Page 83 - 1898-09
P. 83
Nr. 208-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.
Ca răspuns la observările lui nenorocit copil ademenit de poliţie a în revisuirei procesului Dreyfus de cătră Măriţi, Areti, ca fiice. Valeriu P. Comşia,
„A!kotmâny“ ar fi de ajuns de a hăţat pe un copilaş, l’a scos afară din bi Pressensd, în sala "Wagram. Proprietarul sa- preot, Ioan Bica, notar cercual, Alesan-
ne provoca la articulul ce l’am pu serică ca pe un păcătos, arătându 1 căpita lei însă n’a voit să pună sala la dispbsiţia dru Şerban, preot, ca gineri.
blicat în numerul dela 4 Octomvre nului oraşului. — l£tă pănă unde a dege- demonstranţilor. Cu tote acestea o mare
n. c. al foiei nbstre totîu astă cestiune. generat brutalitatea şovinismului jidano- mulţime s’a adunat. Când Pressense a voit ULTIME SCIRÎ.
Pentru importanţa lucrului înse vom maghiar. să între, fu arestat; mai târdiu au fost
trebui se revenim în special la acele Noua reuniune română de consum „Co- arestaţi directorul dela „Aurore , Vaughaut, Viena, 4 Octomvre. Desbaterile
14
44
observări. şi Morhardt, redactorul lui „Temps . In- din „ Reichsrath decurg în cea mai
11
mora“, ce s’a înfiinţat în Şasea montană, tr’aceea sosi şi Ddroulede cu aderenţii săi, mare linişte. Nici un semn de ob-
cu diua de 15 Septemvre n. c. şi-a înce
Iubileul unui vrednic băr însă fiind-că n’a fost lăsat să între, au fă strucţiune nu 9e arată. Iu şedinţa de
put activitatea în localul închiriat (Nr.
bat rumân. Ni-se scrie din Sălagiu: cut demonstraţie pe stradă contra revisio- ac}î s’a continuat desbaterea fără de
189) faţă în faţă de biserica română gr.
In 21 Septemvre n. c. s’au împlinit 25 de niştilor. Intre cele două tabere s’au produs nici un incideDt. Se crede, că dis-
or., având de vendare toţi articulii trebu-
ani de când Magnificul şi Reverendissimul atacuri sângerose şi poliţia a trebuit să cusiunea asupra pactului va dura o
incioşl. Rămâne acum, ca preoţii şi învă
D-n Alimpiu Barboloviciu, a fost introdus întrevină. Mulţi au fost răniţi şi arestaţi. săptămână.
ţătorii români din acel ţinut să lumineze
ca vicariu foraneu episcopesc al Săla- Pe la 6ra 5 după amiac}!, cam o miie de Constantinopol, 4 Octomvre. Aici
poporul şi să-l îndemne a-şl cumpăra cele
l i
giului. omeni s’au dus înaintea redacţiei 4i aru u se fac mari pregătiri pentru primi
de lipsă dela bolta acestei societăţi şi să
14
Meritele, zelul şi neobosita activitate „Aurore strigând: „Trăâscă Republica! rea împăratului Wilkelm. Casele se
nu se lase a fi stors de speculanţii străini.
w
a meritatului bărbat, aduse pe altarul re- Pieră Rochefort! Piâră jesuiţii ! O altă decoreză cu stăgurî şi draperii. Pă-
11
ligiunei şi al naţiunei române în timp de Ţarul premiat. Nobel, inventatorul di câtă a plecat la redacţia lui „Libre Parole rechia imperială germană va locui
14
25 de ani, ca vicariu al Sălagiului, ca con namitei, care murise înainte cu doi ani, strigând: „Piâră Zola! Piâră Jidanii! la suditul german Kostinoff effendi.
