Page 79 - 1898-09

Nr. 207—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.

se publică concurs pentru ocuparea lor, sonă privată", care corespondâză cu He- curat jidovesc, „pausâză" circulaţia. E ca­ râscă la clubul cetăţenilor independenţi.
fără a se presenta însă nici un concurent. tropoliţii în afaceri grave şcolare. Se im­ racteristic, că şi la posta centrală s’a sim­ In cursul discusiunei sosi şi Ştefan Kornai,
ua
In viitor, după cum se vede, lipsa acesta pune der întrebarea: cine este acest Dr. ţit sărbătorea jidovâscă, căci Z^ întregă care era un membru zelos al comitetului
de medici va fi şi mai simţită, căci fiii Benedict Jancso. Noi sciam, că d-1 Jancso abia s’au aflat câţî-va, cari să mârgă să pentru arangiarea sărbării în memoria lui
elementului domnitor jidano-maghiar se în- este profesor gimnasial în Budapesta, şi pună epistole, ori pachete. Jidovirea capita­ Kossuth. Kornai luâ numai decât cuvântul
bulzesc mai ales la drepturi şi nu se prea mai sciam, că este în orele sale libere şi lei înainteză de câţî-va ani în astfel de pro­ şi a propus ţinerea serbării cu motivarea,
îndemnă la medicină, care este o carieră colaborator la Ziarul kossuthist Egyetărtăs. porţie, că şi statistica a trebuit să mintă, tăi- că omagiul faţă de Kossuth nu pote fi împie­
grea şi puţin potrivită pentru speculaţiunl. Ministrul de instrucţiune Wlassics într’un nuind cu miile pe locuitorii jidovi, şi astfel decat de nimic. Serbarea-Kossuth el o con­
Văduva Carnot, soţia fostului preşe­ ordin al său mai nou, prin care numesce s’a întâmplat, că statistica vorbesce numai sideră, ca sărbare de doliu, până când Un­
ua
dinte al Franciei Carnot, asasinat de pe acei inspectori şcolari, cari sunt însăr­ de 22°/ de jidovi, pe când Zi de „Jom garia nu va fi independentă, şi astfel „do­
0
un anarchist, a răposat în castelul ei din cinaţi cu visitarea scolelor medii confesio­ Kipur" a arătat, că Z^u, pote jumătatea Fes­ liul pentru Kossuth încape forte bine între (fi­
Presles. Ea era fiica Englesului bogat nale şi cu esercitarea inspecţiunei supreme tei e deja jidovăscă! Că comerciul, industria, lele de doliu pentru regina“. O Zi după în­
Dupon-'W’ithe. A avut o crescere forte ne- de stat asupra lor, — ne mai dă ca ocu- interprinderile mari, institutele de bani, mormântarea din Viena, s’a şi ţinut aevea
pretenţiosă, pe cum nepretenţiosă a fost paţiune a d-lui Dr. Benedikt Jancso şi pressa şi celelalte cariere, stau aprope es- în 18 Septemvre serbarea pentru Kossuth.
tâtă viaţa ei. In schimb era de-o cultură funcţiunea de „agregat (alăturat) spre serviciu clusiv sub influinţa jidovimei, — asta o La începutul săptămânei trecute po­
şi blândeţă, care răpia pe toţi. lapresidiul minsterial*. In calitatea acesta mai scie fiă-care. Der ea pe strade întregi să liţia a primit o arătare anonimă, care spu­
mult decât în aceea de profesor gimnasial nu se afle vre-un negustor seu industriaş nea, că în vorbirea ţinută în şedinţa comi­
Curs de diaristică în Paris. In ultima
Dr. Jancso a fost numit inspector din par­ creştin, era aprope cu neputinţă chiar şi tetului pentru acâsta serbare, Kornai s’a fo­
şedinţă a Congresului coriştilor, care s’a
tea statului asupra scolelor greco-orientale de închipuit. losit de espresiunî vătămătdre de Majestate.
ţinut de rândul acesta în Lisabona, diaris-
dela noi. Măcar ce mai nume sonore unguresc! După arătare, Kornai şi-a început vorbirea
tul frances Bataille a anunţat, că „Figaro*
strălucesc asupra acelor uşi de prăvălii în­ Zicând : „Nu sunt încă treisprezece*. Ou oea-
deschide pe anul viitor un curs de Ziaris­
tică. Ideia acesta de altfel nu este tocmai Revistă externă. cuiate, încât omul e aprâpe ispitit să-şi sia adunărei festive în onârea lui Kossuth,
închipue lângă ele buzduganul; pe când* Z^u, Kornai a recitat o poesie, în care în legă­
nouă; cu doi ani înainte s’a mai făcut
Itevisuirea procesului JDreyfus. numai cuţitul de şachter e legat de'ele, cu tură cu cei treisprezece martiri dela Arad,
vorbă despre ea, însă a rămas neesecutată.
