrum năm în parantesă: 1) Leluţiu Petru, între­
mată de-a dovedi, că ce plătesc Saşii ca din Ardeal e ameninţată cu perire nu din la stricta observare a aceste ordinaţiunl. prinzător în Făgăraş (442 fi.), 2) Manoiu
soţi de arme ai Românilor. Oestiunea, ca partea poporului maghiar, ci a celui ro­ Despre acâsta pe corpul advocatial din Nicolae, candidat de advocat Braşov (318 fi.)
în locul lui Andreii! Bethlen să urmeze un mân. Ce s’ar întâmpla cu neînsemnatul loc îl voii! încunosciinţa, er partidele vor 3) Ion cav. de Puşcariu, jude de Ouriă în
deputat guvernamental maghiar, oii nu, număr de Saşi, dâcă în Ardâlul, devenit avă a fi încunosciinţate prin publicaţiune pensiune în Bran (307 fi.), 4) Garoiu Nico­
era de puţină importanţă din punct de ve­ autonom, ar ajunge şi hegemonia politică afişată. lae, advocat în ZârneştI (3''4 fi.), 5) Chior-
dere curat unguresc general, ori local, dbr în mânile Românilor? Conducătorii politici Lipova, la 22 Septemvrie 1898. niţâ Nicolae, proprietar în Cucîulata (190 fi.),
din punct de vedere naţionalist al Româ­ români cred, că decă s’ar pute presenta Şeful judecătoriei reg. cercuale. 6) Dan Iuliu protopop, în Făgăraş (157 fi.),
nilor şi al Saşilor „vercjî“ era de-o impor­ înaintea opiniunei publice din Germania (L. S.) 7) Guiman George, comerciant în Poiana
tanţă forte mare, căci acest prim cas al ca soţi de arme ai Saşilor, convingerea (Gavrilă) Bene m. p. Mărului (155 fi.), 8) Vasu George, proprie­
u
păşirei Saşilor „vercll în acţiune a servit semnalată mai sus ar dispărâ, şi ei ar primi jude cercual. tar în Urila (138 fi.), Vulsan Todor, oâr-
ca probă a puterei, de care dispun. în pressa germană libertate necondiţionată
pentru t6te luptele lor anii maghiare. Ar fi de prisos se mai arătăm, cîumar în Zârnesci (126 fi.), 10) Dr. Micu
încercarea însă a avut resultate forte Andreii!, adv. în Făgăraş (113 fi.), 11) Dr.
că chiar şi pe terenul justiţiei ma­
tt
deplorabile, căci Saşii „verdî — deşi toc­ Meţianu lancu, proprietar în Zernescî
ghiare rar s’a mai pomenit o astfel
mai Braşovul şi împrejurimea lui formeză Maghiarisarea la judecătorii. (109 fi.), 12) Dr. Motoc Nic., adv. în Fă­
cuibul cel mai puternic al Saşilor „verclî a de sfruntare a celor mai elementare găraş (106 fi.), 13) Oomaniciu George, no­
— au rămas într’o ridiculă minoritate faţă Judele cercual din Lipova a adre­ drepturi cetăţenesc!, necum naţio­ tar, în Veneţia (103 fi.), 14) Dr. Şerban
nale, şi un atentat atât de impetuos
cu Saşii guvernamentali, şi s’a dovedit — sat personalului judecătoriei cerc-uale Nicolae, advocat în Făgăraş (96 fi.), 15)
ceea-ce forte puţini ar fi ereclut, — că de acolo un ucaz, menit a esclude la dreptul nostru de limbă garantat Gavrilă G. George, propi’. în ŢînţarI (94 fi.),
Saşii „vercjl sunt numai o mică câtă lăr- limba română dela acea judecătorie. în înseşi legile ţerii. Fapta judelui 16) Chiherean Dumitru, preot în Făgă­
u
muitore, care nu are nici o valdre în viâţa Ucazul din cestiune caracteriseză în- Bene merită se fie încrestată, er cei raş (91 fi.), 17) Şerban Nicolae, preot în
politică a Saşilor şi că prin ei e absolut tr’un mod cât se pbte de drastic în drept se ceră dela stăpânii lui Voila (90 fi.), 18) Lupu Nic., comerciant
imposibil de-a atrage pe Saşi în alianţa gona, ce s’a pornit în Ungaria contra repararea acestei volnicii şi ilegali­ în Zernescî (85 fi.), 19) Morariu Nic, preot
naţionalităţilor. limbei românescî. Judele cercual, tăţi revoltătbre. în Sărata (85 fi.), 20) Mărdan Spiridon,
Faptul acesta îl constată (?) „ Gazeta care este autorul acestui ucaz revol­ preot în Sâmbăta (85 fi.), 21) Ianovicifi
Transilvaniei“ de aici în numărul său din tător, e de nascere român, el se SOIRILE DI LEI. Cont., comerciant în Zernescî (85 fi.).