ducător adevărat al clerului şi poporului afară de însemnate fundaţiuni a lăsat şi Piarele din Paris comentâză viu aceste Miinchen, 4 Octomvre. „Allge-
român, şi ca conducător-preşedinte al „Reu- 10 milione cu condiţia, ca liga de pace să demonstraţii. Foile aderente revisuirei, ca meine Zeitung de aici afirmă, că,
41
11
14
niunei învăţătorilor Români Sălăgenl“, au confereze acest premiu aceluia, care-’şl va „Matin şi „Petit Republique die, că ar după cum este informat din Peters-
inspirat recunoscinţă în inimele întreg cle fi câştigat cele mai mari merite pentru mata s’a aliat cu clericalii contra republi- burg, guvernul rusesc a răspuns mai
rului, corpului didactic şi inteligenţei ro pace. După cum se anunţă din Petersbnrg, cei, ba unele din ele strigă în gura mare, multor puteri la întrebările acestora
mâne din Sălagiu, care din bună înţelegere, liga de pace a decis, ca premiul să-l pună că Francia stă în pragul revoluţiunei. —
cu săptămâni înainte au făcut frumose pre la disposiţia Ţarului, pentru zelul său no De interes este informaţia ce-o publică relative la cestiunea desarmării, de
clarând, că conferinţa de pace nu
gătiri pentru a serba acâstă di jubilară. bil, ce-1 desvoltă în jurul păcii statornice „Libre Parole", după care procurorul su se va ocupa cu nici un fel de ces-
Insă îngrozitorul atentat dela Geneva, a a lumei. prem Manau va declara în motivarea ra tiunî politice. Rusia a propus chiar,
făcut, ca amintita serbare jubilară să se portului său, că revisuirea procesului este
Un hoţ îmbrăcat în haine domnesc!. să fie eliminaţi dela conferenţă acei
amâne pănă la un alt termin. Totuşi inte imposibilă, însă nu e absolut eschis, ca
Din Bistriţă se anunţă următorea istorioră diplomaţi representanţl de puteri,
ligenţa din Şimleu, funcţionarii institutu procesul să fiă anulat.
romantică de bandit: Am amintit la tim cari ar intenţiona să se discute ces-
lui de credit „Silvania“, în frunte cu va Pregătirile Franciei. Corespon
pul său, că din arestul judecătoriei cer- tiunî politice şi astfel să aducă dis
lorosul lor director, d-1 Andreii! Oosma, în dentul din Paris al 4i aru u u
^ i „Ba% News
cuale din Reghinul-săsesc a evadat un cordie şi să zădărnicescă scopul no
22 Septemvre în mod solemn presentân- din Birminngham, scrie acestei foi, că gu
tâlhar ucigaş cu numele Gybrffy Moisă, bil, pe care 1 urmăresce Ţarul.
du-se la residenţa vicarială pe la 12 ore vernul frances a cumpărat material de răs-
Ungur băştinaş. Totă împrejurimea fu cu
din cji, felicitând pe încărunţitul în merite boiă colosal, şi magaziile militare sunt tote Cetinje, 4 Octomvre. In urma
prinsă de spaimă şi terore, fiind-că se pre
vicar, în amintirea cjilei şi în semn al sim- pline. Primul ordin pentru cumpărarea ma unei crime săvârşite la Berane, a
vedea, că acest scelerat va comite şi alte năz
ţămintelor de recunoscinţă şi iubire i-au terialului. l’a dat fostul ministru Cavai- isbucnit o luptă sângerăsă între mo-
drăvănii. Aşa s’a şi întâmplat, după cum ce
predat un frumos orologiu de masă, cu in gnac. De atunci în tâte fabricele de stat şi hamedanî şi creştini. De ambele
tim într’o foie din Pesta. Preotul evange-
scripţia „In amintirea cailei, — oficialii Sil- private se lucrâză cu mare zor pentru a părţi au căcjut mai mulţi morţi şi
lic din comuna Jolna-sâsSscă, învecinată cu
vaniei . satisface comandele, pe cari guvernul fran răniţi.
u
Reghinul, vânduse «Ţilele trecute patru boi.
Rămâne, ca cei chiămaţl, bărbaţi din ces le numesce urgente.
Gyărffy a înţeles acesta şi a doua di apare
cler şi din corpul didactic, fără amânare
înaintea locuinţei preotului o trăsură, din P6rta ameninţată. Din Constanti- D I V E R S E .
să se pună pe lucru, şi terminul serbărei
care s’a dat jos un domn îmbrăcat elegant nopol se telegrafiâzâ, că ambasadorul fran
amânate să-l fixeze de nou. Aeâsta e do Templul lui Apollo. Din Atena se scrie,
în negru, de sus pănă jos. Preotul grăbi ces, engles şi italian au primit deja apro
rinţa generală nu numai a cărturarilor, dâr că societatea archeologică grecâsoă face
înaintea ospelui şi-l conduse în casă. Ră barea la nota, ce aceştia vor remite Sulta
•şi a întreg poporului din Sălagiu, care cu maşi singuri, ospele elegant îmbrăcat scose nului în afacerea Cretei. Nota 4ice, că în actualmente săpături aprope de Thermon.
