Page 82 - 1898-09

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 208 1898.

Cu strigătul, ca deputaţii die- nanţe Kaizl a ţinut un lung discurs la or­ rului german, pe oare alegătorii vor răs- Lecher impută ministrului preşedinte,
tal! saşi se iese din partida guver­ dinea dilei. Kaizl, firesce, a vorbit pentru buna-o. Chiar de s’ar vota pactul acum, că-şl folosesce posiţia pentru avantagii per­
nului, nuanţa oposiţională a Saşilor pact, şi polemisând cu câţl-va antevorbitori Maghiarii totuşi nu vor fi mulţămiţl cu el, sonale. Vorbind despre pact, cjise, că Un­
„vercjl" a început campania, ce avea a dis, „că au trecut vremurile când Ungaria ci peste 10 ani se vor face independenţi. De garia nu pote să fiă acum stat industrial,
ca ţintă de-a emancipa pe Saşi de era considerată numai ca o provincie a aceea ar fi mai înţelepţeso lucru, dâcă s’ar fiind-că aeâsta ar însemna slavisarea ei şi
sub tutela guvernului şi organul lor Austriei". înfiinţa barierele vamale şi tot-odată a-se ar provoca periculul cestiunei socialiste.
braşovean a luat apărarea principiu­ In continuarea discursului ministrul încheia strînsă alianţă comercială şi va­ Indată-ce Ungaria ar deveni stat industrial,
lui naţional-oposiţional. S’a încins o Kaizl răspundând acelora, cari dic, că nu­ mală cu imperiul german. Singur aeâsta ar ş’ar sfirşi cu independenţa ei naţională,
luptă din ce în ce mai vehementă mai energie ar trebui din partea Austriei fi în interesul Austriei. care se razimă pe clasa independentă a
între „vercjl" şi „moderaţi", cei din şi Ungaria va ceda, îl scăpă gura să facă Kaiser cjise, că nu se pune nici un gentry-ilor şi pe ţărănime. Atunci Ungaria
urmă înfiinţându-şl aici în Braşov un constatarea, că Ungaria e „stat indepen­ preţ pe situaţia economică a Austriei, de ar deveni un stat militar după şablon, în
cjiar propriu al lor. dent, care de când s’a eliberat de sub ju­ aceea el crede, că şi Cehii şi Polonii, ca care ar decide numai baionetele şi banii.
In decursul acestei campanii, gul centralismului, s’a desvoltat cum nu şi Germanii trebue să fiă contra pactului- Maghiarii gândesc aşa: „Thun şi
11
„vercjii ae străduiau de-a docu­ era de creclut, nu numai în privinţa poli­ Urmând la vot partea a doua din Banffy s’au înţeles împreună, şi înţelegerea
menta conaţionalilor lor, cât de stri- tică, ci şi economică" — Câţî-va din opo- propunerea lui Schwegel privitor la des­ lor e călcare de constituţie, însă ea ne
căcios pote fi pentru causa săsescă siţie întâmpinară cuvintele ministrului cu baterea proiectelor pactului, aeâsta se pri- prooură ast-fel de avantagii economice, în­
u
obstinatul lor guvernamentaliam. strigări de „&jen! şi: „numai un ministru mesce cu 202 contra 33 voturi. Contra au cât ne putem desvolta în mod abia credi­
Ast-fel li-au adus adese-orî ca esem- unguresc vorbesce astfel!“ votat numai partida poporală, social de­ bil". Guvernul austriac gândesce aşa: „Să
plu şi resistenţa naţională a Româ­ împrejurarea acesta face pe cei din mocraţii şi Schonerianii. A urmat apoi jefuim poporul, âr prada s’o dăm Unguri­
nilor, er în consecenţa aplicărei prac­ pressa maghiară să ţipe, că âtă cum se desbaterea. lor, cari în schimb ne vor ajuta, ca cu aju­
tice a principiului de luptă naţio- batjocuresc Ungurii în camera austriacă. Dr. Verkauf (socialist) acoentuâză, că torul §-lui 14 să introducem absolutismul
nală-oposiţională, organul „vergilor" Deşi Kaizl a măgulit încât-va or- pactul trebue desbătut în cameră, fiind-că şi federalismul slav". Dâr să nu uite Ma­
a ajuns la conclusiunea firâscă, că golul Maghiarilor, totuşi aceştia în loc să nu este permis a-se tolera în linişte, ca ghiarii, că absolutismul austriac se pote
isolarea Saşilor de celelalte naţiona­ i-se arate recunoscători, îi înjură şi îl acusă asupra poporului să se încarce din nou o estinde şi asupra Ungariei.
