Page 85 - 1898-09
P. 85
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare ţi.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s6se luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şiso
I N S E R A T E se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIN1STRAŢIUKE în Braşov şi la
următdrele Birouri de ununolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viona: M. Dukes Nachf. Se prenumoră la tdto ofi-
■ax Augenfeld 4 Emerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
Hslnrioh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea. Piaţa mare,
oor, Ek8tsln Bernat. In H am- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 cr. timbru pentru o pu i L l T X J L SLZSI. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 209. Braşov, Vineri 25 Septemvre (7 Octomvre). 1898.
Thun a dorit chiar, ca ei se facă şi la a doua cetire, decă corăspund Ministrul preşedinte Banffy, pre
obstrucţiune pentru ca apoi el se raporturilor economice şi financiare cum seim, a declarat în dietă, că
N o u a b o n a m e n t pdtă disolva camera şi se încheia ale Austriei şi dăca fac posibilă so- n’a convenit cu cabinetul Thun, ca
pactul pe basa §-lui 14. Nu seim, luţiunea cestiunei legăturei de stat să se pună ca condiţiune urcarea
la
întru cât pdte fi fundată acâstă pă a celor două părţi ale monarchiei cvotei Ungariei. Declararea lui
Gazeta Transilvaniei rere şi ne vine a crede, că soirea în sensul legei dela 1867. El a mai însă este desavuată prin declararea
despre intenţiunea contelui Thun a adaus, ca şi guvernul e condus de ministrului de finance austriac.
Cu 1 Octomvre st. v. 1898 fost lansată anume pentru ca se fiă aceleaşi intentiunî şi că în privinţa Cestiunea acăsta, privitâre la
îndemnaţi deputaţii germani a se acesta p6te să conteze la sprijinul
se deschide nou abonament, la care junctim pâte deveni încă fârte fatala
invităm pe toţi amicii şi sprijini decide mai uşor de a intra în des- majorităţii. pentru guvernul Banffy — tot atât
torii f6iei ndstre. baterea pactului. De-odată cu tractările, ce le a de fatală, cum pdte fi pentru cabi
Orî cum ar fi, fapt este, că iniţiat cabinetul Thun pentru a intra netul Thun împrejurarea, că de fapt
Preţul abonamentului: desbaterea asupra pactului s’a în în legătură mai strînsă cu majorita
5 majoritatea covîrşitdre a partidelor
Q
Pentru Austro-Ungaria: ceput de câte-va 4h şi decurge în tea, s’a pus în lucrare şi reconstrui din camera vienesă este hotărît în
pe -ulxl a,aa. .............................. 12 fL t<5tă liniştea şi după tâte regulele rea cabinetului din sinul majorităţii. contra pactului propus.
pe şese ltajaă .................................. S fl. parlamentare. Decă Germanii înse In locul Germanului modelat dela Vom merge aşadâr din crisă în
pe trei lno-nx ................................... 3 £L s’au decis în momentul suprem de-a comerciu Baerenreither a şi fost nu crisă.
Pentru România si străinătate: intra în acesta desbatere, ei au fâ- mit baronul Dipauli, şeful partidei
5 cut’o, după cum se vede lămurit din poporale catolice, care merge cu
pe -u.n an .................... 40 fraaa.cî ■Reforma administraţiei. „Kel.