dor aştâptă cjiua, în care să-şi p6tă mani un revolver şi-l puse în pieptul preotului Creta a devenit absolut necesară introdu Lucrările se fac sub conducerea profesorului
festa recunoscinţă faţă cu bunul lor vicar, Sotiarides. Acesta a constat, că templul
rjicând: — Sunt Moise Gyorffy. Vom is cerea nouei administraţiunl, care însă este
pentru părintesca păstorire de 25 de ani lui Apollo, care a fost aflat în pământ,
prăvi-o scurt, căci nu am timp. D-ta ai imposibilă de realisat, fără de-a se retrage
trecuţi, ca vicar al Sălagiului. datâză din secuiul al şâptelea înainte de
vândut erl patru boi — dă-ml numai de trupele turcescî din insulă. Cele patru puteri
> Unul dela sale. cât preţul lor. Te provoc să nu faci gură, pretind dâră, ca Sultanul să-şl rechieme Ohristos. Templul a fost ridicat pe un vast
teritorii!, care servea ca cimiter şi în care
că altmintrelea ai păţit’o". Preotul înfricat trupele, âr în schimb îi promit, că vor res
s’au aflat nenumărate ose de om. S’au aflat
SOIRILE BILEI. scose, fără a dice un cuvânt, preţul celor pecta suveranitatea Portei şi dau garanţie încă cinci săbii de fier şi de aramă, precum
î 4 boi şi-l dădu tâlharului, care pleca ime pentru scutirea intereselor şi vieţii popora- şi două copcii. Templul are 33 metri în
— 23 Septemvre v. diat. Preotul n’a făcut arătare, decât a ţiunei musulmane. Dâcă Sultanul nu va re
lungime şi 12 metri în lăţime. Din inscripţii
14
„Direcţie naţională în şcolele medii. doua Acum autorităţile au pornit gonă trage armata, puterile vor fi nevoite a-şl se pot constata datele, când s’au ţinut
Ministrul instrucţiunei publice, Iuliu Wlas- după tâlharul travestit în haine domnescl. lua refugiu la măsuri decisive, în care cas adunări în acel templu.
sics are de gând să introducă la începutul, n’ar putâ lua în considerare suveranitatea
Statua geniului omenesc. In Paris s’a
viitorului an şcolar 1899/1900 noul plan otomană şi ar regula administrarea Cretei Răbdarea Englesului. Ca să vă faceţi
format un comitet, cu scop de a ridica o
de învăţământ revidat. Acest plan, după eorespun4âtor dorinţii majorităţilor creş ideie, pănă unde merge răbdarea englezâscă,
statuă imposantă a geniului omenesc. Sta
mărturisirile ce le a făcut Wlassics în co- tine. să vă povestesc o întâmplare: Sir William
tua este proiectată în mărime uriaşă; ea
misiunea financiară, are de scop a realisa Conferenţa interpalamentară de Dragg se hotăresce să facă o călătorie îm
va fi construită din pietri şi minerale, în
legătura dintre gimnasii şi şcâlele reale. pace, care era proiectată să se ţină în prejurul lumei. In 4iua plecărei se urcă
formă de mosaic. Desvălirea ei se va face
Ministrul a mai adaus, că în noul plan re- Lissabona, s’a ţinut la 2 Octomvre n. în într’o birje şi se duce la port; acolo se
cu ocasia exposiţiei din 1900 în legătură
vidat, direcţia naţională (maghiară, firesce) Bruxella sub presidenţia lui Houzeau de sue în vapor şi plâcă, uitând să plătâscă
cu o mare sărbare internaţională, la care
trece ca un fir roşu, şi ea e chiămată mai Lehay. Ea s’a ocupat la primul loc cu ma birjarului. Acesta aştâptă, aştâptă... Sir
tote naţiunile lumii să fiă representate.
ales a pune pond principal pe studiul is nifestul de pace al Ţarului, pe care l’a de William se duce, se d u c e . . . trece un câs,
0
toriei maghiare. Kornai liberat. Vestitul agitator anti- clarat tot atât de însemnat, ca şi institu două, trei, o 4b săptămână, birjarul aş
dinastic Kornai, despre care am vorbit în ţia arbitragiului. Conferenţa va adresa un tâptă mereu, tot în locul unde-1 lăsase.