lităţi n'a adus fructe bune pentru ei de „pefidie". Ne-a lăudat, bine — dic ei — sarcină de 60 milioue. Sunt unii, cari ar Vorbind ârăşl despre pact, Lecher
şi că ar fi un postulat al raţiunei dâr ce folos de laudele lui, dâcă puţin voi, ca Thun să introducă pactul eu aju­ cjise, că pactul acesta are caracter curat ma­
politice, ca Saşii se caute mai ales după-ce ne-a lăudat, vine să ne întorcă pe torul §-lui 14, în care cas ar domni cel ghiar. Ou pactul acesta monarchia va arăta
a-şl uni forţele lor combatante cu altă faţă-lovitura, care nu ni-a dat’o direct mai brutal absolutism. Pactul s’a făcut din o faţă ungurâscă cătră Balcani, unde Ungurii
ale Românilor. Intr’asta constă acea la început. punct de vedere dinastic, ca să se creeze sunt urgisiţi, fiind-că poporele de acolo
„rîvnă", de care vorbesce „Buda- Pe cum adecă se va vede la alt loc, armata comună. Dâr ca folâse trage de aici sciu cum sunt persecutate şi asuprite naţiona­
pesti Hirlap", că ar manifesta-o or­ Kaizl vorbind şi despre cuotă, a dis, că Austria? Avantagiile vamale sunt în multe lităţile din Ungaria.
ganul braşovean al Saşilor „vercjl" condiţia neînlăturabilă a încheierii pactului privinţe numai o ficţiune, fiind-că Ungaria *
în „propagarea alianţei politice în­ este, ca pentru Austria, să se scărescă prin tariful ei vamal viclân pote să-şi Soirile mai nouă sosite din Viena
tre Saşi şi Români". cuota, er pentru Ungaria să se ridice. Cu­ apere produsele chiar şi contra statelor, anunţă, că Majestatea Sa a primit în au­
Românii, natural, că nu puteau vintele acestea ale ministrului de finanţe cari stau cu nri în raport de convenţie dienţă pe ministrul-preşedinte Thun şi că
privi, decât cu simpatiă noul curent din Austria îl ustură mai ales pe Banffy vamală. Dâcă pactul se va introduce pe ar fi primit şi dimisia ministrului de co-
de idei mai apropiat cerinţelor tim­ şi cohorta sa, căci bine seim, că nu mai basa § 14 pănă la 1903, Ungaria de sigur merciă Bărnreitlier. Cehii tineri răspândesc
pului şi a gravei situaţiunî politice, cu două dile înainte Banffy, răspundând va ridica atunci barierele vamale. scirea, că în locul lui va fi numit br. Di-
ce s’a manifestat cu ocasiunea aces­ contelui Apponyi în cestiunea cuotei, a Verkauf cjise mai departe, oă con­ pauli. Alte isvâre susţin, oă urmaşul lui
tei mişcări oposiţionale în sînul Sa­ spus verde, că el-n’are nici un angajament venţia vamală şi comercială servesce în Bărnreither va fi feudalul conte Zedwitz,
şilor ardeleni, şi n’au putut, decât în privinţa acesta cu guvernul austriac. primul rând militarismul, care aruncă asu­ âr Dipauli va ocupa locul lui br. Kast,
se se bucure când au vecjut, că în Enunciaţiunea ministrului Kaizl e me­ pra poporului sarcini forte grele. Ungurilor dâcă acesta va dimisiona.
