Page 81 - 1898-09
P. 81
KEDACŢIUNEA, „gazeta* iese înecare di.
Administraţiunea şi Tiuografla. Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr, 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Dumineca 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn Bomânia şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franci, pe şăse
I N S E R A T E se primesc le AD luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătdrolo Birouri de anunolurl: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
«ax Augenfold 4 Emorloh Losnor, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Nachf. Anton Oppollk.
InBudapesta: A. V. Qoldber- Admmistrafiimea, Piaţa mare,
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl i. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colână 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cftt şi insorţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 208. ' Braşov, Joi 24 Septeinvre (6 Octomvre). 1898.
păta cădâ mai uşor pradă scopurilor ori nu, nu seim. Ceea-ce am văcfut Nu numai, ca nu mai putea fi
acestei politice. şi vedem însă este, că Saşii arde vorbă de-o alianţă a Saşilor cu Ro
Nou a b o n a m e n t Lucrul e uşor de esplicat. In leni necum să vre să arate, că ei mânii în înţelesul fostului ministru
primul moment s’ar părâ, că o even pot să devină şi periculoşi sistemu de instrucţiune publică, dâr a urmat,
la
tuală alianţă între Saşi şi Români, lui de guvernare, din contră, au după debutul oposiţional isolat al
Gazeta Transilvaniei încheiată pe basele principiului de căutat în tot-dâuna să se însinue la deputaţilor saşi în dietă contra gu
comună apărare în contra sistemului guvernanţi ca cei mai puţin pericu vernului Tisza, o îutdrcere radicală
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 asupritor, n’ar schimba nimic în si loşi şi cei mai leali supuşi ai statu în defavorul principiului de luptă
se deschide nou abonament, la care tuaţia politică actuală, şi că, prin lui dintre tote naţionalităţile nema naţională. — A urmat periodul aşa
ghiare.
invităm pe toţi amicii şi sprijini urmare, puţin ar importa pe guver diaului pact încheiat de cătră Saşi
torii fâiei nbstre. nanţi, dâcă acea alianţă s’ar face, Tendinţa acesta a politicei o- cu guvernul Szapary prin mijlocirea
ori nu. In re'alitate însă, lucrul stă portuniste săsesc! a mers aşa de contelui Andreiu Bethlen, în urma
Preţul abonamentului: cu totul altfel. parte, încât Saşii încă pe timpul căruia Saşii şi au modificat pănă
Pentru Austro-Ungaria: când se luptau pe basa programului şi programul lor naţional, renun
Nu-i vorbă, Saşii ardeleni sunt
pe vlu. an .............................. 12 fl. puţini la număr şi asta împrejurare lor nnai oposiţional dela Mediaş, cău ţând la lupta naţională oposiţională
pe şese luni ............................................ ©£L contribue în mare parte la timidi tau prilegiul de-a oferi guvernului şi pregătind terenul pentru întrarea
pe trei luni ........................................ 3 £L unguresc chiar şi serviciile lor în deputaţilor saşi în partida guver
tatea lor de câte-orî se tracteză de
Pentru România si străinătate: contra pretinselor nisuinţe daco-ro- nului.
j un risic 6re-care în lupta lor de apă mâne, despre cari scieau prea bine,
pe uu stn .................... -IO feaucî rare naţională. Der în schimb Saşii Aşteptările lor puse în acel
pe şese 1-u.m.î...................... 20 ,, sunt un factor însemnat cultural în că formâză numai un pretext pentru „pact", cari culminau în dorinţa
pe trei 1-u.rri. . . . . . I O , , politica de distrugere îndreptată în de-a fi lăsaţi în pace, ca se se pâtă
Ardeal şi, ceea ce pentru apreţiarea
contra Românilor.