Contra părintelui Vaţianu dela Arad Vă4end, că trece o lună şi Sir William nu
numărul de erl, a fost pus pe picior liber apel cătră tote parlamentele privitor la
«’a pornit, precum seim, o straşnică gonă
după-ce a fost ascultat mai întâiă de că- manifestul Ţarului. Ea şl-a esprimat în se mai întorce, — prea răbdătorul birjar
.pe motivul, că din incidentul morţii împă-
tră judele instructor Dr. Puşcariu. Aface acelaşi timp recunoscinţă faţă de comisiu- faoe pe loc un şopron, bagă înăuntru calul
rătesei-regine ar fi agitat contra tricoloru înhamat la trăsură cum era, şi acolo, —
rea lui s’a predat procuraturei, care va nea alâsă pentru resolvarea conflictului din
lui unguresc pe nisce băeţl dela şcola ele procurându-şl de ale mâncărei, lui şi oa-
propune tribunalului să fiă pus în stare tre Italia şi Argentinia, şi a decis, ca viito
mentară civilă ungurescă, cari îl purtaseră
de acusaţiune. rul Congres să se ţină în Christiania. lului, — aştâptă mai mult de un an. In
la porunca dascălilor unguri. Ba se dicea sfîrşit, într’o diminâţă, Sir Williaui sosesce
■chiar, că însuşi părintele Vaţian ar fi rupt Autorul fjrtului de 460.000 lei dela ş i . . . cu cine să se întâlnâscâ bot în bot,
o cocardă de pe pieptul unui băiat „va Constanţa a fost prins în Tulcea. El se nu- N E C R O L O G . Subscrişii cu inima în faţa debarcaderului? Cu birjarul care
14
lah . Cu tote, că minciuna aeâsta „patrio mesce Gbeorghe Constantin. In geamanta frântă de durere aduc la cunoscinţa tutu sta cu pipa între dinţi şi cu biciul în mână
tică s’a desminţit, totuşi corpul dâscăli- nul lui s’au găsit 450,000 lei în şâse pa ror rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor tre
14
la uşa şopronului lui. Wiliam ’şl aduce
.ceso dela acea şcolă a făcut arătare contra chete sigilate, conţinând 440,000, âr restul cerea la cele veclnice după îndelungate su
aminte de el; dâr nu pare de loc surprins
catechetului Vaţianu, ba, după cum cetim de 10,000 lei în bilete de bancă de câte ferinţe, a iubitului lor soţ, tată şi socru şi-l întreba! — „UZ right! . . . Cât îţi sunt
u
în „Magyarorszâg de alaltăerl, scaunul şco 20 lei. Furtul s’a comis între ârele 10 şi Mihaiu Poparadu, ces. reg. căpitan în pen dator ?“ Birjarul îi presintă socotâla ţinută
lar unguresc orăşenesc l’a suspendat din 11 sâra, când toţi conductorii, cari dorm la siune, întâmplată în 3 Octomvre 1898 st. 4i cu 4’- Se urca aprope la cincl-spre-4ece
oficiul de catechet şi a rugat pe episcopul oficiui postai, erau duşi în oraş. n. la 2 ore p. m. împărtăşit cu sfintele
mii de franci. — „Poftim!“ îi 4ice William,
Meţianu, ca în decursul cercetărei să-l supli- taine după al 71-lea an al vieţei şi al 30-lea dându-i un ordin de plată cătră bancherul
nescă cu altul. Orgia şovinismului jidano- Revistă externă. al fericitei căsătorii. său; „şi acum du-mă aoasă“. La pârtă Wil
maghiar din Arad a mers pănă acolo, în Rămăşiţele pământescl se vor depune
liam sare din birje şi vrea să intre. Bir
cât — după cum spune foia română din întâmplările din JParis dela 2 spre odihnă veclnică în 5 Octomvre 1898 jarul îl opresce: — „Dâr cursa asta, nu
Arad — Dumineca trecută poliţia a tâbă- Octomvre c. aruncă o viuă lumină asupra st. n. în cimiteriul gr. cat. din loc. ’ml o plătescl? — „Bine 4i°C-.“ Şi î
u
n
rît la sfânta liturgie intrările bisericei ca marei agitaţiuni, ce domnesce în sînul po Fie-i ţărina uşorâ şi memoria ne culmea nepăsărei, i-o plătescl şi pe aceea.
11
tedrale, ca să găsescă „tainicul copil , care porului frances din causa afacerei-Dreyfus. uitată !
ar fi rupt, la porunca părintelui Vaţian, Patimile deşteptate de acestă odiosă afa Poşorta, în 3 Octomvre 1898.
edearda maghiară de pe pieptul băieţilor. cere încep a-se deslănţui pe strade. Sâm Anna Poparadu născută Dordia, ca
Un biserică au întrat câţl-va detectivi, şi un bătă a fost convocat un meeting favorabil soţie, Victor, ca fiu, Roza ca soră. Elena,