urmă şi încă scriind în ton destul de in­ chiăma în tinereţe Gavrilă Bene, acjî 5 u
„Iridenteţa română“. „Patria din
dispus următorele: înse e renegat din tălpi pănă ’n creş­ — 22 Septemvre v. Cernăuţi scrie: Un prietin ne cere publi­
...De când cu legea privitore la nu­ tet. Etă ucazul din cestiune: Visitele Regelui Carol. Din BucurescI
mele localităţilor s’a lăţit în ţeră credinţa, se anunţă, că în cursul lunei Octomvre, carea următbrelor şire : Fatală sorte e hotă-
că Saşii ardeleni vor schimba politica şi Nr. 133—1898 Preş. ori pe la începutul lui Noemvre, regele rîtă poporului român din Bucovina. El
vor intra în oposiţiă pe faţă.................... Eşiţî Personalului judecătoriei cercuale este necesitat, la stăpânirea constituţională,
odată din partida guvernului, avea să fiă o Carol va merge la Sofia şi Belgrad. O te­ să dică la tote „amin . De nu voesce,
u
urmare firâscă, ca Saşii să rupă legăturile L o c o . legramă oficiosă spune, că visitele dela opunându se, este timbrat de „irident şi
u
cu aeestă partidă şi să-şi păstreze puterile In timpul mai nou am experiat, că Belgrad şi Sofia au simplu caracter de
şi să le întrebuinţeze numai în apărarea personalul judecătoriei cercuale nu numai curtoasie. „antidinastic“. Vai de acel, care are o ini­
intereselor de viâţă ale poporului săsesc.... în afaceri cu partidele, ci şi între sine se mă milostivă pentru durerile poporului din
S’a aşteptat cu drept cuvânt ca Saşii de Delegare de inspectori şcolari. Minis­ al cărui mijloc a eşit; viitorul lui e nesi­
aici încolo să dovedescă mai mare energiâ folosesce nu de limba oficială a statului, trul de instrucţiune publică, printr’o nouă gur, atârnă de un fir de păingeniş în aer.
în apărarea intereselor naţionalităţii lor maghiară, ci atât de cea română, cât şi de ordonanţă a însărcinat, în basa art. de lege Fiii poporului n’au voie a lucra pentru
ameninţate,... Aşteptările aceste însă n’au cea germană; când fac personalul atent la 30 din 1883, cu visitarea şi esercitarea in- popor, căci de altfel sunt iridenţî şi anti-
fost ori au fost numai fbrte puţin satisfă­ acâstă procedură incorectă, ordon tot­
cute păn’acum. specţiunei de stat asupra scotelor medii dinaşti. Peste 100 de ani e Bucovina la
odată, că sub greutatea urmărilor de drept
„Alegerea în cercul Hermanului ne cuprinse în § 60 art. de lege XXVII din confesionale pentru anul 1898/99 pe urmă­ Austria — şi câţi trădători de patriă s’au
dă încă dovadă, că între Saşi numai cu torii : în districtul bisericei evang. de conf. arătat dintre poporul băştinaş român ? Cine
greu pbte prinde rădăcini spiritul naţional- 1891, se se folosescă în oficiu între sine exclu­ augsb. în Ardeal: pentru gimnasiile din pbte să dovedbscă un unic cas de nepatrio-
oposiţional. ... Saşii, deşi au majoritate în siv limba oficială a statului, — limba ma­ Sibiiu, Braşov, Mediaş, Sighişora si Sebe- tism poporului român bucovinean ? Să-l au-
acest cerc, în loc de-a vota pentru candi­ ghiară.