Pe când pressa semito filă şi jidovâscă care rătâză capetele averii moştenilor creş­ blastămă familia domnitore, âr mai târZiu
ba chiar nici acum nu este eschisă teme­
strigă în gura mare „revisuire ! , „revisuire /“, tini ai ţării! într’o vorbire a înjurat pe Majestatea Sa mo-
u
rea, de-a nu vede nicl-odată Ziarişti diplo­
şi pe când Curtea de Cassaţie din Paris OrI-cât de drag pote să-i fiă spiritu­ narchul şi pe împăretăsa-reginâ.
maţi. A învăţa Ziaristica după rubrici, e
studiază marele dosar al afacerii Ovreului lui „liberal" monopolul dobândit în viaţa Căpitanul poliţiei a predat afacerea
imposibil, şi forte uşor s’ar pute întâmpla,
Dreyfus, ese la ivâlă, că însuşi guvernul economică, der rolul jidovimei e o primej­ referentului pentru acusele de laesa-majes-
că cel ce a făcut esamenul de Ziarist ou
frances nu doresce revisuirea. Cei mai dis­ dia seriâsă pentru Ungaria, mult mai se­ tate, care a şi început să asculte pe mem­
succes splendid, în praxă să cadă.
tinşi jurisconsulţi frances!, ba, după cum riâsă, de cum era âstea străină, ce inunda brii industriaşi a societăţii, şi unul dintre
Teatru german în Braşov. Directorul se susţine, chiar procurorul suprem Manau ţâra, în lumea lobonţilor, pentru-că rassa acesta a declarat, că Kornai şi-a început
de teatru, d-1 Leo Bauer, atât de bine cu­ au declarat, că lipsesc basele de drept pen­ acesta (de Jidani), dâcă aZl e „maghiară", vorbirea cu cuvintele: „Nu sunt încă trei-
noscut şi agreat de publicul din Braşov, tru revisuirea procesului. Acum un colabo­ d?că primesce nume unguresc!, mâne pote spre-Zece“. A fost ascultat şi Kornai, care
are, de cuget a da în luna lui Noemvre rator dela „France Militaire* a cercetat pe ârăşl să se re’ntorcă, pentru interesele sale a negat, că ar fi folosit cuvinte vătămă-
aici un ciclu de vre-o 12—15 representa- ministrul de marină Lohroy, care i-a con­ de rassă, la tradiţiile ori nemţescl, ori ga- târe, a recunoscut însă, că într’o conver­
tiunl. D-1 director Bauer are o trupă esce- firmat informaţia lui „Matin", că Curtea liţiene, şi de sigur iubirea de patrie la ea saţie privată a citat refrenul „Nu sunt încă
lentă, ce a compus’o astfel, ca să dea un de Cassaţie nu va admite revisuirea. Etă rămâne tot-dâuna concept numai de a treia treispreZece" dintr’o poesie scrisă de So-
perfect ansamblu cum se cere dela orl-ce ce a declarat ministrul Lokroy: „Nici ordine, în dosul intereselor individuale şi mogyi Jânos şi publicată în „Pestmegyei
teatru de sâmă, şi va da în ciclul acela Brisson, nici colegii mei, nici eu nu suntem de rassă. Hirlap" din incidentul morţii archiducelui
cele mai nouă apariţiunl pe terenul come­ aderenţii revisuirei. Peste tot ZiS) guvernul Cine are inimă de a-se însufleţi pentru Ladislau, întâmplată, pe cum seim, prin o
diei şi a operetei. Recomandăm întreprin­ nu tinde la revisuire, ci a declinat dela el Ungaria jidovită, facă-o, der cu aceste căZâtură de pe cal.
derea zelosului director binevoitorei aten­ afacerea din simplul motiv, ca să-şi facă amestecături de sentimente, iee-’şl rămas Acest Kornai a fost bun prietin cu
ţiuni a publicului. mână liberă. Cavaignac şi Zurlinden ni-au fă­ bun dela iubirea de patria curat ungurâscă. Takâts Zoltan şi cu Szeless Adorjan, care
cut mare bucuriă, când au declarat, că re­ Pentru-că ori Ţără-Ungurăscâ, ori Ţără-jido- redacta Ziarul socialist „Olvasd" şi publica
Isbucnirea Vesuvului. De cât-va timp
visuirea este ilegală şi imposibilă; acâsta ne văseă va fi pe acest pământ, dâr ţâră de articole antidinastice.