timpul din urmă acea mişcare a re- nită der a face lumină şi în aeâsta afacere, le este uşor să dea partea lor la acest mi­
eşit de-a dobendi exodul deputaţilor âr Banffy tocmai de lumină fuge, ca pă­ litarism, fiind-că în virtutea patriotismului
saşi din partida guvernului. sărea nopţii. lor de 30% o pot face uşor. „Partida poporală şi presa
Aici se reduce ceea-ce „Buda- Tote acestea împrejurări fac să se Vorbind despre cuotă întrâbă, cât dă română.“
pesti Hir)ap“ tălmăcesce cu cuvin­ scobâre un văl de adâncă tristeţă asupra Ungaria, şi cât Austria la cheltuelile co­ u
tele, că „Românii se bat aşa de Ungurilor, vâclend ei acum în ce chip li-se mune, şi constată, că la tote cheltuielile Sub titlul acesta „A11cotmdny ,
mult pentru amiciţia Saşilor". Sciu topesc speranţele, ce le nutriau cu privire comune Ungaria contribue mai puţin decât cjiarul „partidei poporale" maghiare,
fbrte bine cei dela „Bud. Hirl.“, cum la bancă de sine stâtătore şi la teritoriu Austria. In fine oratorul cjise, că sâu să se ocupându-se de articulul apărut în
stan lucrurile de present, şi tocmai vamal autonom. Din vorbirea lui Kaizl, ei facă un pact bun, sâu nici un pact. numerul dela 18 (30) Septemvre al
alegerea de deputat dela Herman, trag cu drept cuvânt conclusiunea, că ori Kaizl (ministru de finanţe) respinge fbiei nostre, în care au fost apre-
care i a încurajat aşa de mult li-a le place Ungurilor, ori nu urcarea cuotei, mai întâiii atacurile, ce se îndrâptă contra ţiate enunciările deputatului Mocsy
putut arăta, că periculul unei alianţe aeâsta tot se va întâmpla, fiă că se va guvernului din pricina pactului cu Ungaria. din numita partidă relative la ra­
între Saşi şi Români este încă de­ primi pactul, fiă că se va respinge de par­ Vorbind despre pact declară, că e forte porturile acesteia cu naţionalităţile,
parte, căci prin acea alegere s’a do­ lamentul din Viena. greşită părerea, că guvernul austriac n’are scrie următbrele:
cumentat, că Saşii au eşit numai decât să fiă energic, şi Ungaria va ceda. „Gazeta Transilvaniei" din Braşov
In supărarea ei mai mult sâu mai pu­
c’un picior din partida guvernului, ţin legitimă, una din foile ungurescl din Austria, ca şi Unguria sunt avisate unele apreţiâză în articul de fond darea de
er cu celalalt stau încă în clubul lui la altele, prin urmare trebue să se aibă în sâmă a deputatului dietal Antoniu Mocsy
Banffy. Peşta scrie următorele : „Dincolo şi „Reichs- vedere raporturile ambelor părţi. Maghiarii şi între altele ciice următorele :
Der mişcarea oposiţională între rath"-ul şi guvernul j6că cu noi o come­ sunt cu atenţiune faţă de Austria, se cu­ „Nimeni dintre Români nu se va afla,
Saşi continuă, şi de aceea şovinistul die, şi în timp ce ne recunosc autonomia vine dâr, ca şi aeâsta să-i bage în sâmă. care să nu simpatiseze cu acea parte a
de stat, îşi bat joc de aeâsta autonomie...
dela „Budapesti Hiilap" nu află a O să se vadă, că nu numai Austria face programului partidei poporale, care pre­
fi nici decum de prisos de a conti­ In cursul unei vieţi de om, am ajuns la spec­ concesiuni, ci şi Ungaria tinde, ca guvernul, organele lui, justiţia şi
nua şi el intriga veche pentru para- tacolul ciudat, că pe când - partida inde­ Vorbind la cestiunea băneei, ministrul administraţia să caute a fi cât de drepte,
echitabile şi umane faţă cu naţionalităţile.
lisarea orî-cărei apropieri mai se- pendentă din Ungaria se răresce, pe atunci cjise, că bancă independentă Austria nu va D6r clausula, ce o adauge aceeaşi partidă,
„Reichsrath“-ul austrias a luat rolul parti­
riose a Saşilor de Români, chiar şi dei independente. Bine fac... Ungurul nici face, fiind-că prin aşa ceva s’ar zădărnici declarând, că tot ce se pote face pentru
într’un timp mai îndepărtat; de banca comună, s’ar jertfi unitatea valutei, naţionalităţi atârnă dela condiţiunea, ca să
aceea el vine brăşî cu vechiul cân­ chiar din lealitate n’ar pute să submineze unitatea banului, unitatea teritorială, de co- se potă concorda cu unitatea statului ma­
astfel monarchia habsburgică. Pentru a- ghiar şi cu caracterul lui naţional, este de
tec despre ameninţarea esistenţei municaţiune şi unitatea politicei comer­ aşa natură, încât, drept spunând, prin-
etnice a Saşilor ardeleni de cătră eâsta numai Austria fidelă este capabilă. ciale. De vom jertfi unitatea băneei, tr’ânsa se face ilusorică şi dorinţa dintâiu.
elementul român. Dâr dâcă ei strigă „âljen", strige! Trăâscă atunci va fi şi dincoce şi dincolo bancă, Nu mai e de lipsă, credem, a reveni asu­
kossuthismul austriac !“ er jertfindu-se unitatea economică, industria pra însemnătăţii reale a clausulei amintite.