r
datul lor naţional, au votat cei mai mulţi Er în atingere cu partidele porun­ şul-săsesc, precum şi pentru scolele reale cjim pe omul acela! Virtutea patriotică a
cu Maghiarii pentru secretarul de stat Ia- cesc, ca cererile şi predările lor, pentru din Sibiiu şi Braşov pe directorul superior poporului român e nepătată, ca viaţa lui
kabffy.... Nouă ne pare rău de acesta, căci al districtului şcolar sibiian Iosif Elischer; Christos. Popor mai leal, patriotic, mai
în ori-ce desbinare, ce se face în favornl darea de informaţiunl cu privire la -mani­ pentru gimnasiile din Bistriţă şi Reginul credincios împăratului său ca popor român
adversarului comun, trebue să vedem per- pularea şi predarea afacerilor, ăică acelea
săsesc pe directorul superior Alexiu Kuncz; — nu se află pe lume. Mare blăstăm zace
dere pentru causa generală a naţionali­ nu sunt făcute în limba maghiară, să le res­ în districtul bisericesc ev. refor. în Ardeal: asupra poporului român. E tratat rău, pen­
tăţilor . pingă pur şi simplu, provocându-se la ordi-
u
pentru gimnasiile din Cluşiu, Târgul-Mureşu- tru-că e iubitor de adevăr — ca şi Chris­
...Celui ce cunbsce raporturile, nu-i naţiunea mea; sub asemenea tractare cad
lui, Aiud, Odorheiu-săcuesc şi Zelau pe tos de cătră farisei.
va fi greu de-a afla, pentru ce Românii şi tote acele partide, cari posed şi vorbesc
directorul superior al districtului şcolar
doresc ou atâta stăruinţă prietinia Saşilor? limba maghiară, şi despre acâsta oficiantul Liturghie slavă. Cu data de 5 Sep­
cluşian Alexiu Kuncz; pentru gimnasiile
— Simplamente pentru aceea, debrece cred, agrăit are cunoscinţă şi, decă şi dupâ-ce temvre a apărut decisul Romei, care regu-
din Sepsi-St.-Georgî şi Orăştie pe directorul
lâză definitiv afacerea liturghiei bisericei
superios I. Elischer; pentru gimnasiile ce
din Croaţia, respective liturghia slavă ve-
stau sub autoritatea superibră a episcopu­
pul lor, ei privesc liniştiţi la miile de ca­ El nu e nici îngheţul fricei, nici al neexte- lui unitarilor din Cluşifi. şi Oristurul-săcuesc chiă a ritului latin din Dalmaţia. In litur­
pete din jur şi şoptesc: „Dbmne iartă-i, ei ticului, ci sâmuitor aceluia de care eşti eu- tot pe directorul superior Alexiu Kuncz; ghie nu este permis a-se folosi limba slavă
nu sciu ce fac ! u prius într’o peşteră din miecjul unui munte, pentru gimnasiile din Braşov şi Brad, pre­ viie, ci limba vechiă slavă scrisă cu ca-
Câtă diferinţă îotre grota Capucini­ seu în mijlocul unui codru uriaş, care se cum şi pentru scbla reală inferibră din Bra­ raotere glagolatiee, folosită de pe timpul
lor şi între Coloseu! Acolo capete de morţi, luptă eu furtuna, produs de micimea-ţl pro­ şov, cari institute stau sub autoritatea su- papei Inocentin IV. Episcopii trebue să se
cari au menirea să le aducă aminte de prie asămânată cu puterea nemărginită pe perioră a Metropolitului român grec Or îngrijâscă de învăţarea ritului şi limbei
morte celor ce ispitiţi de bunurile vieţii care o simţi aprope de tine, aici deslăn- oriental, pe profesorul de gimnasiu supe­ vechl-slave. Preotului, care este ordinat în
n’ar vrâ să moră, aici capete vii, pentru ţuită, acolo durmind. rior de stat agregat (alăturat) pentru serviciu limba vechiă slavă, numai în caşuri escep-
cari să rogă cei ce-s fericiţi, că pot să Şi de acest fior, mărit prin acela al presidiului ministerial, Dr. Benedikt Jancso. ţionale îi este iertat a oficia liturghia în
m6ră!. . . fericirii estreme, care te furnică bună-oră limba latină. Tot aşa stă lucrul şi cu pri­
Câţi deputaţi români sunt în noua dietă vire la preoţimea latină. In bisericele, în
Ca la 300 de paşi de Coleseu, in Via ascultând o simfonie de Beethoven, erau
a Bucovinei. Dăm după „Patria“ urmă- care pănă acum evangelia şi epistolia s’au
di San Giovauni e biserica S. Clemente, cuprinşi şi creştinii întâielor vecurl, când
torea listă a deputaţilor români în dieta cetit pe lângă liturghia latină, în limba
clădită la 1108, de Paschalis II. Făcendu- coboriau în aeestă biserică.