pe şese 1-u.m.î...................... 20 „ vorbirile lor, numai cu intenţiunea drâptă, şi se vorbesce, că va intra târt. anunţă următorele: Proiectele privi-
u
pe trei 1-u.nî ......................... IO „ de-a respinge pactul, orî de-a intro în ministeriu chiar şi un Slovăn ca tore la reforma administraţiei, între cari cele
Abonarea se pote face inai uşor duce în proiectele presentate de gu ministru fără portofoliu. Cu un cu
prin mandate poştale. vern esenţiale modificaţiunî. vânt, contele Thun se pregătesce la ce sunt chiămate a regula administraţia ora
şelor şi comunelor, numirea funcţianarilor,
Administraţiunea Afaiă de atitudinea oposiţiunei o acţiune în strînsă solidaritate cu organisarea comisiunilor administrative, pre
„Gazetei Transilvaniei". germane în cestiunea pactului, ce a drâpta. cum şi reformele privitâre la judicatura
venit cam neaşteptat, s'a mai petre Pe când se petrec astfel de
,
>*‘VVYVYyVVY>^r( VMYYYVVVVVrVVYVYVY^ cut şi o altă schimbare caracteris schimbări tactice în sînul guvernu administrativă în gradele inferiore şi la pro
cedura disciplinară, s’au pregătit deja în
tică. Guvernul Thun, în faţa nouei lui şi al parlamentului din Viena,
ministeriul de interne. Aceste proiecte for-
Din crisă în crisă. situaţii create prin sistarea obstruc- cercurile politice din Budapesta sunt mâză un întreg organic. Pentru opinare
ţiunei germane, s’a gândit, că tre- mult neliniştite şi alarmate cu pri
e
ece
Se împlinesc deja 4 4^ > de bue se facă şi el ceva şi s’a hotă- vire la cestiunea cvotei. In decursul ele se vor distribui diferitelor ministerii,
când este eiaş! întrunit parlamentul rît se se alipescă mai strîns de ma tractărilor pentru pact, cei din Un unele din ele au fost studiate şi retrimise
central din Viena. Se aştepta, ca joritatea din cameră, — o eventua garia erau îngrijaţî, ca nu cum-va deja. In ministeriul de interne se speră,
şedinţele camerei deputaţilor se fiă litate, ce a fost pre4is’o 4i aru l „Po- cestiunea cvotei să fiă adusă în le că proiectele se vor publica pe la finea
şi de astă-dată furtunose, căci pană litik“ pentru caşul, când constelaţia gătură cu stipulaţipnile privjtâre la anului.
în momentul din urmă atitudinea parlamentară ar face probabilă res pact, ci cvota să fiă stabilită cu to
oposiţiunei germane lăsa a se presu pingerea pactului. tul independent, pe basa legei din Congregaţia comitatului Sibiiu.
pune, că ea va continua obstrucţiu- Acesta probabilitate este a4î 1867. Acesta era aşa numita ces- In 3 Octomvre n. s’a ţinut congre
nea şi că nu va face escepţiune afară de orî-ce îndoelă. S’au înscris tiune despre junctim. Ungurii nu vo gaţia de tomnă a comitatului Sibiiu. Pre-
nici faţă cu proiectele de lege rela vre-o 56 de vorbitori în contra pac iau acest junctim, ci voiau despăr senţl erau peste 100 de membri, cari au
tive la pactul economic cu Ungaria. tului şi deocamdată numai unul ţirea cvotei de celalalt complex al ocupat loc în sală, grupaţi după naţiona
Seim, că acesta presupunere nu pentru. Vorbitorii contra sunt din ta pactului. lităţi. Români erau 37, ocupând aripa
s’a adeverit. Cei câţî-va deputaţi băra oposiţională şi, decî, este nu Acum însă vine ministrul aus drâptă, âr Saşii au luat loc la stânga.
germani de coldre radicală naţio mai o tactică a dreptei, dbcă şi-a triac de finance Dr. Kaizl şi declară Congregaţia a fost deschisă de fiş-
nală, aşa numiţii „Schdnerianî , fă ridicat cuventul pentru pact pană în discursul său categoric, că guver panul Thalmann comite săsesc, prin o
u
cură la început multă gălăgiă în acum numai conducătorul clubului nul, din care face parte, nu-şî pâte vorbire ungurâscă. Raportâză, că deputăţia
stilul lor, ddr tdte celelalte partide polon Jaworski. închipui înebeiarea pactului fără de trimisă diu partea comitatului Sibiiu la
germane au convenit de-a sista ob- Jaworski a declarat în numele o premergatăre micşorare a cvotei, înmormântarea împărătesei-regine a depus
strucţiunea şi de-a intra în discusiu- majorităţii, că decă ea nu participă ce se vine pentru Austria. Aşa-dâr pe scriul acesteia o cunună cu inscripţia
nea proiectelor pactului. la desbatere, pornesce numai din face aternătâre primirea pactului ungurâscă, „Szebmvărmegye hodolata*. Amin-
Se 4>c©) că oposiţiunea germană intenţiunea, că proiectele trebuesc de-o urcare a cvotei pentru Un tesce apoi de manifestul adresat de mo-
ar fi simţit, ca ministrul-preşedinte esaminate mai întAiu în comisiunî garia. narch cătră poporele sale, care manifest a
FOILETONUL „GAZ. TRANS.* am observat o spiritualisare a lui Moise iconele aşa, cum e asta, ar fi alta religio- slabi şi înalţi, cu barba la toţi tunsă, de
de Michelangelo în faţa lui Moise din sitatea nostră! aceeaşi mărime (în şematismul esagerat,
Lipsea etc. Cealaltă iconă, unde Christos şi apos l’am văclut în St. Clemente şi pe sfântul
Scrisori din Italia. Dimpotrivă, mosaicul acela, a redeş tolii sunt representaţl ca omeni, nu mi-a Sebastian făcut cu barbă), cu mânile atâr
teptat în mine acea poesie a religiei mele, putut nici mie stîrni, decât un surîs. 0 de nate, mai ales cu pici orele răscăcănate şi
Nenumitei prietine.