Vesuvul şi-a reînceput activitatea, proiec­
este o duplă garanţie, că şi părerea Curţii catâri (adecă corcitură de Jidov şi Ungur) Kornai a fost dus în închisârea tribu­
tând în conţinu lavă, sgură şi bombe vul­
de Cassaţie este tot aşa, ca şi a celor doi nu pote să rămână ! . . . nalului. Va fi ascultat de judele de tribu­
canice. Erupţiunea nu era aşa însemnată
foşti miniştri de răsboiă". nal Dr. Iuliu Puşcariu, âr apărătorul său
şi fârte mufii turişti se urcau fără pericol
Geza Polonyi va cere punerea lui pe pi­
pănă în apropiere de crater, pentru a ob­ Despre alianţa ger mano-englesă
Contra familiei doinnitdre. cior liber. Procesul lui va scote la ivâlă o
serva mai de aprâpe acest frumos fenomen. circulă, prin cercurile cari nu sunt în mă­
In ultimile două Z^ 6 se observă chiar o sură de a cunosce amănuntele, o mulţime — Unguri antidinasticî. — serie întrâgă de agitaţiuni antidinastice.
tendinţă de descrescere a erupţiunei, când de scirî. Intre altele se colportâză şi soirea,
pilele acestea a fost arestat la poli­
de odată isbucnirea deveni de o violenţă că alianţa acesta nu se referă numai la
ţia din Budapeşta un individ cu numele ULTIME SCIRÎ.
forte neliniştitore. Prăpastia, care se află Africa, ci se estinde şi asupra intereselor
Ştefan Kornai, pentru-că se descoperise Viena, 8 Octomvre: In şedinţa
Ia mijlocul conului principal, între obser­ europene ale celor două state, mai ales
despre el, că de lung timp agitâză mereu de aefi a „Reichsrath“-ului, minis­
vator şi craterul din sud-vest, s’a mărit însă la aceea, că în schimbul unor conce­
contra familiei domnitore. Kornai ocupa o trul de finanţe Kaizl a făcut o fârte
considerabil şi pricinuesce seriose îngrijiri. siuni, Anglia să sprijinâscă pe Germania
funcţie destul de însemnată la primăria importantă declaraţiune cu privire
Ploia de zgură, de petricele şi de petroe în susţinerea intactă a păcii dela Frank-
oraşului Budapeşta şi, cu tote-că erau cu­ la cuotă. El (fise, că este o condi-
coh sale devine din ce în ce mai violentă, furt. „Nordd. Allg. Zeitung", organul guver­
noscute în anumite cercuri păcătâsele lui ţiune inavitabilă, ca pentru Austria
•âr lava fierbinte se revarsă din tote păr­ nului din Berlin, publică un articol remar­
agitaţiuni, totuşi pănă acum nu i-s’a miş­ se se scărescă cuota, âr pentru Unga­
ţile în curente mari, a căror activitate cabil şi, după tote aparenţele, inspirat, des­
cat nici un fir de păr din cap, ba sub pro­ ria sâ se ridice.
merge crescând. Cel mai mare curent de pre natura acestei alianţe. Articulul Z^e
tectoratul mai marilor săi, a putut să-şi
lavă e sud-vest. Bombele vulcanice sunt între altele: Alianţa său pactul anglo-ger- Viena, 3 Octomvre. Cu t6te ca
jâce mendrele în voia bună. liltă . cum de­
u
aruncate cu atâta putere, încât multe au man se referă numai la situaţia din Africa. s’au înscris în „Reichsrath 56 de
scrie „Allcotmdny* întâmplarea:
caZut pe staţiunea superioră a drumului de Cele două state însă au cause fârte mari oratori contra pactului, totuşi majo­
De când a murit Ludovic Kossuth,
fler funicular şi s’au rostogolit pănă la de a nu da publicităţii cuprinsul l u i ; este ritatea este decisă a primi neschim­
s’au înfiinţat o mulţime de mici „socie­
basa marelui con, lângă situaţiunea infe- sigur însă, că Germania a căpatat dela bate proiectele în prima cetire; mo­
tăţi", cari călăresc esclusiv pe cultul lui
rrioră, silind personalul să părăsâseă sta­ Anglia forte însemnate recompensaţiunl, pen­ dificările se vor face în comisiune.