nouă a Bucovinei: I. P. S. Sa Metropolitul vechiă slavă, praxa acesta rămâne şi pe
se nisce desgropărl în aeestă biserică prin Aceşti omeni erau creştinii adevăraţi;
anii şese-4ecî ai acestui vâc, s’a aflat sub ei nu mergeau la biserică, ca să-l afle aici Arcadie Oiupercovicî (m. viril). P. 0. Sa viitor. Vecerniile, litaniile şi predicele sunt
S. Clemente de acjî, o biserică mai mare, pe Dumnecjeu, pe care nu-1 găseau la ei d-1 Archimandrit Myron M. Galinescu (co­ a-se face în limba viie a poporului. Epis­
leg. I.); P. C. Sa d-1 Dr. Ioan Ţurcan copii, cari din puterea lor au introdus li­
care a trebuit să fie ridicată pe la' 3C0 d. acasă, ci mergeau cu el în inimă, pen­ (coleg. I.); d-nii: D-r lancu cav. de Flon
Chr., şi chiar şi sub acesta să văd şi a<jl ur­ tru ca se se potă închina lui în mai bun turghia slavă viie, vor fi aspru pedepsiţi.
mele unor catacombe. răgaz. dor (coleg. II); Br. Nicu Mustatza (coleg. II); Decretul este iscălit de cardinalii Mazella
Câţi creştini nu vor fi fost tîrîţl de Oeea-ce noi abia în ideale nerealisa- Br. George Wassilco (coleg. II); Dr. lancu şi Panici.
aici în Circus Maximus şi în Coloseu! ? Şi bile dorim a fi, acum după vecurl de pro­ cav. de Volcinschi (coleg. I I ) ; P. O. Sa d-1 L psa de medici. La universitatea din
!
ei, fericiţi, că pot muri morte de martir, gres, erau ei atunci. Ei erau comunişti şi Archim. Emanuil Ciuntuleac (coleg. corn. Budapeşta numărul mediciniştilor scade din
rur.). Tudor cav. de Flondor (coleg. corn.
urmau liniştiţi pe schinjuitorl, continuând erau socialişti, căci cuvintele Mântuitorului: an în an, aşa că acjî cu câte-va sute sunt
pe drum rugăciunea din care au fost în­ „iubesce pe deapropele tău, ca pe tine în- rur.) ; Modest cav. de Grigorcea (coleg, mai puţin inscrişi la facultatea de medi­
trerupţi! su-ţl , necomentate de nimeni şi de toţi corn. rur.); lancu Lupul (coleg. corn. rur.); cină, de cum erau înainte cu câţl-va ani.
u
Fiorosă e şi intrarea pe scările umede pricepute, erau încă vii în aducerea lor Ilarion Onciul (coleg. corn. rur.); Dr. Apariţiunea acesta e îngrijitore, mai ales
în bolţile întunecose ale acestei basilice, aminte şi ei erau fraţi şi — fericiţi. George PopovicI (coleg. com. rur.). după-ce şi aşa lipsa de medici e forte sim­
dâr fiorul de care eşti stăpânit, e cu totul Alegeri comitatense. In adunarea ge­ ţită la noi. Sunt posturi de medici de cerc;
(Ya urma.)
•altul, decât acela din grota Capucinilor. nerală a representanţei comitatului Sibiiu, cari de ani de dile stau neocupate şi mereu