Abonarea se pote face mai uşor ndstră este de-o deosebită importanţă, desvolta neîmpedecaţî cel puţin pe
prin mandate poştale. încă în timpul cel mai nou, terenul cultural şi economic, însă
ei posed de fapt, în ce privesce nu
Administraţiunea mărul şi inteligenţa, preponderenţa când ou inaugurarea aşa numitului nu s’au împlinit. Din contră, aceste
„Gazetei Transilvaniei**. în vre-o şepte oraşe din cele mai de monument al lui Arpad de pe vârful aşteptări au primit o mare lovitură
frunte ale Transilvaniei. Tempei dela Braşov, s’au ţinut vor cu venirea la putere a cabinetului
5
YVV V VVVV^^ biri, în cari s’a accentuat misiunea, Banffy. Sentimentul general între
î
Cum-că acâsta vrâ să (jică ceva ce au luat’o asupră-le Saşii din ve Saşi era atuneî, ca ei nu mai pot
Saşii şi Românii. nu trebue s’o spunem noi, căci a chime, de-a fi „păzitori credincioşi la servi unei partide, care avea în
spus’o încă de mult răposatul mi graniţele orientale ale ţerei". Depu fruntea sa pe unul din cei mai mari
H. nistru de instrucţiune Trefort, unul tatul săsesc de odiniâră Zay, ales în contrari ai lor, a căruia delăturare
Articolul din „Budapesti Hirlap" din cei mai de frunte propagatori comitatul nostru, pe când încă nu din postul de fişpan dela Bistriţă
despre Saşi şi Români afirmă în ai centralisărei şi maghiarisărei, de ajunsese la osul de ros în ministe- formase o condiţiune capitală a
partea întâiu, ca Saşii „verc[!“, adecă clarând înaintea dietei, că da, pâte riul unguresc şi pe când juca încă amintitului „pact". Cu tâte astea po
acea nuanţă din sînul Saşilor arde se se ridice un mare pericul pentru rolul de mare oposiţional în partida litica oportunistă dela 1890 a învins
leni, care stărue, ca aceştia se înce sistemul dominant în caşul, când apponyistă, accentua mereu în lun ârăşî şi deputaţii saşi au rămas în
teze de-a mai face slujbe partidei Saşii ardeleni ar merge mână în gile sale vorbiri, că Saşii ardeleni, partida lui Banffy.
mână cu Românii, căci atuneî ora
maghiare dela putere, propagă alianţa cari pană la 1848 au împărţit privi Din momentul acesta s’a pro
politică cu Românii; 6r în partea şele, în cari Saşii au preponderanţa, legiile cu naţia maghiară, sunt din dus între Saşii ardeleni acel curent
a doua afirmă, că Românii se bat şi-ar găsi un razim puternic în imen alt aluat făcuţi, decât Românii, — de nemulţamire cu conducerea lor
mult pentru a câştiga amiciţia Sa sa poporaţiune rurală română şi ast că au fost şi sunt o stavilă contra politică, care a dat nascere nuanţei
şilor. fel s’ar restabili echilibrul de forţe pretinselor tendinţe răsturnătâre ale oposiţionale din sînul lor, cunoscută
Unde este aici adevărul? de luptă între oraşe şi sate. acestora în Arfeal şi că pot, deci, sub numirea de „Saşi verc}î".
Noi credem, că, cercetând din „Saşii", adause Trefort, „numai pretinde o posiţiune deosebită în Cele ce s’au petrecut de-atuncî
punctul de vedere al autorului arti- atunci ar pută deveni periculoşi pen ţâră, — pretensiune, pe care foile cum au fost înşelaţi Saşii cu totă
culului amintit, adevărul nu se re tru noi, când s’ar pune ast fel în maghiare o satirisau, cjicend, că promisiunea ce li-a dat’o Banffy, că
feră atât la dorinţele Saşilor şi ale fruntea mişcărei oposiţionale din Saşii voesc un „Extra-wurst". va face să se esecute legea de na
Românilor, cât mai mult la dorinţa Transilvania. “ Nimic mai firesc, decât ca în ţionalitate în anumite condiţiunl, şi
propagatorilor politicei de maghiari- Acâsta a fost o vorbă forte lă asemeni împrejurări periculul, de cu totă declararea lui, că nu vede
risare, ca adecă ceea ce timp de 30 murită. Decă deputaţii saşi, cari pe care voibea ministrul Trefort să în programul lor nimic, ce n’ar putâ
de ani nu s’a întâmplat, să nu se când Trefort făcea acea declaraţiă apară tot mai puţin ameninţător, intra în cadrul programului partidei
întâmple nici ac}!, şi Saşii şi Românii se aflau în dietă ca oposanţî ai gu tot mai îndepărtat, decă nu tocmai „liberale" maghiare, — sunt încă în
Bă rămână isolaţl unii de alţii, ca să vernului, au înţeles importanţa ei, cu totul delăturat. viuă memoriă fiă-căruia.