care durmia în sufletul meu, de când s’a scriere mai amănunţită a ei n’am nevoie tot-dâuna cu gâtul strîmb. Dâcă poţi ceti
IX.
trecut vremea aceea, când mama mă în să-ţi d a u : privesce iconele sub sticlă în hieroglifele de pe aureolă, sâu de pe vre-o
Din era de tămâie: JSisericele, văţa sera înainte de culcare să împreun cadre de lemn de brad, cari se vând pe la panglică a hainei, vei sci care, ce sfânt
(Urmare.) mânuţele şi să fac cruce înainte şi după târguri pentru ţăranii noştri, şi vei sci cum este, âr dâcă nu stă scris nimic, întrâbă-1
Iu faţa acestor icone, străinul acela „Tatăl nostru*, acea mişcător de naivă poe e mosaicul din Sf. Clemente. E stadiul cel pe preotul sâu pe crîsnicul, şi el îţi va spune,
de bună sâmă nu rîde. AstădI, când ne sie a religiei creştine, care sub cele mai mai primitiv al picturei vechl-creştine din căci fiă-care sfânt pârtă în tote bisericele
lipsesce „pân’ şi drojdia credinţei*, admi simple haine, fiă acestea parabole sâu pic Orient, acei sfinţi şi sfinte, a căror feţe în mâna drâptă seu o făclie, sâu alt obi
răm arta cu care sunt esecutate iconele, turi, simbolisâză cele mai profunde idei. marcate prin linii grose, fără umbriturî, ect, după care îl poţi recunosce, dâcă eşti
nu înţelesul lor. Dâr dâcă totuşi mai eşti Străinul n’a putut vedâ, decât mie cari tote sâmănă una cu alta, acei Chris- în stare să afli cam cu ce sâmănă acel
cât de puţin în stare să te piere}! în reverii lul, şi chipul acestui animal i-a amintit cu toşl cu mutre de ChinesI, cari ridică mâna obiect.
religiose, nu vei rîde, ca străinul acela. Şi vântul „oie“, cu care e dedat să batjocu- drâptă ridicol de modest în semn de bine Sunt şi icone bizantine frumose, mai
eu mărturisesc sincer, că mieii aceia în rescâ pe omenii proşti. Şi a rîs, vădend pe cuvântare, ca să li-să vadă palma întrâgă ales chipuri lucrate în miniatură şi mosai-
mosaic şi-au ajuns mai mult scopul lor de un Dumnezeu representat într’un astfel de cu cele 4—6 degete, etc. curl. Dâr artistice nu sunt nici acestea, ci
iconă faţă de mine, decât tablourile din chip, precum ar rîde şi de acel evangelist, Pictura acâsta bizantină veche-ereş- numai pompose. Pe feţele sfinţilor se pune
Lipsea. Căci, văcjendu-le pe ecestea, în loc ce e zugrăvit lângă un bou, sâu de compa tinâscă nu s’a putut ridica nicl-odată la şi ac}î mai puţin preţ, decât pc îmbrăcă
să mă ouget numai la aceea ce voesc să raţia, odinioră atât de mult gustată, a ochi artă adevărată. Cel mai progresat al ei mintea lor, care înotă în aur.
represinte, m’am gândit cu totul într’alte lor Junonei cu nisce ochi de vacă, în poe- stadiu se pâte numi acela, pe care îl ajung Cam aceeaşi înlocuire a lipsei de artă
părţi. Aşa mi-s’a părut, că faţa lui Chris- sia naivă a lui Homer. şi zugravii noştri dela sate. Ii sci de sigur cu pompă şi lux de colori, au avut’o şi
tos prea se asemănă mult cu faţa Mântui Pentru mine însă mielul acela nu e, din frescele de pe păreţii bisericelor nâs- picturile gotice ale creştinătăţii vechi. Nu
torului din Oenacolul lui Leonardo da decât o formă pentru „blândeţe*, caracte tre dela ţeră, mai caracteristici pe zidurile mai cât pe acest teren lucrâză zugravi mai
Vinci, şi e prea puţin originală. Tot astfel ristica religiei creştine. Dâcă ar fi rămas de dinafară pe aceşti sfinţi unul ca altul, destoinici. Giotto (1276—1337) duce la per-