Kossuth, folosind totă ocasiunea, de a pune
ţiunea. Orl-ce serviciu este întrerupt. Clă­ tru atitudinea sa manifestată în cestiunea
în circulaţie numele lui Kossuth. In frun­ Petersburg, 3 Octomvre. După
direa observatorului este ameninţată de golfului Delagoa.
tea diferitelor societăţi vedem figurile ace­ scirî sosite din Peking, Li-Hung-
limbile de foc, care ies din gura vulcanului. loraşi corifei. O astfel de figură „liberală" Ciang a fost reaşeejat în tbte pos­
Pregătirile pentru conferenţa de
In partea nord-vestioă au luat foc imensele pace propusă de Rusia, se fac cu totă se- şi „kossuthistă" este funcţionarul Ştefan turile lui. Rescbla se estinde spre
păduri de castani de pe muntele Monte- riositatea. Din Petersburg se ţelegrafeză, Kornai, versificatorul dela „Bolond Istok", nordul imperiului chines.
Somma; un curent mijlociu a ajuns aprope
că în ministeriul rusesc de esterne s’a for­ poet etc. Pe acest Kornai l’am văZut la
ue casarma carabinierilor. Nouă cratere
mat o comisiune separată, care se pregă- tote „societăţile de mese" şi la adunările
noui s’a deschis în jurul craterului principal tâscâ raportul la răspunsurile, ce le-au dat socialiste şi independente, unde îşi declama D I V E R S E .
-şi activitatea lor merge tot crecend. In
puterile privitor la propunerea Ţarului. cu pathos versurile pline de isbucniri anti-
.Neapole lumea se aştâptă la marf nenoro­ Condeie renumite. Generaţia nervâsă
După cum se susţine, problema comisiunei dinastice. de aZî va fi bine să scie, că învăţatul ia-
ciri. Din 1871 nu s’a mai pomenit o aşa
este de a lucra şi programul, ce ar fi să se Dintre numărâsele societăţi de felul suit Francesco Sachini timp de 7 ani s’a
violentă erupţiune a Vesuvului. Şi încă
aştârnă conferenţei. acesta una este numită „Irănyi Asztaltdr- folosit de două condeie. Cu ele a scris el
după cum am spus, tendinţa e spre urcare.
u
sasdg , care în 10 Septemvre a ţinut, sub tote scrisorile şi conferenţele sale renumite
>Ca spectacol, nimic nu se pote compara
firma „Kossuth-sziiletâs napi unneprendezo Leo Allatius, tot scriitor italian, a scris 40
în frumseţe cu acela al actualei isbucniri Budapeşta jidoyită.
ua
bizotsâg", o conferenţă tocmai în Z' de ani cu unul şi acelaşi condeiă. Cu acest
a Vesuvului. Turiştii îndrăsneţî îşi pun în
„Magyar Allam*, Z^r maghiar cato­ atentatului dela Geneva, cu scop de a se condeiă a pus el sub pressă operile clasice
joc viâţa, ca să potâ admira în condiţiunl
lic, ce apare în Budapeşta, scrie în numă­ sfătui asupra arangiării unei serbări regni- din vechime. Pentru condeiul renumitului
de privire mai bune, admirabila privelişte,
rul său dela 28 Sept. st. n. următorele: colare funebre pentru kossuth. Conferenţa scriitor de ode latine, Balde, doi nobili din
ce oferă vulcanul îa activitate. Doi escur-
„Cine a privit erî cu ochi creştinesel a fost presidată de Paul Klein. Ea abia se Niirnberg s’au pîrît mai mulţi ani. Sfîrşi-
-sioniştl ’şi-au găsit mortea într’o sumâţă
de-alungul stradelor capitalei maghiare, s’a întruni, când pe membrii îi surprinseră tul procesului a fost sorţirea condeiului.
întreprindere de a se apropia cât mai mult
putut îngrozi de perspectiva, ce i-o dădea vestea despre atentat. La conferenţă luase Martin Censius a scris c’un singur condeiti
de unul din cratere.
mulţimea prăvăliilor închise şi a jidanilor parte şi contele Bela Kreith, care la auZul renumita sa operă în două volume „Anna-
ce sărbau! Chiar şi în centrul oraşului abia scirei, făcu propunerea, ca sărbarea pro­ les SuevicI".
Cine-’i Dr. Benedict Jancs6? se găseau câte-va uşi de prăvălii deschise, iectată pe 19 Septemvre să nu se ţină din
«Cunoscutele comunicate ale semioficioselor âr în suburbii de-alungul străZilor, uşile conşiderare la doliul general. Propunerea
Proprietar: I)r. Aurel Mureşlanu.
ua
unguresc! au scos la ivâlă numele lui Be- închise vesteau pretutindeni, că în Zi de a fost primită şi s’a proiectat, ca în loc
medici Jancso, presentându-’l ca pe o „per- „Jom-Kipur" în Budapesta, ca într’un oraş de banchet, să se ţină o şedinţă sărbăto- Redactor responsabil: Greşorlu Maior.