FOILETONUL .GAZ. TRANS." şi vag., fără formă, care nu constă din credinţa nu mai e cea de odinioră, credin In museul din Lipsea sunt trei iedne
trup, ci numai din spirit şi din putere, cioşii erau încă creştini şi credinţa lor re fârte frumose, lucrate de un profesor din
prin aceea, că îţi impune un Dumnezeu în ligie, nu confesiune. Dresda, representând pe cei 3 dătători de
Scrisori din Italia. chip omenesc, aşa cum l’a pictat un zu Dâcă urci scările şi vii ârăşî în S. religii: Moise, Mobamed şi la mijloc Cbristos.
grav fără fantasie şi fără talent. Clemente al lui Paschalis II, ai trecut deja Moise e un bătrân cu barba ’n vânt, ou
Nenumitei prietine. Dâcă compari o frescă din basilica peste acel „şi" dintr’o încheetură a credeu- ochii severi şi cu căutătura pierdută, Mo
IX. subterană cu două mozaicuri diu S. Cle lui, sub care s’a ascuns atâta ambiţie şi bamed e un Turc încruntat. Dâr cât de
mente, poţi urmări pas cu pas apucarea dor de întâietate a unui şir întreg de epis bine esprimă şi căutătura severă a lui
Din era de tămâie: Bisevicele,
pe povârniş a creştinismului adevărat. cop!, încât creştinii au trebuit să se des- Moise şi privirea înoruntată a lui Moba
(Urmare.) bine. Indată-ce omenii au înoeput să se med principiile predicate de ei! Allab şi
Pe când odiniâră orl-ce creştin era
Aici, în biserica subterană dela S. un sfânt în puterea credinţei sale, pregă numâscă „drept credincioşi", numindu-se Iebova sunt nisce judecători neîmpăcaţi,
Clemente, aflai acea poesie a creştinismului, tit să şl spună credeul chiar şi pe crucea unii în limba lor „ortodocşi", âr alţii cjL ei cer dela MobamedanI şi dela IsraeliţI
„pierdută în noptea unei lumi, ce nu mai martirajului, de când creştinismul a înce cându-şl în graiul lor „catolici", biserica, legi necondiţionate, la cari dâcă se calcă
este", care e mai simplă şi mai naivă de put să fie tolerat, credinţa scade într’atâta, din care Cbristos a vrut să facă o comuni o iota, e vai şi amar, fără nădejde de scă
cât poesia lui Homer, şi mai sublimă decât încât se simte nevoie a-le aduce dmenilor tate de fraţi, s’a despărţit în doue tabere pare. Privesce însă faţa lui Cbristos! Blândă
poesia lui Goethe. prin icone aminte, că este un Dumnedeu de duşmani. şi ertătore, iubitore a celor drepţi şi a ce
Dâr numai aici, seu pote şi mai vădit şi să li-se zugrăvâsoă sfinţi, pentru-ca a- Dâcă te uiţi spre altar, îţi bat îndată lor nelegiuiţi. El uu poruncesoe, ci să rogâ,
în catacombele întunecose dela marginea oeştia să le slujâscă de pilde. Păreţii cei la ochi două mozaicuri din suta XII în el nu vine să pedepsâscă, ci să mântuâscă de
Romei. Căci aici se cunosc deja urmele curaţi ai subteranei S. Clemente încep să arcul de triumf şi în apsis. Ele represintă pedepse, el sufere dureri neîndurate de ni
unei vremi de mai târejiu, cari însâmnă o fie acoperiţi cu fresce. Şi cu tote astea, pe Isus cu cei doi-spre-clece apostoli, odată meni, numai pentru-ca să potă muia ini-
decadenţă a creştinismului: icânele. când privescl singura frescă de prin suta ca omeni, şi alăturea ca miei. mele celor pe oarl îi iubesce, şi ast-fel să-i
facă să iubeseă. Dumnedeul păgânilor e
Soorate efice despre scrisâre, că ea X, care s’a conservat, recunoscl pe Ciril Un străin, care se întâmplase să fie
>
slăbesce memoria. Tot ast-fel iconele strică şi Metodiu. Cei doi apostoli ai Orientului tot atunci în biserică, începu să rîdă, când pedepsitor, al creştinilor ertător — prea
ertător!
credinţa în Dumnedeul, pe care îl păstrezi într’o biserică din Roma! vădu aste icone şi mai ales i-au stîrnit rî-
(Va urma.)
în inimă, în Dumnedeul adevărat, spiritual E caracteristic faptul acesta şi, deşi sul cei 12 miei în mijloc cu mielul sfânt