Este temerea constantă de o re­
Şi atât e destul, pentru a-se vedâ amă­
„Tote păcatele, câte s’au comis de
culegere spre o nouă şi mai priin- răciunea, de care sunt cuprinşi Ungurii nostră va ajunge într’o crisă, cum nu s’a cjece ani de cătră aceiaşi liberali, a căror
cibsă luptă a popoiaţiunei tiansil- mai văcjut pănă acum. politică o condamnă d-1 Mocsy, s’au co­
faţă de Austriac!.
vane asuprite, ce dicteză ţinuta pressei Ministrul se pronunţa apoi în cestiunea mis sub firma apărărei caracterului naţio­
unguresc!. cuotei. In privinţa aeâsta guvernul a ac­ nal maghiar al statului. Dâcă der partida
Illtă adevărul despre stadiul Pactul în Camera din Viena. centuat repeţit, şi o repetă şi acjl, că este poporală n’a găsit mijlocul de-a putâ îm­
cestiunei„ alianţei politice" între Ro­ o condiţie neînlăturabilă, ca în modificările ce păca interesele statului cu interesele de
asistenţă naţională nu numai a Maghiari­
mâni şi Saşi. In şedinţa de Luni a „Reichsrath"- se vor face, cuota Austriei s8 scadă, er cuota lor, ci a tuturor celorlalte naţionalităţi,
ului austriac s’a început desbaterea asupra Ungariei să se ridice.
atunci nu-i mirare, că programele ei, tra­
proiectelor pactului. Ioainte de a-se începe In fine ministrul ruga camera să des- duse în românesce, zac neatinse în ma­
Ungurii şi Austriacir. discusiunea, preşedintele Dr. Fuchs a co­ bată proiectele pactului, fiind-că o întârdiere gazin".
Gazetele ungurescl din Peşta varsă municat camerei resultatul alegerii depu- este identică cu un pericul. Multe am putâ răspunde cjiarului ro­
ârăşi foc şi cătran asupra Austriacilor din taţiunei pentru cuotă. Au fost aleşi: Di Jaworsky se declară mulţămit cu cele mân, de-altmintrelea serios, der permită-ne
parlamentul central. începând dela minis­ Pauli, JaworsM, Poosche, br. Schwegel, Dr. spuse de ministrul de finanţe. In numele a 1 face atent la una. A susţinâ, că greşe­
trul preşedinte Thun, pănă la cel din urmă Steimvender, Dr. Porscht, Janda. Dr. Menger, clubului polon se provocă la declaraţia lile şi negligenţele comise faţă de naţiona­
schonnerian, membrii camerei din Yiena conte Jetwity şi Abtahamovicz. făcută în prima şedinţă, că partida lui do- lităţi provin din caracterul naţional al sta­
sunt timbraţi în colonele acestor foi cu Camera a trecut la ordinea cjilei. De­ resce necondiţionat resolvarea cestiunei tului ungar şi că de aceea postulatele juste
epitete de „perfizi", „aventurieri", „come­ putatul Schwegel a recomandat spre pri­ pactulni pe cale parlamentară. Tot aeâsta şi echitabile ale naţionalităţilor nu se pot
dianţi" etc., ba una dintre ele crede a face mire propunerea sa de urgenţă privitore o declară şi în numele majorităţilor ca­ concorda cu unitatea şi caracterul naţional
haz, spuind, că acum trebue să se întârcă la desbaterea proiectelor pactului. merei. Împrejurarea, că contra pactului al statului ungar, — aeâsta nu e alt-ceva,
f6ia şi să se strige: „Trăâscă kossuthismul La aeâsta propunere a luat mai întâiă s’au anunţat la cuvânt 56, âr din partea decât o negare a patriei milenare. Repe­
austriac!“ cuvântul antisemitul Tărie, care a polemisat majorităţii nimeni, nu trebue să se esplice tăm, că federalismul, pe care călăresce
Şi de ce, rogu-vă, atâta supărare? S’a cu Lueger, insultându-1 în cel mai necru­ greşit. Majoritatea nu vrâ să între acum acâstă afirmare, este nu numai o negare a
întâmplat între altele, că în şedinţa de ţător mod. Cu privire la pact el clise, că în discusiune, ci la a doua cetire a proiec­ patriei, dâr cu deosebire pentru Român,
Luni a „Reichsrath“-ului, ministrul de fi­ desbaterea lui însemnâză trădarea popo­ telor şi în comisiune. este o sinucidere".